U.S.A.M.V.

Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

LUCRARE DE DIPLOMA

Predare: 8aprilie
Student: Bejan Carmil
Indrumator: IOANA TUDORA

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

LUCRARE DE DIPLOMA

Cuprins:
1.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

2.

Prezentarea sit-ului

3.

Scurt istoric

4.

Prezentarea analizelor de mediu

4.1.

Pozitia geografica

4.2.

Concluziile analizei geologice

4.3.

Concluziile analizei pedologice

4.4.

Concluziile caracterelor generale ale reliefului

4.5.

Concluziile analizei hidrografice

4.6.

Concluziile analizei vegetatiei

4.7.

Concluziile analizelor de mediu

4.8.

Concluziile analizei sociologice

4.9.

Concluziile hartilor mentale

5.

Rezumat analiza S.W.O.T

5.1 .

Rezumat analiza S.W.O.T organizata pe paliere

5.2.

PLANURI STRATEGICE

5.3.

STRATEGIA

5.4.

POLITICI

5.5.

PROGRAME

5.6.

REGULAMENTE

5.7.

ETAPIZAREA IN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SI

POLITICILOR
5.8.

PROPUNERE

5.9.

DETALII

6.0.

BIBLIOGRAFIE

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

1.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales acesata tema deoarece ea trateaza o problema de dezvoltare

urbana si de integrare a diferitelor nuante culturale in contextul orasului.
Gradul de dezvoltare al unui oras precum si nivelul de trai al comunitatii
urbane este masurat in gradul de imbinare a diferitelor culturi cu infrastructura.
Orasul Sfantu Gheorghe ca municipiu resedinta de judet, oras multicultural a
avut si are actuacmente posibilitatea, ca alaturi de dezvoltarea comunitatii
urbane, a infrastructurii locale sa pastreze si sa dezvolte diferitele nuante
culturale intalnite in localitate.
Pentru problematica care o ridica acest proiect am considerat ca partea
de peisagistica trebuie sa fie aspectul care sa faca legatura intre partea de
sociologie, geografie si urbanism.
Obiectivul demersului meu consta in intocmirea unui studiu privind situatia
comunitatii din zona Orko a municipiului Sfantu Gheorghe, cu accent asupra
legaturilor cu orasul si a posibilitatilor de integrare sociala.
In cadrul lucrarii am utilizat metode de explicare a fenomenelor, folosite
mai ales de sociologi si romologi din tarile vest- europene. Capitolele care
vizeaza infrastructura, au fost abordate in functie de evaluarea sociologica, fiind
determinate de trendurile de dezvoltare a orasului date de Planul Urbanistic
General al Municipiului Sfantu Gheorghe, realizat in ultimii ani.
Analizele care le-am facut incearca sa arate relatia populatiei cu peisajul,
modul in care peisajul influenteaza comunitatea si perceptia spatiala a locuitorilor
comunitatii fata de ea insasi si fata de oras.
Locuind aproape de aceasta parte a orasului am putut sa observ in timp
anumite amanunte legate de relatia locuitorilor cu peisajul, relatii pe care am sa
le evidentiez in lucrarea de fata.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

2. Prezentarea sit-ului

Situl se afla in partea nord-vestica a orasului avand ca limite la vest Cariera

de piatra Orko, la sud si est carierul gradina Simeria si noul cartier-gradina
Kolcsa, iar la nord paraul Debren.
Zona este locuita in mare majoritate de o populatie de etnie roma fiind cel mai
mare loc unde aceasta populatie este intalnita in cadrul orasului.
Situl se intinde pe un versant al vaii Debrenului fiind legat de oras doar in
partea lui sud-estica.

3.Scurt istoric

Sf. Gheorghe a fost la inceput o comuna cu caracter rural. Locuitorii

apartineau unei clase sociale unice, care in cursul secolelor s-a diferentiat, dar
nu in mod asa de contradictoriu, ca societatea feudala a Transilvaniei. Aceasta
stratificare sociala, mosiile privilegiate pe teritoriul orasului, precum si alte fapte (
ca influenta orasului Brasov ), au impiedicat alcatuirea unei imagini orasenesti
a asezarii. Astfel, se explica, ca unele parti ale orasului au si azi un caracter
rural.
Primele urme de asezare medievala ( sec. XI - XII ), au fost descoperite
la poalele dealului situat in partea nord- vestica a orasului. Pe acest loc s-a
dezvoltat orasul vechi, pastrand acest cadru pana la inceputui secolului al XVIlea. In prima jumatate a secolului al XIX- lea constructiile militare precum si ale
paturii burgheze formeaza centrul actual al orasului. In a doua jumatate a
secolului trecut si la inceputui secolului nostru se infiinteaza fabrici si constructia
acestora duce la extinderea orasului in directie sudica. Fabricile construite leaga
orasul Sf. Gheorghe cu comuna Simeria, care incepand din anul 1880 formeaza
un cartier al orasului. Dupa cel de-al doilea razboi mondial orasul a fost
transformat prin realizarea unor grandioase si moderne proiecte precum unitati
industriale, cartiere noi care au luat fiinta sub influenta stilurilor istorice.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

In primele secole ale evului mediu in epoca de formare a statelor

feudale domina doua stiluri in arhitectura : stilul romanic si stilul gotic. Stilul
romanic se leaga strans de formarea feudalismului si in acest stil se construiesc
cladirile bisericesti si cetatile feudale. Pe teritoriul Tarii Secuiesti, locuit in acest
timp de o populatie libera nu s-a construit nici o cetate, numai constructiile
bisericesti reprezinta stilul dominant al epocii. In aceasta perioada se formeaza
stilul simplu al bisericii comunei medievale.
Situata in imediata vecinatate a cartierului Simeria, zona Orko a cartierului
cu acelasi nume, cartier locuit de etnicii romi, a luat nastere pe versantul culmii
muntoase Orko, vechi punct de veghe in evul mediu in imediata apropiere a
paraului Debren prima parte a secolului al XIX-lea.
Permisiunea de a se stabilii in actualul cartier Orko, in trecut o zona
periferica situata in apropierea pietei de animale Barompiac, au primit-o de la
fostul primar al orasului, Csaszar Balint, in deceniul sapte al secolului trecut.
Comunitatea numara pe vremea respectiva aproximativ 35 50 persoane, care
aveau ocupatii tiganesti traditionale fabricarea caramizilor, caldarit etc.

4.1.Pozitia geografica

In secolul XIX ca si actualmente zona constituie perferia vestica a

municipiului Sfantu Gheorghe, fiind delimitata de repere geografice bine definite :
la vest padurea Orko, plantata la sfarsitul secolului trecut ;la nord Paraul Debren,
afluent de pe partea dreapta a raului Olt, curs de apa care are izvoarele in
catenele muntoase ale muntilor Baraoltului.
Dinspre sud, pe vremuri cartierul romilor a fost marginit de o vale seaca
avand orientarea vest est in prezent amenajat ca si toata zona care constituie
zona de locuit, aici fiind construit si amenajat in perioada interbelica cartierulgradina Simeria.

Dinspre est limitele perimetrului de cercetare nu sunt bine

definibile, marginea orasului din secolul trecut a disparut datorita constructiilor

permanente din perioada moderna.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

De altfel, cel mai apropiat cartier de cel al romilor in secolul trecut a fost
cartierul vechi delimitat de strazile Debren, Sugasului, Secuilor si Varadi Ioszef.
Datorita sistematizarii si urbanizarii acestei zone cu aspect rural, in
perioada de dinainte de 1989 au fost construite blocuri de 4 etaje al caror rol a
fost integrarea romilor in societate conform modelului socialist.
4.2. Concluziile analizei geologice
Din punct de vedere geologic, zona cartierului Orko se incadreaza in
regiunea piemontana a muntilor Baraoltului. Prezenta colinelor muntoase care au
orientare nord sud cu altitudini situate in jur intre 600-700 m a determinat
evolutia formatiunilor geologice prezente in perimetrul de cercetare.
Hidrografia reprezentata prin paraul Debren a facilitat aparitia unor
formatiuni argiloase- aluvionare, care apar frecvent in cadrul profilului geologic al
zonei. Rocile tari: gresiile carpatice, deasupra carora au fost depuse aluviunile
fluviatile apar la suprafata din cariera de piatra situata pe dealul Orko (620m).
Stratificarea acestor roci are orientare vest-est iar a depozitelor aluvionare
argiloase este nord- sud, pe ambii versanti ai paraului.
4.3. Concluziile analizei pedologice
Pdedologia reprezinta o adaptare la conditiile geologice si hidrologice
prezente in regiune. Solurile brune de padure si solurile argiloase maloase
domina in cadrul perimetrului de cercetare. Daca prima categorie a aparut
datorita stransei corelatii dintre roca-vegetatie-factorul hidrologic, solurile
argiloase (argiluvisolurile) prezente pe platoul locuit actualmente de romi si valea
Debrenului sunt prezente exclusiv datorita hidrografiei.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

4.4. Concluziile caracterelor generale ale reliefului

Ca o concluzie putem spune ca perimetrul de cercetare are o inclinatie
generala de sud- vest nord-est cu doua linii de inclinare : una vest-est in partea
superioara a cartierului, iar a doua sud / vest-nord in partea superioara a
cartierului. Prezenta teraselor fluviatile, formate din aluviuni si depuneri argilomarnoase depuse de reteaua hidrografica a cauzat fragmentarea reliefului
perimetrului de cercetare in mai multe subzone peisagistice: cele doua terase
alungite in directia sud-vest/nord-est, doua mici golfuri erozionare, formate din
eroziunea cursurilor de apa semipermanente, si o zona plata, situata la
interferenta cu terasa submontana a Simeriei.
Forma de relief dominanta care este prezenta in partea sudica a
cartierului este zona plata, cu o slaba inclinatie spre sud-est.
Prin prezenta celor trei elemente geografice: Paraul Deben, Culmea Orko
si Padurea memoriala, cartierul este bine definibil din punct de vedere geografic
si totodata are o inchidere naturala ce nu poate fi depasita de o eventuala
extindere a perimetrului locuibil.

4.5. Concluziile analizei hidrografice

Situat la 15-30 m deasupra albiei minore a cursului de apa cartierul nu

este inundabil nici in cazul unor cote milenare, dar extinderea cartierului spre
nord este stopata de cursul de apa.
In

cazul

extinderii

in

aceasta

directie

sunt

necesare

lucrari

hidroameliorare (indiguiri pe ambele parti ale albiei minore).

de

Vaile

semipermanente sunt torente si siroaie de apa care receptioneaza apele de

provenienta pluviala (precipitatii in jur de 700mm).
Datorita constructiilor umane din zona, aceste vai semipermanente au fost
partial colmatate unele au disparut aproape in totalitate. Datorita acestui fapt
scurgerea superficiala a apei determina aparitia unor procese de eroziune.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Prin realizarea infrastructurii comunale(canalizare, retea de apa )cu timpul

aceste procese erozionare se vor diminua.

4.6. Concluziile analizei vegetatiei

Vegetatia naturala din trecut, una de pasune secundara a disparut

aproape in totalitate locul ei fiind luat de constructii umane si si zone de
depozitare a deseurilor si a gunoaielor menajere.
Aceasta lipsa a vegetatiei constituie un real pericol de poluare al panzei
freatice, prin infiltrarea materialelor poluante aduse de precipitatii in straturile
inferioare. La vest de cartierul perimetrului de cercetare se situeaza padurea
memoriala, plantata in 1896, zona impadurita ce sa restrans in mod deosebit
datorita defrisailor ilegale din ultimii ani.
In zonele construite, datorita lipsei amenajarii terenului vegetatia erbacee
lipseste in totalitate cauzand in perioada ploilor torentiale (aprilie, mai si
octombrie noiembrie) scurgeri superficiale ale stratului de sol si a substratului
argilos (solifunctie superficiala).

4.7. Concluziile analizelor de mediu

In urma analizelor efectuate, cel mai important aspect se refera la eroziunea

solului in partea sudica a carierului din cauza scurgerilor de ape pluviale la
suprafata solului.
Al doilea aspect se refera la poluarea panzei freatice cauzata de
depunerea ilegala de deseuri in zona si lipsa vegetatiei care ar putea fixa solul si
impiedica infiltratiile poluante in panza freatica.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

4.8. Concluziile analizelor de morfologie urbana si de peisaj

In urma acestor analize au rezultat urmatoarele: lipsa aproape in totalitate

a infrastructurii comunale, existenta unor probleme structurale la nivelul
locuintelor, in unele cazuri existand riscul de prabusire in urma socurilor rezultate
in urma exploatarii din cariera de piatra.
In zona de studiu exista o diversitate de tipologii de peisaj care impreuna
alcatuiesc valoarea de ansamblu a zonei.

Ca tipologii de peisaj avem: peisaj urban, peisaj natural, peisaj antropic

(cariera de piatra) peisaj colinar, peisaj de cartier-enclava, peisaj de lunca.
Peisajul predominant in regiune este cel colinar si de padure urmat de cel
urban si antropic.

4.7. Concluziile analizei infrastructurii

Inzestrarea infrastructurala a cartierului este foarte slaba. Cele mai mari

lipsuri se regasesc in privinta infrastructurii comunale, practic inexistenta.
Dotarea cartierului cu infrastructura liniara (retea de canalizare, apa, gaz,
current electric, linii telefonice) nu a fost planificata pana in prezent.
In momentul de fata reteaua de apa si canalizare cuprinde numai zonele
periferice ale cartierului (zona strazii Varadi Joszef pana in apropierea blocurilor,
zona strazii Primaverii, partea dreapta, Primaverii pana la numarul 50, Brazilor
pana la numarul 33A, zona strazii canepei, pana la nr 51).
Reteaua de apa mai cuprinde doua robinete situate in strada Varadi
Joszef (in fata la nr.138 avand conducta de alimentre din strada Primaverii) si
strada Canepei la numarul 51. avand alimentarea din reteaua stradala.
Ambele surse de apa sunt practic insuficiente pentru o populatie asa de
numeroasa iar amplasarea lor nu face facil accesul la apa a celor ce locuiesc in
partile de jos ale cartierului.

LUCRARE DE DIPLOMA

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

O problema majora o constituie reteaua de electrificare. Datorita faptului

ca casele au fost construite fara autorizatie de constructie,au fost cuplate la
reteaua de electricitate prin improvizari si racordari ilegale.
De altfel in cartier numai 12 familii au retea electrica cuplata de organele
specializate.Trebuie insa mentionat ca linia electrica care alimenteaza cariera de
piatra din apropiere trece aproape de centrul cartierului.
In cartier exista 5 linii de telefon toate situate la periferia sud-estica in
zona strazii Varadi Joszef si Primaverii.
In restul cartierului nu exista nici telefoane publice doar in mod izolat unele
persone tinere poseda telefoane mobile.
Reteaua stradala este slab conturata neexistand in cele mai multe locuri
posibilitatea circularii cu automobilul.
Datorita inmultirii contructiilor si a relizarii lor in mod haotic si a depozitarii
deseurilor menajere in locuri improprii, reteaua stradala are de suferit.In zona
arealele pastrate pentru trasarea retelei stradale se restrang permanent,existand
posibilitatea ca unele dintre acestea sa se autodesfiintezesau practic sa fie
izolate.
Infrastructura

caracteristica

culturii

comunitare

cuprinde

bunuri

familiale,apreciate in mod aparte de comunitate:cai,carute si mai nou automobile

de productie romaneasca mai vechi.
In cartierul Orko exista un numar total de 217 cai,toti intregistrati de
autoritatile medico-veterinare si un numar de 170 de carute dintre care numai
15% sunt inregistrate la politia rutiera.

4.8. Concluziile analizei sociologice

In urma studiului sociologic si a consultarii unor studii anterioare,

principala concluzie ar fi ca populatia din cartier este intr-o crestere continua si
progresiva iar lipsa unor programe educative si de integrare sociala a comunitatii
ar putea duce la o agravare a situatiei prezente.

LUCRARE DE DIPLOMA

10

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Lipsa studiilor primare si secundare este un aspect foarte important,

adeseori aceasta

fiind principalul motiv pentru care copii din comunitate nu

primesc necesarul de studii adecvate varstei lor.

In unele cazuri copii urmeaza cursurile scolilor publice din oras, dar
intampina mari dificultati in a fii acceptati de colegii lor de clasa si chiar de
profesori.
Aceasta analiza a mai evidentiat structurarea comunitatii in areale
familiale. In vederea unei posibile interventii pe sit trebuie evitata

alterarea

acestor areale, ele reprezentand singura structura in care comunitatea

functioneaza si distrugerea acestei structuri prin relocare de locuinte si mutari in
urma demolarilor ar putea genera mai multe efecte negative decat pozitive.

4.9. Concluziile hartilor mentale

Ca o concluzie , aceste desene sugereaza ca locuitorii cartierului nu se

orienteaza decat dupa repere spatiale bine definite, fantana, scoala, imprejmuire
de beton, deal si i-si descriu adresa in functie de asezarea vecinilor sau a
rudelor.
De asemenea in desene se evidentiaza elementele importante pentru
viata lor si anume locuinta, calul si caruta, padurea si fantana.
De mentionat ca copii mici deseneaza cu predilectie scoala si
imprejmuirea de beton a blocului nr.2. Cei mai in varsta nu asociaza spatial
scoala ca element de reper oferind in schimb ca puncte de reper intersectii si
cladirea vechii centrale termice de langa scoala.

LUCRARE DE DIPLOMA

11

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

5.0. Rezumat analiza S.W.O.T

PUNCTE TARI
Mediu:

-prezenta unui curs de apa,

-prezenta carierei de piatra si tendinta de reciclare a

materialeleor,
-prezenta unui monument si a padurii memoriale,
-existenta unei vai aluviare,
-existenta carierei de piatra(material de constructie),
Social:

-existenta unei comunitati unite cu dispozitie spre munca,

-populatie tanara,
-prezenta tradittilor specifice tiganesti
-mobilitate mare a populatiei,
-populatie versatila pentru mai multe activitati

Functional:

-prezenta unor functiuni minime,ca scoala si drumuri de pamant,

-existenta unor izvoare forate la minca adancime
-panza freatica de suprafata,
-electrificare partiala,

Peisaj:

-varietate si diversitate de peisaje,

-peisaje in continua modificare,
-o relatie stransa a locuitorlor cu peisajul,

Economic:

-nivelul venitor ce intra este in crestere,

PUNCTE SLABE

Mediu:

-eroziunea solului,
-poluare cu praf,gunoaie din constructii si menajere,
-lipsa unui sistem de drenaj si canalizare,
-lipsa vegetatiei arboricole in cartier,

LUCRARE DE DIPLOMA

12

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

-continua crestere a defrisarilor ilegale

Social:

-speranta mica de viata,

-saracie comunitara,
-lipsa unui ajutor din exterior,
-bariera psihica pentru oraseni,
-lipsa de proiecte de incluziune sociala,

Functional:

-lipsa functiunilor liniare,

-lipsa functiunilor minime,apa curenta ,canalizare,gaz telefon,
-prezenta zidului de separare,
-lipsa de puncte alimentare si cabinet medical
-lipsa unor functiuni de spatiu verde urban
-inexistenta strazilor carosabile si iluminatului stradal,

Peisaj:

-continua degradare a peisajelor,

-lipsa unor programe de protectie a peisajelor,
-activitatile umane diminueaza diversitatea de peisaje,

Economic:

-lipsa mijloacelor minime de subzistenta,

-lipsa fondurilor de reparatii ale caselor si lucrarilor de intretinere,
-cresterea comunitara indica o crestere a somajului,
-lipsa pregatirii profesionale este un impediment,
-lipsa acesului la informatie,dejavantajeaza posibilitatea de a

procura prin mijloace economice,

LUCRARE DE DIPLOMA

13

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

OPORTUNITATI

Mediu:

-indiguirea paraului Debren,

-actiuni de ecologizare si curatare a deseurilor,
-combaterea defrisarilor ileg

Social:

-crearea unei scoli,

-crearea unor programe de incluziune sociala,
-pograme de asistenta sociala,
-crearea unei organizatii care sa apere interesele comunitatii,
-deschiderea comunitara catre oras,

Functional:

-introducerea de functiuni de baza liniare,

-crearea unei scoli,dispensar,puncte alimentare,canalizare,
-transformarea strazilor inspre accesul carosabil auto,
-crearea unei zone de intalnire si de petrecere a timpului liber,
-diminuarea proceselor de poluare fonica si cu praf a carierei,
-atasarea zonei la tesutul urban,

Peisaj:

-crearea de programe si politici de protectie a peisajului,

-pastrarea si valorificarea potentialului oferit de peisaj,
-programe educative pentru a accentua cultura peisajului,

Economic:

-crearea bursei locurilor de munca,

-atragerea de investitii din exterior,
-crearea unui plan de dezvoltare,
-folosirea eficienta a fondurilor europene pentru dezvoltare,
-cresterea nivelului de trai al populatiei,

LUCRARE DE DIPLOMA

14

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

AMENINTARI

Mediu:

-continua arucare de deseuri in zona,

-infiltrari in panza freatica,
-accelerareaproceselor de eroziune a solului,

Social:

-discriminare,
-rasism,
-excluziune sociala si marginalizare,
-izolarea enclavei de catre oras,
-cresterea criminalitatii juvenile ca urmare a lipsei educatiei,

Functional:

-nepasarea autoritatilor,
-extinderea si dezvoltarea spre sud a nului cartier-gradina
Kolcsa,
-lipsa de interes a primariei,

Peisaj:

-absebta de programe si politici de protectie a peisajului,

-continua degradare a peisajelor ca urmare a activitatilor umane,

Economic:

-concentrarea investitiilor in zona centrala a orasului,

-scaderea cotei de ajutor social,

5.1 . Rezumat analiza S.W.O.T organizata pe paliere

PUNCTE TARI
Mediu:

-prezenta unui curs de apa,

-prezenta carierei de piatra si tendinta de reciclare a

materialeleor,
Social:

-existenta unei comunitati unite cu dispozitie spre munca,

-populatie tanara,

Functional:

-prezenta unor functiuni minime,ca scoala si drumuri de pamant,

LUCRARE DE DIPLOMA

15

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Peisaj:

-varietate si diversitate de peisaje,

Economic:

-nivelul venitor ce intra este in crestere,

PUNCTE SLABE
Mediu:

-poluare cu deseuri si defrisari ilegale,

Social:

-saracie comunitara corelata cu lipsa mijloacelor de trai,

-crestere necontrolata a populatiei,

Functional:

- lipsa infrastructurii liniare si drumurilor carosabile,

Peisaj:

- in continua degradare datorita activitatilor umane,

Economic:

-lipsa posibilitatii de autostinere financiara,

OPORTUNITATI

Mediu:

-actiuni de inlaturare de deseuri,

Social:

-crearea de proiecte de asistenta sociala si ajutor,

-instruirea fortei de munca,

Functional:

-dotarea cu infrastructura si functiuni speccifice orasenesti,

Peisaj:

-crearea de programe de refacere si protejare a peisajelor,

Economic:

-crearea unei burse a locurilor de munca,

AMENINTARI

Mediu:

-accelerarea proceselor de eroziune si poluare a solului,

Social:

-discriminare,rasism,
-nepasare,

Functional:

-lipsa unei interventii pentru a imbunatatii functiunile,

Peisaj:

-continuele pagube aduse peisajului prin activitatea umana,

Economic:

-izolarea fata de oras,lipsa interesului pentru munca cinstita,

LUCRARE DE DIPLOMA

16

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

DIAGNOSTIC

Mediu:

-in continua degradare datorita eroziunii si a defrisarilor ilegale,

Social:

-o populatie tanara dar lipsita de mijloace de trai si supusa

bolilor,
-discriminarea si rasismul fac comunitatea sa se inchida fata de
oras,
Functional:

-slaba dotare functionala, isuficienta pentru nr. de locuitori

actual,
Peisaj:

-in urma activitatilor antropice risca sa isi piarda din diversitate,

Economic:

-populatie saraca, aflata in imposibilitatea de a iesi din starea

aceasta
fara ajutor din exterior .

CONCEPT

Dezenclavizarea comunitatii din Orko.

VIZIUNE

Transforarea sitului intr-o zona integrata in tesutul urban si deplin

functionala facand legatura intre oras si peisajul ce il inconjoara,totodata
deschizand posibilitati de evolutie si transformare pozitiva in timp.

LUCRARE DE DIPLOMA

17

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

MISIUNE

Inzestrarea cu dotari functionale a zonei precum si urmarirea

obiectivelor trasate de strategia generala, care ar trebui sa genereze un centru
care se afla in stransa legatura cu alte centre si sa contribuie la realizarea unei
retele in care informatia circula liber si nemijlocit. Acest lucru se va
realiza printr-o serie de politici si programe menite sa rezolve problemele
imediate cu care se confrunta situl aflat in studiu dar si cele care ar pute sa
rezulte pe parcursul transformarilor de nivel functional si social.

5.2. PLANURI STRATEGICE

Solutionarea problemelor de infrastructura prin interventii externe si cu

implicarea comunitatii locale.
Deschiderea orasului catre comunitate prin politici de integrare sociala.
Scadera gradului de analfabetism prin politici educative si dotari aferente.
Cresterea sperantei de viata prin programe si politici ce vizeaza
sanatatea.
Reorientarea carierei de piatra de la o zona functinala,la o zona
mulifuctionala.
Eliminarea barierelor psihice si imbunatatirea imaginii comunitatii prin
proiecte de promovare.

5.3. STRATEGIA

Formularea si aplicarea de politici si programe de dezvoltare comunitara

si de integrare a acesteia in mediul urban,pornind din exterior spre interior.

LUCRARE DE DIPLOMA

18

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

5.4. POLITICI

Politici de reorientare a interesului primariei spre periferia orasului evitand

concentrarea investitiilor spre centru.
Politici de imbunatatire a conditiilor de trai prin programe de consolidare si
renovare.
Politici de sensibilizare a comunitatii cu privire la rasism si discriminare.
Politici educative care sunt menite sa creasca nivelul intelectual al
locuitorilor.
Politici de reciclare a materialelor.
Politici de includere sociala care sa diminueze ruptura dintre oras si cartier.
Politici de creere a infrastructurii comunale prin atragerea de investitii si
implicarea comunitatii locale.

5.5. PROGRAME

Programe de creere a infrastructurii comunale,

Crearea unui sistem de canalizare pluviala care sa preaia aportul freatic si
sa-l dirijeze spre parau.
Programe de reparare si consolidare a cladirilor in pericol de prabusire.
Acordarea de subventii la materiale de constructie pentru a se realiza pe
viitor constructii mai sigure.

Pe parcursul procesului de inchidere a carierei,,sa se asigure si o serie de

alte functiuni in zona.
Crearea de zone de relaxare si intalnire in cadrul comunitatii.
Crearea bursei locurilor de munca.
Programe de reciclare a gunoaielor ,in special plastic.
Construirea de functiuni ce pot aduce venit locuitorilor,caramidarie,atelier
cherestea,ferme,

LUCRARE DE DIPLOMA

19

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Programe de instruire si calificare a fortei de munca.

Atragerea de investitii straine in zona pentru a creste capacitatea economica
si totodata crearea de puncte alimentare si de functiuni de prima necesitate.

5.6. REGULAMENTE

Regulamentele urmaresc obtinerea unui cadru care sa asigure

indeplinirea si finalizarea politicilor si programelor.Scopul final este acela de a
restrictiona anumite actiuni in vederea atingerii obiectivelor propuse in politici si
programe.
1. Restrictionarea dezvoltarii comunitatii dincolo de paraul Debren, loc
rezervat pentru pasunat.
2. Restrictionarea depozitarii sau aruncarii de gunoaie in zona,existand
riscul de a polua panza freatica.
3. Crearea de regulamente urbanistice care sa vizeze extinderea pe cat
posibil controlata a cartierului.
4. Limitarea extinderii spre sud a cartierului-gradina simeria pentru a nu
pune presiuni imobiliare asupra comunitatii.
5. Interzicerea de a aruca gunoaie in interiorul comunitatii din motive de
estetica si sanatate si depozitarea acestora in pubele ecologice.
6. Limitarea si reducerea taierilor ilegale prin controale si verificari intense.
7. Regulament ce interzice folosirea diverselor deseuri in alte scopuri cum
ar fii acoperisuri,garduri,sau adunarea acestora in gramezi insalubre.
8. Regulament ce propune obligativitatea scolarizarii si inscrierea si
calificarea in munca a celor apti pentru aceasta activitate.
9. Interzicerea pastrarii in locuinte a mai multor persoane cu handicap in
scopul obtinerii de foloase finaciare(pensie de handicap).
10. Limitarea folosirii explozivilor puternici in cariera,spre a preveni avariile
care le suporta structurile caselor din apropiere.

LUCRARE DE DIPLOMA

20

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

11. Interzicerea construirii in interiorul lizierei padurii pentru a scadea

riscul de incendii.
12. Interzicerea arderii de materiale precum cauciuc sau mase plastice.
13. Curatenia in gospodariile individuale sa se faca periodic si cu ajutorul
firmelor specializate in manipularea deseurilor.

5.7.ETAPIZAREA IN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SI POLITICILOR

Pentru a asigura bunul mers si reusita acestor scopuri,toate aceste

necestitati trebuiesc grupate pe etape in functie de importanta lor si de
apropierea acestor sccopuri de rezultate concrete pe teren.Asadar etapele
cuprind termen scurt(3-5ani),
Termen mediu(5-10 ani) si termen lung (10-30 )ani.
Prima etapa de interventie presupune obtinerea de fonduri care se
folosesc imediat in dotari de prima necesitate precum canalizare,apa curenta si
gaz, precum si racordarea legala la sistemul de electricitate pentru a preveni
furturile de energie electrica.
Asadar cladiri precum scoala, puncte de alimentatie publica vor avea
intaietate, pe masura ce se amortizeaza investitiile se pot incepe lucrarile de
consolidare a solului prin drenuri si canale de suprafata si mai apoi de canalizare
.
Pe termen mediu se intrevede inchiderea treptata a activitatii
carierei,constructia de drumuri carosabile si asigurarea de functiuni in jurul culmii
Orko pentru a deschide premisele indeplinirii etapelor pe termen lung.
Pe tremen lung, in urma programelor sociale,a reorganizarii cartierului
,trasarii de strazi si functiuni de loisir pe culme,,,orasenii vor manifesta tot mai
mult interes spre potentialul oferit de zona culmii Orko si vor interactiona cu
cartierul astfel ajutand la rezolvarea problemei segregarii sociale si a izolarii
cartierului de oras.

LUCRARE DE DIPLOMA

21

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

In ultima parte lucrarile de exploatare din cariera se vor opri, locul fiind
redestinat activitatilor cu aspect cultural si de teatru, in varful culmii functiunile de
relaxare si cafenea vor atrage vizitatori, astfel punand mai aproape omul de
natura si scotandu-l din mediul urban. In urma atingerii acestor scopuri vor exista
si anumitele efecte secundare probleme care sunt rezultat al modificarilor si
transformarilor suferite de o zona. Pentru a rezolva si aceste eventuale probleme
se propune ghidarea dupa o strategie elastica ce permite un feedback
permanent creand posibiltatea de a obtine solutii versatile,aplicabile si de efect.

5.8. PROPUNERE

Propunerea vizeaza in primul rand regandirea functionala a zonei prin

inserarea de functiuni menite sa micsoreze barierele sociale existente in prezent.
Solutia generala propune in primul rand modificarea aspectului actual al zidului
de separatie, devenit in timp simbol al excluderii sociale. In propunere vechiului
zid din prefabricate i se scot anumite portiuni pentru al face mai transparent si
se adauga in partile eliminate locuri de stat si un aliniament de tei.
Astfel cei care locuiesc in bloc nu vor mai putea agresa vizual curtile celor
care locuiesc la casa, totodata creanduse celule in care locatarii blocului pot
iesi sa socializeze cu cei din cartierul orko.
Din punt de vedere al sanatatii comunitare in cladirea fostului punct
termic de langa scoala propun realizarea unei bai publice si la al doilea nivel un
cabinet medical pentru urgente copii. Aceste functiuni sunt importante pentru cei
din mai ales pe timp de iarna.
De asemenea pentru a imbunatatii speranta de viata a locuitorilor
cartierului propun un sistem de canalizare din tuburi ceramice, care duce la un
bazin de decantare si ulterior la bazine special amenajate plantate cu trestie si
imbogatite cu bacterii care descompun materialele organice provenite din
canalizare. Apa rezultata se scurge in paraul debren fara consecinte pentru
mediul inconjurator.

LUCRARE DE DIPLOMA

22

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

La suprafata pentru a evacua apele provenite din precipitatii propun un

sistem de santuri deschise care sa colecteze aceste ape si sa le conduca spre
paraul debren limitand astfel baltirile, inmultirea tantarilor si eroziunea solului.
Pentru limitarea aruncarii de gunoaie in perimetrul si in exteriorul
cartierului propun instalarea unor pubele ecologice amplasate in locurile stiute ca
pretabile pentru adunarea deseurilor. Introducerea acestor pubele este facuta
posibila si prin imbunatatirea infrastructurii stradale, fapt care permite accesul
autovehiculelor sa colecteze gunoiul.
De asemenea se vor face lucrari la sistemul de iluminat stradal prin
amplasarea de surse de lumina in interiorul cartierului. Acest fapt va duce la
scaderea criminalitatii in zona si va anima intr-o oarecare masura cartierul de
altfel in prezent scufundat in intuneric noaptea.
Pentru sectorul tanar al comunitatii propun o serie de functiuni tipice,
incepand de la locuri de joaca pentu copii 3-8 ani in preajma scolii si a gradinitei
care functioneaza in incinta misiunii catolice si un teren de fotbal sintetic pentru
adolescenti si adulti. Prezenta acestei functiuni va determina venirea si altor copii
din alte parti ale orasului pentru a juca fotbal cot la cot cu cei din orko.
Tot din punct de vedere al sanatatii comunitare propun folosirea izvoarelor
de apa existente si crearea unor locuri cu bazine special amenajate pentru
spalatul rufelor.
Aceste bazine pot servi si la adapatul cabalinelor precum cred ca vor fi si
preferate de copii atrasi de joaca. Pe langa acest sistem de bazine propun un
sistem de cismele publice care sa deserveasca intreg cartierul.
Aceste cismele sunt amplasate in locuri cu flux de circulatie mai ridicat
(intersectii) si metoda constructiva face posibila transoprtul apei cu galeata de la
cismea in gospodarie. Am ales aceasta solutie ca o solutie temporara pana la
instalarea de robinete individuale, care sunt o investitie mult mai costisitoare si
realizabila doar pe termen lung.

LUCRARE DE DIPLOMA

23

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Din punct de vedere al vegetatiei,, in zonele se intersectie a strazilor

drepte cu cartierul propun aliniamente de salcam, unele exista in momentul de
fata si completarea celor care sunt itrerupte.
In cadrul cartierului vegetatia este dispusa in grupuri mai mari sau mai
mici care constau in doua specii Robinia pseudoacaccia si Pinus sylvestris.
Logica care o urmeaza dispunerea vegetatiei este ca vegetatia sa nu
umbreasca direct casele si sa creeze umbra in marile spatii deschise existente
intre case. Astfel vegetatia actioneaza ca o legatura intre padure si oras.
Deasemenea, in perimetrul de siguranta al carierei de piatra porpun realizarea
uui inel de protectie prin plantari de pin silvestru care sa limiteze emisiile de praf
si sunet produse constant de cariera de piatra.
La nivel de functiuni mai mari propun infintarea unei fabrici de caramida in
apropierea paraului debren, un loc care ar genera locuri de munca precum si
material de constructie mai bun pentru case si tuburi ceramice pentru sistemul de
canalizare subterana al cartierului.
De asemenea rezidurile de aschii de caramida arsa se pot folosi ca
umplutura pentru drumurile in curs de reabilitare. Pe langa caramida o alternativa
ar fi producerea de vase ceramice in scopul comercializarii in zona existand o
traditie in olarit.
In cazul carierei de piatra, la nivelul superior propun amplasarea unei
belvederi, care sa permita observarea punctelor departate si orasului ca
ansamblu. Cladirea acestei belvederii am propus-o mai mult ca o schita de idee,
in realitate putand fi lansat un concurs de arhitectura pentru a obtine o forma mai
adecvata. In urma strategiei acesta cladire va atrage multi vizitatori si va
functiona si ca popas pentru turistii si biciclistii aflati in trecere si ca zona de
relaxare, la etaj fiind prezenta functiunea de cafenea.
In zona de excavare a carierei propun folosirea materialului de roca
existent pentru a face un amfiteatru in aer liber care poate gazdui evenimente de
amploare.

LUCRARE DE DIPLOMA

24

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Forma actuala a carierei permite realizarea acestei functiuni culturale

relativ usor, iar peretii verticali dupa o prealabila consolidare cu plase de sarma
pentru siguranta vor crea o acustica adecvata pentru un amfiteatru. Traseele de
bicicleta care pornesc de aici vor lega aceasta zona de Valea Oltului precum si
de Valea Crisului iar prezenta Drumului apelor minerale si a Drumului Carierelor
de Piatra vor atrage un numar si mai mare de vizitatori.

5.9. DETALII

Aceste detalii sunt mai bine ilustrat in anexele care le voi atasa lucrarii.
Aici am exemplificat un detaliu de plantare,,detaliu de mobilier urban, si de corp
de iluminat> Aceste detalii arata principiul constructiv ce sta la baza lor,, dar in
proiectul meu forma lor difere putin de cea care o au in ilustratiile de mai jos.

Detaliu de plantare

LUCRARE DE DIPLOMA

25

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

DETALIU BANCA

LUCRARE DE DIPLOMA

26

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Detaliu stalp de iluminat

LUCRARE DE DIPLOMA

27

U.S.A.M.V.Bucuresti
Horticultura/Specializarea Peisagistica

Bibliografie

1. Coord. Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar - Dictionar dc sociologie, Editura

Babel, Bucurcsti, 1993
**
2. Coord. KW, locn - Metodologic psihologica si analiza datelor, Editura
Sincron, Cluj, 1993

3. Koselleck, Reitha - Az asszimetrikus cllenfogalmak torteneti-politikai

szemantikaja, Joszc:neg Mihcly Kiado, Budapest, 1997
4. *** - Readings in Sociology (Fourth Edition), Thomas Y. Crowley Company,
New York, 1971
5. Sarau, Gheorghe - Mic dictionar rom-roman, Editura Kriterion, Bucurcsti,
1992
6. *** - Egy liisebbscg kiscbbsegei, EKE, Budapest, 1997
7. Lerei Ferenc - Kozcssegek rejtett halozata, Osiris Kiado, Budapest, 1996
8. Leach,IEdmund - Szocialantropologia, Osiris Kiado, 1996
9. Pugh, Derek S. - Organization Theory, Penguin Business, London, 1997
10. Habermas, jilrgen - A tarsadalami nyilvanossag szcrkezetvaltozasa
/ /. *** - Yaltozo tars idalom, Kriza ]anos Neprajzi Tarsasag, Kolozsvar, 1999
12. Abe/a, Anthony - ( hanging Youth Culture in Malta, La Yallctta, 1999
13. Bdlint, Boer, Karda Magyarosi, Santa - ,,Kontaktovezct" 1999 Kutatasi terv es
clomunkalatok
14. ]aque J.P, Bieber, Ccnstantinesco V- Le Parlament europeen, Economica, 1984
15. Vinci Enrico - II Parlamento curopco, Elorenta, Lc Monnier, 1980
16. Martin ILoberts - liuropa tortenete, Akademiai Kiad. Budapesta, 1992
17. *** - Ciganyok a ragyvilagban, Alfoldi Kiad. Budapest, 1991

LUCRARE DE DIPLOMA

28