Introducere

(ntreprinderile care investesc n strintate se confrunt cu probleme care din diverse motive
nu pot fi ntotdeauna soluionate prin sistemul juridic intern. Astfel de probleme variaz de la
situaii rare, dar dramatice de exproprieri forate de ctre ara gazd, discriminare, expropriere
fr compensaie adecvat, revocarea licenelor de afaceri i abuzuri din partea statului gazd
mergnd de la lipsa unui proces echitabil pn la imposibilitatea de face transferuri internaionale
de capital.Din punctul de vedere al dreptului material, investiiile ce sunt protejate, precum i
drepturile investitorilor privind aceste investiii, sunt determinate prin acordurile bilaterale
ncheiate ntre state pentru promovarea i protejarea reciproc a investiiilor. Dac statele care
ncheie acorduri bilaterale de promovare i protejare reciproc a investiiilor sunt pri la
Convenie, iar n acordurile bilaterale sunt stabilite prevederi n conformitate cu care diferendele
privind investiiile ori drepturile investitorilor n legtur cu investiiile pot fi soluionate de
I.C.S.I.D., n aceast situaie devin aplicabile Convenia i regulamentele aprobate de I.C.S.I.D.,
difereniat dup modul de soluionare ales conciliere sau arbitraj.) Ce este un tratat investiional
bilateral? acord international intre state care asigura companiilor si particularilor drepturi
special si protecie legal cnd acetia investesc ntr-o ar strin. Aceste acorduri stabilesc
termenii si condiiile pentru investiia ntr-un stat de ctre o ntreprindere private si particulari din
alt stat. Ele sunt de obicei create pentru a promova investiiile ntr-un stat. De ex: Tratatul Cartei
Energetice din 17.12.94, n vigoare pentru Republica Moldova din 16 aprilie 1998. Acord ntre
Republica Moldova i Statele Unite ale Americi privind promovarea i protejarea reciproc a
investiiilor
6 Aderarea la aceast Convenie presupune acordul statului Republica Moldova de a fi parte n
procesul iniiat de un investitor. Termenul de Investiie nu este definit. Sunt 3 teorii :

Teoria subiectiv prile determin obiectul disputelor naintate spre arbitraj.

Teoria obiectiv investiia se caracterizeaz prin durat determinat profit i venit

regulat, elemente de risc, contribuie substantial la dezvoltarea statului

Teoria mixt elemente de la ambele

Cuprins :
Subiectii
Aceasta se aplic diferendelor de ordin juridic ntre un stat contractant i persoana unui
alt stat contractant, care sunt n relaii directe, diferende pe care prile au consimit n
scris s le supun I.C.S.I.D. Atunci cnd prile i-au dat consimmntul, nici una dintre

ele nu va putea s-l retrag n mod unilateral.

Obiectul cererilor ( cu exemplu din practica)
Obiectul sesizrii I.C.S.I.D., respectiv soluionarea litigiului privind o investiie, poate
avea la origine msuri administrative sau judiciare interne luate de statul parte mpotriva
investiiei. Acestea de obicei asigur respectarea urmtoarelor standarde:
Protecie contra exproprierii
Tratament echitabil cel mai frecvent invocate n conflictele investiionale. Statul trebuie
sa menina un mediu stabil si previzibil

corespunztor ateptrilor rezonabile ale

investitorului.
Tratament national- Statul strain trebuie s trateze investiiile strine ca i pe acele
naionale.
Tratamentul naiunii cele mai favorizate- investitorul va fi tratat nu mai ru dect alt
investitor din alt ar.
Libertatea de a transfera bunuri i fonduri ( rar) transferurile ce in de profit i capital se
vor efectua liber.
Protecie i securitate contra statului, organelor sau chiar tere persoane.

Legea aplicabila
Tribunalul va judeca potrivit legii alese de prile litigiului. n lipsa unei alegeri,
Tribunalul va aplica legea statului contractant parte la litigiu, inclusive normele
referitoare la conflictul de legi, precum si principiile de drept international aplicabile.
Tribunalul nu poate refuza sa judece pe motiv de tcere sau obscuritate a textului de lege.

Dac prile sunt de acord, Tribunalul poate judeca n echitate.

Procedura foarte succint

Un stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreste sa inceapa o procedura de
arbitraj trebuie sa adreseze in scris o cerere pentru aceasta secretarului general, care trimite o
copie celeilalte parti.

(2) Cererea trebuie sa contina informatii privind obiectul diferendului, identitatea partilor si
consimtamintul lor la arbitraj potrivit regulamentului de procedura referitor la recurgerea la
instantele de conciliere si arbitraj.
(3) Secretarul general trebuie sa inregistreze cererea in afara de cazul in care el, vazind
informatiile continute in cerere, apreciaza ca diferendul depaseste in mod evident competenta
centrului. El trebuie sa notifice imediat partilor inregistrarea sau refuzul de inregistrare.
(1) Tribunalul arbitral (numit mai jos tribunalul) se constituie, indata ce e posibil, dupa
inregistrarea cererii conform art. 36.
(2) a) Tribunalul se compune dintr-un arbitru unic sau dintr-un numar impar de arbitri numiti in
conformitate cu acordul partilor.
b) In lipsa unui acord intre parti asupra numarului de arbitri si a modului de numire a acestora,
tribunalul va fi alcatuit din trei arbitri: fiecare parte numeste un arbitru, iar al treilea, care este
presedintele

tribunalului,

este

numit

prin

intelegere

intre

parti.

Daca tribunalul nu a fost constituit in cele 90 de zile urmatoare notificarii inregistrarii cererii
de catre secretarul general conform art. 36 alin. 3 sau in orice alt termen convenit de catre parti,
presedintele, la sesizarea partii mai diligente si, daca este posibil, dupa consultarea partilor,
numeste arbitrul sau arbitrii care nu au fost inca desemnati. Arbitrii numiti de catre presedinte
potrivit prevederilor prezentului articol nu trebuie sa fie cetateni ai statului contractant parte la
diferend

sau

ai

statului

contractant

carui

persoana

este

parte

in

diferend.

Arbitrii formind majoritatea trebuie sa fie cetateni ai altor state decit statul contractant parte in
diferend si decit statul contractant a carui persoana este parte in diferend; se intelege totusi ca
aceasta dispozitie nu se aplica daca, de comun acord, partile desemneaza arbitrul unic sau pe
fiecare dintre membrii tribunalului.
(1) Arbitrii pot fi alesi din afara listei de arbitri, cu exceptia numirii de catre presedinte,
prevazuta la art. 38.
(2) Arbitrii numiti din afara listei arbitrilor trebuie sa posede calitatile indicate la art. 14 alin. 1.
Despre

puterile

si

(1) Tribunalul decide asupra competentei sale.

functiile

tribunalului

(2) Orice cerere de declinare a competentei formulata de catre una dintre parti si intemeiata pe
motivul ca diferendul nu este de competenta centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea a
tribunalului, trebuie sa fie examinata de catre tribunal, care decide daca aceasta trebuie sa fie
tratata ca o chestiune prealabila sau daca examinarea sa trebuie sa fie legata de aceea a
chestiunilor

de

fond.

(1) Tribunalul statueaza asupra diferendului in conformitate cu regulile de drept adoptate de

parti. In lipsa unui acord intre parti, tribunalul aplica dreptul statului contractant parte in diferend
-inclusiv regulile referitoare la conflictele de legi-, precum si principiile dreptului international
din domeniul respectiv.
(2) Tribunalul nu poate refuza sa judece sub pretextul lipsei sau obscuritatii normelor de drept.
(3) Dispozitiile alineatelor precedente nu prejudiciaza facultatii pe care o are tribunalul de a
decide

"ex

aequo

et

bono"

daca

partile

sint

de

acord.

Cu exceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul poate, in orice moment al dezbaterilor,
daca considera necesar:
a) sa ceara partilor sa prezinte orice document sau alte mijloace de proba, si
b) sa se deplaseze la fata locului si sa procedeze aci la orice anchete pe care le considera
necesare.
Intreaga procedura de arbitraj se infaptuieste in conformitate cu prevederile prezentei sectiuni
si, sub rezerva acordului contrar al partilor, cu acelea ale regulamentului de arbitraj in vigoare la
data la care partile au consimtit la arbitraj. Daca se pune o problema de procedura neprevazuta de
prezenta sectiune sau de regulamentul de arbitraj sau de orice alta reglementare adoptata de catre
parti, ea va fi solutionata de catre tribunal.

(1) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine sa-si prezinte mijloacele (de proba), ea nu poate
fi considerata ca a acceptat pretentiile celeilalte parti.

(2) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine de a infatisa mijloacele in orice moment al
procedurii, cealalta parte poate cere tribunalului sa ia in considerare punctele concluziilor ce ii
sint supuse si de a da sentinta. Tribunalul, notificind partii care a fost lipsa cererea de care a fost
sesizat, trebuie sa acorde acestei parti un termen de gratie inainte de pronuntarea sentintei, daca
nu s-a convins ca partea in cauza nu are intentia de a se infatisa sau de a prezenta probele ei.

Cu exceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul trebuie, la cererea uneia dintre acestea, sa
statueze asupra tuturor cererilor incidente, aditionale sau reconventionale legate in mod direct de
obiectul diferendului, cu conditia ca aceste cereri sa fie acoperite prin consimtamintul partilor si,
pe de alta parte, ca ele sa tina de competenta centrului.
Sub rezerva acordului contrar al partilor, tribunalul poate, daca apreciaza ca imprejurarile o
cer, sa recomande orice masuri conservatorii in scopul salvgardarii drepturilor partilor.
(1) Tribunalul hotaraste asupra oricarei chestiuni cu majoritatea de voturi a tuturor membrilor
lui.
(2) (2) Sentinta este data in scris; ea este semnata de catre membrii tribunalului care s-au
pronuntat in favoarea sa.
(3) Sentinta trebuie sa raspunda la toate punctele din concluziile supuse tribunalului si ea
trebuie sa fie motivata.
(4) Orice membru al tribunalului poate adauga sentintei fie opinia sa personala - daca
impartaseste sau nu parerea majoritatii -, fie mentiunea dezacordului sau.
(5) Centrul nu publica nici o sentinta fara consimtamintul partilor.

(1) Secretarul general trimite fara intirziere partilor copiile certificate pentru conformitate ale
sentintei. Sentinta se considera a fi fost pronuntata in ziua trimiterii ziselor copii.
(2) La cererea uneia dintre parti, care trebuie prezentata in 45 de zile de la darea sentintei,
tribunalul poate, dupa ce a facut notificare celeilalte parti, sa statueze asupra oricarei chestiuni

asupra careia ar fi omis sa se pronunte in sentinta sau sa corecteze orice greseala materiala pe
care ar contine-o sentinta Decizia data face parte integranta din sentinta si este notificata partilor
in aceleasi forme ca si aceasta. Termenele prevazute la art. 51 alin. 2 si la art. 52 alin. 2 curg
incepind cu data pronuntarii deciziei respective.
Executarea
Sentinele arbitrale emise sub autoritatea Centrului Internaional pentru Reglementarea
Diferendelor (ICSID) instituit prin Convenia de la Washington din 18 martie 1965 sunt egalate
ca i efecte executorii cu actele judectoreti interne/naionale ale statului respondent, fiind
exceptate de la procedura de recunoatere i executare instituit prin Convenia de la New York
din 10 iunie 1958
Cai de atac ( cu exemplu din practica)
(1) Orice diferend care ar putea sa se iveasca intre parti privind sensul sau efectul sentintei
poate face obiectul unei cereri de interpretare adresate in scris secretarului general de catre
(2)

una sau alta dintre parti

(2) Cererea este supusa, daca aceasta este posibil, tribunalului care a pronuntat sentinta.
In caz de imposibilitate, se constituie un nou tribunal in conformitate cu prevederile
sectiunii a 2-a a capitolului de fata. Tribunalul poate, daca apreciaza ca imprejurarile o cer,
sa hotarasca suspendarea executarii sentintei pina ce se va fi pronuntat asupra cererii de
interpretare.
(1) Fiecare dintre parti poate cere in scris secretarului general revizuirea sentintei pe
motivul descoperirii vreunui fapt de natura sa exercite o influenta hotaritoare asupra
sentintei, cu conditia ca inaintea pronuntarii sentintei acest fapt sa fi fost necunoscut
tribunalului ca si partii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l fi ignorat.

(2) Cererea trebuie introdusa in urmatoarele 90 de zile de la descoperirea faptului nou si in

orice caz in urmatorii 3 ani de la pronuntarea sentintei.
(3) Cererea, daca este posibil, este supusa tribunalului care a statuat. In caz de imposibilitate, se
constituie un nou tribunal, in conformitate cu sectiunea a 2-a a prezentului capitol.

(4) Tribunalul poate decide, daca apreciaza ca imprejurarile o cer, suspendarea executarii
sentintei pina ce se va pronunta asupra cererii de revizuire. Daca, in cererea sa, partea in cauza
solicita aminarea executarii sentintei, executarea este provizoriu suspendata pina ce tribunalul va
hotari asupra cererii amintite.
(1) Oricare dintre parti poate sa ceara, in scris, secretarului general anularea sentintei pentru
unul dintre motivele urmatoare:
a) viciu in constituirea tribunalului;
b) abuz de putere evident al tribunalului;
c) coruperea unui membru ai tribunalului;
d) incalcarea grava a unei reguli fundamentale de procedura;
e) lipsa de motive.
Cazul Klockner vb Camerun, a fost prima actiune in anulare pe motiv ca sentinta nu a fost
motivate.(tribunalul a precizat ca va fi lipsa de motivare daca nu sint expuse argumente sufficient
de relevante sau acceptabile) Camerun a obtinut cistig.
Incheiere
Concluzii, unele date statistice.
Principalul motiv pentru existena unui mecanism ISDS este faptul c, n mai multe ri,
acordurile de investiii nu sunt direct aplicabile n instanele naionale. Prin urmare, un investitor
care constat c a fost discriminat sau a crui investiie este expropriat nu poate invoca normele
de protecie a investiiilor n faa instanei naionale pentru a obine reparaii. Solu ionare
litigiilor ntre investitori i stat permite investitorilor s se bazeze direct pe normele care au fost
concepute special pentru a le proteja investiiile.
Republica Moldova nu are atractii economice, cum ar fi o piata interna mare sau resurse natural,
care ar actiona ca un magnet in atragerea investitorilor straini. Investitorii pot alege, de regula
dintr-un numar de tari cu acces similar pe piata. Pentru a fi o tara atractiva pentru investitii tara

trebuie sa asigure alinierea cu cele mai bune practice internationale in toate domeniile. Pina la
ratificarea Conventiei au fost o serie de litigii dintre investitori si state referitor la privatizare.
Conventia reprezinta o garantie de protectie a investitorului strain, avind in vedere si climatul
instabil persistent in tara. Aceasta e un mecanism de atragere a investitorilor. Referitor la
confidentialitate Le bridge!In 2012- TBI cu 39 state.