-2008sCOALA POSTLICEAL ,, DIMITRIE CANTEMIR ,,

TRGU MUREs
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEVROZA ASTENIC
COORDONATOR:
-2008CUPRINSUL LUCRRII DE DIPLOM
CAPITOLUL I.
PREZENTAREA TEORETIC A BOLII............ 4
1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului
afectat................4
1.2.
Definitie......................................................................................5
1.3. Simptomatologie.................... 6
1.4. Etiologie........................ 7
1.5. Patologie ...................... 8
1.6. Clasificarea si forme clinice.............. 8
1.7. Tratamentul medicamentos............... 9
CAPITOLUL II.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRRII

PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE
DE AFECIUNE..................... 11
2.1. Internarea pacientului n spital............

11

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.......... 12

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati.... 13
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative...... 14
2.5. Alimentatia bolnavului...............

15

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

16
2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale
impuse de afectiune.................... 19
2.9. Educatia pentru sanatate.............. 20
2.10. Externarea bolnavului................ 21
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL ............ 22
- Cazul nr. 1 - plan de ngrijire ............... 23
- Cazul nr. 2 - plan de ngrijire................24
- Cazul nr. 3 - plan de ngrijire .............. 25
CAPITOLUL IV.
ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII................ 34
BIBLIOGRAFIE.....................36

CAPITOLUL I.
PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

CENTRAL
Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din
mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii
si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii
sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului
si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator.
Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n:
-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura
echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului;
-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent
activitatea organelor interne.
Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul
cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care
formeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal, format din trei
membrane: piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamater
exista un spatiu mai larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de
protectie mecanica si trofica.
Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la gura
occipitala CI-pna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o
formatiune subtire- filum terminale- pna la vertebra a doua coccigiana. Nervii

lombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cu

filum terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apare
constituita, n interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si
strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din
fibre nervoase mielinice si celule gliale.
Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb,
punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni
cenusii si albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata n
interior si fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba care
apare si la periferie.
Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoia
trunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale,
conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu
trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care l
leaga de bulb, punte si mizencefal.
Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele
cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,
metatalamus, epitalamus si hipotalamus.
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului
nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate n partea
bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral,
comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta
cenusie dispusa la suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba la
interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie.

Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente

strns legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia,
orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea
si patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din
trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si
comportamentul volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an
preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale
activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul
fizico-biologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi.
1.2. Definitie
Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament
anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu l poate
stapani..
Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile
intelectuale.
Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om si
caracterizeaza n special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala
nervoasa ) persistenta.
- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotita
de tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari;
- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central,
fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufletesti, boala de
care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica
fiind trecatoare si vindecabila.

1.3. Simptomatologie
Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.
Oboseala sau astenia este simpomul principal.
- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)
- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie
de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;
- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la
trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.
Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a
oboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.
- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de
neputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici,
fiecare nchidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate
diminua catre seara.
Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent.
-

n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este

intermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de
oboseala;
- ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de
apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul
coloanei verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsa
constante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial si
mai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei.
- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii
(insomnie de adormire);
- n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de
ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o
senzatie de teama.
Tulburari secundare:
- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala
intelectuala.
Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta
(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);
-

tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurile propuse

(disbulie) ;

tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli,

senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea
dificila, ncetosata;

tulburarile glandelor endocrine:

la multi bolnavi se poate

observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;

-

hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsosit de

spasmofilie;

secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce

printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un
ritm regulat.

1.4. Etiologie
Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei
astenice:
-

factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care

pot favoriza sau dezlantui o nevroza;

-

factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica.

La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti
care n general pot mbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile,
deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt
acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia
bolii. O importanta deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi n
special frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele
familiare.
Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este
surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate
pot conduce catre o nevroza.
Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii,
fara a provoca n mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli

cronice, daca nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la ntretinerea

nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia
neurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine
endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza.
De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile
infectioase si surmenajul.
Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti
l constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si
tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri
constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza,
dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.
1.5. Patogenie
Nevroza astenica este destul de raspandita.
Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai
frecvent este ntre 25-45 ani.
n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea
apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.
Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de
energie si de aici apar toate semnele clinice.
1.6. Clasificare si forme clinice:
n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost
izolate mai multe forme de neurastenie:
- nevroza astenica pura;
- nevroza astenica cu elemente anxioase;

- nevroza astenica cu elemente depresive;

- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
- nevroza astenica cu elemente (isterice).
Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:
-

nevroza de esec- apare la cei care si propun teluri care i

depasesc;
-

nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n

care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;

-

nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau

certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi;

-

nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta

vreme ndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata

sa.

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:
-

tratament igieno-dietetic;

tratament medicamentos;

tratament balneofizioterapic;

psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus
munca;

b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala

a bolnavului cu att mai mult cu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa
a poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n special vitamina A, B1,
B6, C.
Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se
ndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca
somnul.
Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante
minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici).
n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se
folosesc n special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.
Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cu
tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc.
La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu
succes o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze
mici, 5 unitati.
Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza
astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn
prelungit (18-24).
Tratamentul balnezofizioterapic:
Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de
odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata
la o altitudine medie si nconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia
(bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de
acid carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza att

intelectului, ct si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde att o latura
analitica ct si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.
Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune.
Foarte importanta este educatia vointei.
Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin
munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc
salutar de a-si ntari sistemul nervos.
Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare.
Cta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general
persista si multa vreme si este o lupta fara nvingator.
Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmarea
bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:
- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.
Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;
- alergie la barbiturice;
- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism
Reactii abverse: - oboseala, ameseli;
- de toleranta si dependenta;
- supradozare acuta de coma.
Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant
Contraindicatii: - coma colaps;
- alergie la substanta;

Reactii adverse: - ameteli;

- tulburari de vedere;
- astenie fizica si psihica;
- hipotensiunea arteriala.
n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc
n special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.
Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al
actiuni sale.
Contraindicatii: -intoleranta la substanta;
- psihoze, depresii psihice, miastenie;
- prudenta la vrstnici, insuficienta respinratorie;
Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza
administrata;
- injectabil poate apare somnolenta
CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL
INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA
TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE
2.1. Internarea pacientului n spital
Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatrie
cndacesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un

eveniment important n viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau

obisnuit si este nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.
Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate,
a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii
lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de
la bolnav sau nsotitori.
n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta
bolnavul sa se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a
examinarii.
Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice
si patologice si de un examen psihologic.
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi,
bolnavul trece prin serviciul de internare unde:
-

va fi mbaiat si - daca e cazul - deparazitat;

hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea

nmagazinarii pe perioada internarii.

dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama sau

camasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta

sefa sau registratorul medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la
internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon
introduce bolnavul n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, l
ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia,
prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la
cunstinta regulamentul de ordine intreioara.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor
are un rol foarte important.
Bolnavii internati aici sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vor
asigura saloane de zi ct si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de
dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa grija ca
prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar
rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt
prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure
bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.
Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta
trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite
care sa satisfaca att cerintele de confort ale bolnavului ct si ale personalului

de ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limiteze

miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori
este nevoie.
n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se
aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.
2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei
boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea
regulilor de igiena.
n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este n
majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru
propria-i persoana si pentru cei din jur.
De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod
discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de
dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul sa-si spele fata, gtul,
membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta
cavitatii bucale si sa-si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si
asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita.
Observarea pozitiei pacientului n pat
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia
bolnavului n pat pentru ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja

partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n cazul

neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n
pat sau n timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc n
pat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se
poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari
survenite n timpul tratamentului.
De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De
cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care
tradeaza, oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies putin mobil, cu
trasaturile trase.
Pregatirea patului si accesoriile lui
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si
bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie
comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca
ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de
efectuat.
Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful,
cearsaful plic, fata de perna.
Schimbarea lenjeriei de pat
Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si
ngrijirea bolnavilor.

La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata,

salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe
parcursul internarii.
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru
asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari
evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.
Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n
foaia de observatie.
Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina
dioxid de carbon, poate prezenta unele modificari n neurastenie.
Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de
lipsa de aer (dispnee) ceea ce i face sa inspire din cnd n cnd profund uneori
sa ofteze.
Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai
des, iar uneori poate exista o adevarata aritmie.
Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificari
importante n cazul unui bolnav neurastenic.
Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse
ntre 60-80 batai/minut la un adult sanatos.

n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara

tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o
nestatornicie a pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai tare.
Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra
peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult
sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.
n cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)
n cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cteva modificari:
-

diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

scaunul n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor

digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie
constipatie, fie diaree;

varsaturile n cazul nevrozei astenice cu predominanta

tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator,
fara sa influenteze evolutia bolii;

transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care

nsa creeaza doar un usor disconfort;

nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor

endocrine, ele apar nsa mult mai trziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista

nainte, poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea

hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea nsotit de spasmofilie, mai ales

la femeile tinere.
Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o
menstruatie abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa
constatat de asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo - frigiditate,
respectiv pseudo - impotenta.
2.5. Alimentatia bolnavului
Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie
sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult ct acestia
sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare.
Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima,
nsa, pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de
conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales n
starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata n legume si fructe, care sa-i asigure
un aport marit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.
2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind
consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data
calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de
administrare, doza unica si orarul.
Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala,
vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o

forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea,

ameliorarea sau vindecarea bolilor.
La

indicatia

medicului

asistenta

medicala

administreaza

medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a

medicamentelor.
2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza
urmatoarele medicamente:
Glucoza 5%

- 250 ml x 2/zi;
- se administreaza parenteral prin punctie

venoasa;
Insulina

- 15 UI/ zi;
- se administreaza subcutanat;

Piracetam

- 2 x 1 tableta / zi;
- se administreaza per oral;

Peritol

- 3 x 1 comprimat / zi;
- se administreaza per oral;

Electrovit

- 1x 3 drajeuri / zi;
- se administreaza oral;

Vitamina B1 lf - o fiola / zi;

B6 lf - se administreaza subcutanat sau intramuscular;

Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);
- se administreaza intavenos;
Dormicum - 1 tableta seara;
- se administreaza oral.
2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
Regulile de baza n aplicarea precautilor universale:
o considerarea toti pacientii potentiali infectati;
o

considerarea ca sngele, alte fluide biologice si

tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV;

o considera ca acele si alte obiecte folosite n practica

medicala sunt contaminate dupa utilizare.
Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n
ngrijirea bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice
si patologice.
Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice
completeaza

simptomatologia

boli

cu

elemente

obiective

exprimata

modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a
exclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.

V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se

produce asezarea hematiilor.
Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc
sterile, aspira n seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena
si se aspira 1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta si se agita. Se
eticheteaza si se trimite la laborator.
V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;
4,2 -4,8 mil/mm la femei;
hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;
13+/-2g la 100 ml la femei;
leucocite: 4200-8000/mm;
trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm.
Recoltarea sngelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sau
absenta anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie
venoasa direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml.
Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei si
dupa 30 de minute se decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai
multe reactii, n functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).
Examen de urina
Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

Examenul de laborator furnizeaza:

- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).
- date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate,
cilindri, celule epiteliale).
-

date

fizico-chimice

(pH,

ionograma,

proteinurie,

creatinina);
Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele
valorilor normale n cazul neurasteniei.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale
impuse de afectiune
Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultantei
fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea pacientului pentru EKG:
- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a
nlatura factorii emotionali;
- se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu
caruciorul cu 10-15 min. nainte de nregistrare;
- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat
sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:
- Montarea electrozilor pe membre
rosu - mna dreapta;
galben - mna stnga;
verde - picior stng;
negru - picior drept.
- Montarea electrozilor precordiali
V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului;
V3- ntre V2 si V3;
V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara;
V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia
axilara

anterioara stnga;
V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia

axilara mijlocie stnga.

ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace;
- este ajutat sa se ntoarca n
salon.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de
materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin
ndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se
datoreaza mediului nconjurator.
Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational
sanitara, nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra
psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care
urmaresc otimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si
n eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea
bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta
constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.
Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea
neuropsihica a bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata
da forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit,
care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade
puterea organismului si nrautatii cursul bolii.
Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale
asistentei psihiatrice de tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipe
terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional n legatura
cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice
reabilitative.
Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de
familia, care l ngrijeste.

Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins".

Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a
o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din
vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei
elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii,
psihoprofilaxia si organizarea activitatii att n ce priveste regimul de munca
ct si regimul de odihna.
2.10. Externarea bolnavului
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul
curant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la
bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura
alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din
spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,
cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la
tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator
tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data
indicata sa se prezinte la control.
Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajuta
sa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte de
externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si
retetele pentru tratamentul prescris.

Capitolul 3

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

Cazul numarul 1
Date fixe

Numele si prenumele: D.M.

Vrsta: 48 ani
Sexul : F
Ocupatia: asociata la o societate comerciala
Domiciliul : Reghin
Data internarii: 06.04.2008
Data externarii: 22.04.2008

Manifestari de dependenta:

- tristete
- irascibilitate
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
- plns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu

cteva luni datorita programului foarte ncarcat de la locul de munca si a
problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plns, inapetenta.

Simptomele s-au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care se

interneaza.
Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.
Problemele pacientei: - stare generala alterata
- alterarea somnului
- alterarea nutritiei
- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor
cotidiene

Diagnostic de
ngrijire
1. Diminuarea
interesului pentru
efectuarea
activitatilor
cotidiene
manifestate prin
tristete, plns.
2. Alterarea starii
generale
manifestata prin
fatigabilitate,
astenie.
3. Alterarea
somnului datorita
insomniei
manifestata prin
neliniste,
irascibiliatea.
4. Alterarea nutritiei
datorita aportului
insuficient
manifestat prin
inapetenta.

Obiective

Interventii

Pacienta sa si recapete
interesul pentru
activitati cotidiene, sa
nu mai plnga.

-se discuta cu bolnava de cte ori

aceasta simte nevoia sa o faca.
- este lasata sa-si exprime
sentimentele, temerile,de asemenea
mesajul transmis bolnavei va fi unul
clar.

n
int
red
ma
tre

- pacienta sa-si
recapete linistea de
care are nevoie.
- reluarea relatiilor
interpersonale.

- se asigura bolnavei o camera

linistita, cu temperatura optima, care
sa ofere siguranta.
- stimularea bolnavei n efectuarea
unor activitati si la sfrsitul lor va fi
recompesata cu laude.
- pacienta nu va fi lasata n timpul
zilei prea mult sa se odihneasca, iar
seara se asigura o camera linistita
lipsita de factori nocivi.
- ca interventie delegata se
administreaza un somn usor.
Se asigura alimentatia n functie de
preferintele bolnavei si de necesitati,
toate pentru a-i stimula apetitul. Daca
refuza alimentele se utilizeaza
alimentarea parenterala.

n
car
ei
sa

Asigurarea unui somn

corespunzator din
punct de vedere
calitativ si cantitativ.
Bolnava sa se
alimenteze normal, sa
fie echilibrata
hidroelectrolitic.

Du
va
som
pu
can

Ap
se
co

Cazul numarul 2
Date fixe

Numele si prenumele: D.T

Vrsta: 40 ani
Sexul : F
Ocupatia: vnzatoare
Domiciliul : Tg. Mures
Data internarii: 22.05.2008
Data externarii: 10.06.2008

Manifestari de dependenta:

- tristete
- cefalee
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu

aproximativ un an de cnd i pleaca fratele n strainatate (singurul frate). De
cteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie,
motiv pentru care se interneaza.
Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului
- alterarea nutritiei
- deficit de autongrijire
- slabire fizica

1. Alterarea starii generale

datorita nelinistii,
irascibilitate manifestata
prin cefalee anxietate.
2. Alterarea nutritiei
manifestata prin inapetenta
datorita aportului
insuficient.
3.Alterarea somnului
datorita insomniei de
adormire manifestata prin
astenie, neliniste.

Pacienta sa fie mai

linistita, mai relaxata.

4.Deficit de auto ngrijire

datorata problemelor cu
care se confrunta manifestat
printr-un aspect exterior
nengrijit.
5. Stabilirea fizica adinamie
manifestata prin
fatigabilitate.

Pacienta sa se preocupe,
sa se ngrijeasca si de
aspectul ei exterior.

Asigurarea unui aport

alimentar n functie de
necesitatile pacientei.
Pacienta sa aiba un somn
odihnitor, linittit
corespunzator calitativ si
cantitativ.

Bolnava sa-si
redobndeasca interesul
pentru desfasurarea unor
activitati sa-si
redobndeasca
ncrederea n fortei
proprii.
Data Functii vitale
Recoltarea de
probe biologice si
patalogice
Temp Puls T.A Res
p
22.05. 37
83
120/ 19
Erintrocite
2008

37,1

82

70

23.05. 36,8

82

125/ 19

2008

82

70

83

125/ 19

37

24.05. 36,9

20

18

-bolnava este incurajata sa discute

cu familia despre problemele ei si n
aceeasi timp va fi ascultat atent ;
-vor fi nlaturati factorii iritanti;
Se va stimula apetitul bolnavei
asigurarea alimentatiei n functie de
preferintele ei.

Se asigura camera linistita, lipsita

de excitanti cu temperatura optima
aerisita.Bolnavul nu va fi lasata n
timpul zilei sa doarma si va fi
ndemnata sa faca plimbari lungi.
-se va stimula sa se spele, sa se
mbrace, sa-si aranjeze parul;
-se va schimba lenjeria de corp si de
pat de cte ori este nevoie;

-stimularea bolnavei n efectuarea

unor activitati se va stabili un
program de activitati agreate de
bolnava pentru a preveni plictiseala
-se previne izolarea prin stimularea
relatiilor intrepersonale.
Explor.
Paracl.

Tratament medica

EKG:

Electrovit: 1/3 dr/zi

Vn 4,2-4,8mil/mm nregistrarea
grafica a
Vo 4420.000/
rezultatei
fenomenelor
mm
bioelectrice
din cursul
Leucocite
unui ciclu

Drajeuri contin vit.

B12,PP

- indic.: n tratamen
deficientelor polivit
Insulina :

2008

75

Vn 4200-

cardiac.

-flacon de 10 ml sol

25.05.

115/

8000/mm

2008

65

Vo 4800/mm

- nu
reprezinta
modificari

Mod de administrar
SC

26.05.
2008

120/
70

Trombocite
Vn 150-4000000/

Dormicum : 1tb sea

Indic.: inductor al so

Mm

- Ci: intoleranta la s
miastenie;

Vo 350.000/

Peritol : 3/1 comp. /

-indic.: migrena, sti

apetitului, boala ser

Limfocite
Vn 20-40%
Vo 31%
Hemoglobina
Vn 13+2g%
Vo 14g%
VSH
Vn 2-12 m/g
Vo 8mm/h
Ex ser. Neg
Sumar de urina:
- culoarea galben
deschis

CI: glaucom

-R. Adv.: somnolent

Vit. C: 1 f/zi(500mg

- indic.: trat. scorbu

asteniilor profilaxia
sau hipovitaminozei

Glucoza : 5% 250 m

- dens. V. N.
1015-1025
Vo 1017
- ph Vn 5,6-6,4
Vo 6

Cazul numarul 3
Date fixe

Numele si prenumele: R.G

Vrsta: 38 ani
Sexul: F
Ocupatia: confectionera
Domiciliul: Tg. Mures
Data internarii: 18.04.2008
Data externarii: 06.05.2008

Manifestari de dependenta:
-

- astenie
fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa
de forta)

inapetenta

irascibilitate

insomnie

tristete

neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4

ani pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza
tristete, plns, neliniste, inapetenta, cefalee n momentul cnd e agitata, usoara
insomnie.

Diagnostic medical: Neurastenie

Problemele pacientei:

- alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie
-

alterarea somnului

alterarea alimentatiei

deficit de ngrijire

Diagnostic de ngrijire
1. Alterarea starii
generale manifestata prin
astenie.

Obiective
- bolnava sa-si
redobndeasca interesul
pentru desfasurarea
activitatilor.

Interventii
- bolnava va fi ascultata atent, va
fi ndemnata sa-si exprime
sentimentele, va fi ncurajata
pentru comunicarea cu colegele de
salon si familia;
- stimularea pacientei n efectuarea
unor activitati;

2. Slabirea fizica
Bolnava sa-si
adinamie manifestate prin redobndeasca interesul
fatigabilitate.
pentru desfasurarea unor
activitati, sa-si
redobndeasca ncrederea
n fortele proprii.
3. Alterarea nutritiei
manifestata prin
inapetenta.
4. Deficit de autongrijire
manifestat prin aspectul
exterior nengrijit.

Asigurarea unui aport

alimentar n functie de
necesitatile bolnavei.
Bolnava sa se ngrijeasca
de aspectul ei exterior.

- pacienta va fi recompensata prin

laude.
- stimularea bolnavei n efectuarea
unor activitati: se va stabili un
program de activitati agreat de
bolnava pentru a preveni
plictiseala.
- se previne izolarea prin
stimularea relatiilor
interpersonale.
Se va stimula apetitul bolnavei
prin alimente oferite n cantitati
mici si la intervale scurte de timp.
Se va stimula bolnava sa-si faca
toaleta, sa se spele, sa se mbrace,
sa-si aranjeze parul.

Diagnostic de
ngrijire
5. Alterarea
somnului
datorita
insomniei de
adormire
manifestata
prin oboseala,
agitatie.
6. Alterarea
starii generale
manifestata
prin
irascibilitate,
neliniste,
tristete.

Obiective

Interventii

Asigurarea
unui somn
corespunzator
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.

- asigurarea
microclimatule
corespunzator: camera
linistita, lipsita de
excitati, temperatura
optima;
- bolnava nu va fi lasata
n timpul zilei sa se
odihneasca prea mult.

Pacienta sa-si
recapete
linistea
sufleteasca de
care are
nevoie.

Asigurarea
microclimatului
corespunzator care sa
ofere siguranta: camera
linistita, lipsita de
excitati.

Evaluare
n decurs de
cteva zile n
urma
tratamentului
somnul bolnavei
va fi
corespunzator din
punct de vedere
calitativ si
cantitativ.
Dupa cteva zile
recapata linistea
sufleteasca,
ncepe sa
zmbeasca si
starea sa generala
se mbunatateste
foarte mult.

Data

Functii vitale

18.04. 36,7

Recoltarea de
prod biologice
Puls TA Re si
Sp patologice
80
130/ 18 Glicemie :

2008

36,4

82

19.04. 36,6

79

2008

36,6

81

20.04. 36,5

82

temp

2008

80

Explor.
Paracl.

Tratament medicamentos

EKG:

Piracitam: 2/1 tb/zi;

19 Vn 80-120mg% nregistrarea
grafica a
125/ 20 Vo 95 mg%
rezultatei
fenomenelo
70
19 Colesterol :
r
bioelectrice
120/ 19 Vn 1,8-2,80g% din cursul
unui ciclu
70
Vo 2,10 g%
cardiac.

21.04.

125/

Eritrocite :

2008

80

Vn 4,2 mil/mm

22.04.

120/

Vo 4,3 mil/mm

2008

75

Leucocite :
Vn 42008000/mm

Indic: involutie intelectuala(tulb. d

atentie, memorie) ntrziere
psihica, tulb. de comportament
CI: insuficienta renala severa.
R. adev. : ocazional nervozitate,
insomnie, greata, dearee.
Vitamina B1:

- nu prezinta
modificari. 1/f/zi SC sau IM
-indic.: starii de hipovitaminoza,
boli epuizante, nevrite, hepatite
CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte
rar IV poate fi urmate de reactii
grave(soc)

Vo 5000/m

vit. C:

Trombocite :

1/f/zi(500mg)

Vn 150400000/mm

-indic.: tratamentul scorbutului, a

asteniilor profilaxia avitaminozei
sau hipovitaminozei C

Vo 250000/m
Limfocite :

CI: litiaza renala

Vn 20-40%

-r.adv. la doze crescute favorizeaza

tulb. digestive sau urinare.

Vo 22%

Dormicum: 1tb. seara

Hemoglobina :
Vn 13+2g%
Vo 13g%
VSH :
Vn 2-12m/g
Vo 7mm/h
Examen
serologice:

- indic.: inductor al somnului,

caracterizat printr-un debut rapid a
actiunii sale.
- CI : intoleranta la substanta,
miastenie, psihoze.
Insulina:
Flacon de 10 ml sol. neutra
Mod de administrare 15 UI /zi SC
Frontim:

Negative

1comp. Seara

Sumar de urina:

Se administreaza ca si sedativ

Culoare galben
deschis

Glucoza:

Densitatea Vn
1015-1025
Vo 1017 pH
Vn 5,6-6,4
Vo 5,7
-proteinuria
negativa

5% 250mlx2

Capitolul IV
ANALIZA CAZURILOR DE BOAL PREZENTATE sI
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII
"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici ataca
nevrozele si n special boala numita "nevroza astenica".
n aceasta lucrare am ncercat sa ating ct mai multe teme din aceasta
boala, sa le cunosc si sa ncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.
n primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat n primul rnd
definitia neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala,
fovorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu
diferite localizari".
M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si
anume oboseala, cefaleea si insomnia.
Dar pe lnga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice,
tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei,
tulburari endocrine.
n ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai
importanti raspunzatori pentru aparitia ei:
-

factorul psihogen(tulburari sufletesti)

factorul
corporale);

somatogen(tulburari

organice

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu n ultimul rnd surmenajul psihic.
Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca n
mod direct o nevroza o pot declansa.
n ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai
raspndita la barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.
n functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:
-

nevroza astenica pura;

nevroza astenica cu elemente anxioase;

nevroza astenica cu elemente depresive;

nevroza astenica cu elemente obsesivofobice;

nevroza astenica cu elemente pitiatice,

sau :
-

nevroza de esec;

nevroza de neadaptare;

nevroza de frustrare;

nevroza de asteptae, din punct de vedere al

cauzelor declansatoare.

n ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:

-

tratament igienico-dietetic;

tratament medicamentos;

tratament balneofizioterapic;

tratament psihoterapeutic.

n capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pna

la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune" am descris ndatoririle
si ngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu
neurastenie. Am nceput cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de
spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului n pat,
urmarirea faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.
n ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta cteva
modificari legate de respiratie, uni putnd prezenta aritmie, pulsul de obicei
instabil si tensiunea arteriala este usor scazuta.
Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta
inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente
bogate cu legume si fructe.
La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si
patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator
care se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de
urina.
Iar n final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea
bolnavilor.
n capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit
n clinica de psihiatrie.
Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vrsta cuprinsa 30-48 de ani
si care erau internate n clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza

astenica cu elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care
le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au
facut o nevroza astenica dar care n urma internarii si a tratamentului urmat s-au
externat vindecate sau n stare ameliorata(cazul trei).
Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost n primul rnd
psihoterapia, discutiile cu pacientele, ntelegerea care le-a ajutat sa si
depaseasca, sa si priveasca prin alta prisma problemele cu care se confruntau,
ceea ce nseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea si
Marin Preda "suferinta e o criza din care trebuie sa iesi ct mai rapid, adncimile
ei ne racesc spiritul". si ele au nteles acest lucru.

BIBLIOGRAFIE
1. Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala
2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala
3. Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie",
Editura medicala
4. Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorari
functionale", Editura medicala
5. Carol Mozes: "Tehnica ngrijirii bolnavului"
Document Info

A fost util?

Accesari: 16797
Apreciat:

Daca documentul a fost util si crezi ca

merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

putea comenta
Creaza cont nou