Pediatrie Neonatala Si A Sugarului

Pediatrie neonatala si a
sugarului
sugarului
Puericultura si pediatria sunt domenii de
activitate si totodata stiinte care au un obiect
comun de preocupare si studiu: copilul de la
nastere la adoles-centa (pana la varsta de 1618ani).
PUERICULTURA(lat.puercopil;culturacrestere)
se ocupa de copilul sanatos;
este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care
se asigura dezvoltarea somato-psihica normala si
ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice
sugarului
Puericultura antenatala - se ocupa de
dezvoltarea intrauterina normala a
produsului de conceptie pana la
nastere.
PEDIATRIA(gr.pais,paidoscopil ;
iatreiatratament).
se ocupa cu descrierea, diagnosti-cul
si tratamentul bolilor copilului de la
nastere la 16-18ani.
sugarului
Puericultura - alimentatie
- igiena
- buna dezvoltare
psihica
- stabilirea criteriilor
de dezvoltare fizica si psihica
- igiena mediului
copilului
- profilaxia
imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.
sugarului
Pediatria -
grupeaza bolile pe aparate si
sisteme
- exista boli caracteristice

copilariei : malformatii congenitale, afectiuni
legate de momentul nasterii, rahitismul carential si
vitamino-rezistent, convulsii febrile, boli infectocontagioase, etc.
- sunt boli care se intalnesc si
la varsta adulta insa la copil au uneori manifestari
si evolutie diferite : bronsita, pneumonia,
insuficienta cardiaca, hepatita cronica.
sugarului
Perioadele copilariei impartirea pe perioade
bine delimitate tine seama de particularitatile de
dezvoltare, de ritmul in care se desfasoara
acestea si de patologia specifica fiecarei perioade.
- 1-28 zile nou-nascut
- 1-12 luni sugar
- 1-3 ani anteprescolar sau copil mic
- 3- 6-7 ani prescolar
- 6-7 -16 ani scolar
- 16-18 ani adolescent.
sugarului
Morbiditatea infantila
reprezinta
totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei
anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta,
astfel :
> la nou-nascut ; afectiun legate de
traumatisme obstetricale sau incompatibilitate fetomaterna de Rh.
> la sugar : boli acute ale aparatului respirator
in sezonul rece si ale aparatului digestiv in sezonul
cald.
> la anteprescolar : cele de la sugar si boli
infecto-contagioase de etiologie virala.
sugarului
Mortalitatea infantila =
nr.decese 0-1 an x 1000/
nr.total nascuti vii in aceeasi
perioada.
Cauzele mortalitatii infantile sunt,
in principal, bolile acute grave ale
aparatului respirator, digestiv,
malfor-matiile congenitale
incompatibile cu viata.
sugarului
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
Produs de conceptie( ou, zigot)

diviziuni celulare succesive
Embrion
factori teratogenidetermina malformatii congenitale la nou-nascut
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de
la 3 la 9 luni, pot apare suferinta la nastere, nastere
prematura, moartea fatului.
sugarului
Factorii teratogeni :
- tulburari utero-placentare si hormonale materne;
- infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita,
rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.
- infectii bacteriene : sifilis, TBC.
-infectii parazitare : toxoplasmoza.
- factori endocrini : diabetul zaharat
- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
- factori mecanici
- factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,
progesteron.
-factori chimici
- radiatii X, U.V.
sugarului
Durata totala a sarcinii: 280 zile.
Eliminarea produsului de conceptie
inainte de 6 luni = avort
- 28-37 saptamani = nastere
prematura
- 37-40 saptamani = nastere la termen
- dupa 280 zile = postmatur.
sugarului
Factori care influenteaza evolutia fatului in
viata intrauterina :
Varsta mamei
Starea de boala a mamei ( boli acute sau
cronice decompensate )
Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridicarea de greutati )
Alimentatia (subalimentatia, supraalimentatia, dezechilibrul in principii nutritive );
sugarului
Iradierea
Unele medicamente : tetraciclina,
chinina
Conditiile de igiena ale sarcinii
Factori psihici, stresul familial sau
social
Factori de mediu
Ereditatea
Incompatibilitatea feto-materna de
sugarului
PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele
4 saptamani de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta,
de aprox. 37,la temperatura mediului ambiant, mai
scazuta si cu variatiuni;
instalarea respiratiei pulmonare;
modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a
comunicarilor de la cord caracteristice circulatiei
fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare;
instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in
functie a aparatului digestiv;
aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
incetarea functiei cordonului ombilical.
sugarului
CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou-nascutului la termen
normoponderal se situeaza intre 3000 si
3500 g. Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de
nou-nascut subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
Lungimea este intre 48-52 cm.
Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiind
cu 3 cm mai mare decat cel toracic, care
masoara 31 cm.
Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult
1/8)
sugarului
Caractere morfologice :
Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua,

trei zile de viata pana apare icterul fiziologic neonatal.(eritrodermie neo-natala).
Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare
alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere.
Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare
alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale
si fetei.
Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe
reg. dorsala, frunte si umeri. Dispare dupa prima
saptamana de viata.
Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a
tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare. Este
prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.
sugarului
Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si
ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa nastere.

Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe
fata(bula luio Bichat).
La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nounascuti): oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la
nastere, situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor)
sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti
nou-nascutii, este larg deschisa si masoara 4x4 cm.Poate
persista pana la maxim 18 luni
Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 2533%dintre nou-nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2
luni.
La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
sugarului
Caracterele fiziologice :
Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia
pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este viguros.
Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o
masa verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.
Musculatura membrelor este hipertona.
Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa
nastere, cand si pulsatii;e lui se opresc. Toate functiile
indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de
aparatele si organele nou-nascutului care intra in activitate.
sugarului
Crizele fiziologice ale nou-nascutului :

1. Involutia cordonului ombilical consta din uscarea treptata a
bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10
zile de la nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in
alcool 70.
2. Icterul fiziologic al nou-nascutului apare la 2 3 zile dupa nastere
prin virarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si
scaunele nu sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare,
starea generala se mentine buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un
icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este cu BI
crescuta. Nu necesita tratament.
3. Scadera fiziologica in greutate datorita aportului redus de lichide si
calorii si a eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se
pierde pana la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a
reincepe sa creasca, ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la
nastere.
4. Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii vulvare serosangvinolente si al baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexetumefierea glandelor mamare.
5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului descuamatie fina,
furfuracee ce are loc in prima saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului datorita aportului scazut de
lichide din primele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile,
moderata, nedepasind 38. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este
rar intalnita azi.
sugarului
Examenul clinic al nou-nascutului :
Se vor nota in foaia de observatie:
scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
starea generala ulterioara a nou-nascutului;
aspectul cordonului ombilical;
tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza,
echimoze, edeme, pete);
craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile( bosa
sero-sangvina,cefalhematomul);
restul sistemului osos cu eventuale malformatii
( polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital).
toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
exam. cordului;
exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei
sugarului
eliminarea meconiului;
exam. organelor genitale externe;
exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate,
unele reflexe arhaice prezente in mod
normal numai in primele luni de viata;
exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii
ale mucoasei bucale;
exam. ochilor si urechilor : malformatii,
cataracta congenitala.
sugarului
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOUNASCUTULUI :
Aparat respirator: n.n are ritm respirator
neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii superficiale,face
tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.
Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.
TA=70-80 mmHg.
Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1)
Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupa
nastere.
Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza.
Termoreglarea: se face cu dificultate.
sugarului
EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI :
Cuprinde :
1.
2.
3.
4.
Aprecierea starii de alerta

Examinarea nervilor cranieni
Examinarea motilitatii
Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale

SNC. Este influentata de varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somnveghe. In perioada de veghe, n.n tipa viguros.
2.
Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular

al grupelor flexoare este crescut la toate grupele.
sugarului
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE :
Cuprinde:
evaluarea starii n.n la nastere;
aprecierea gradului de maturitate in functie de durata
gestatiei
identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:

1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza
copilul in categoria de n.n cu risc.
sugarului
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are loc la 60
de minute dupa expulzie chiar in sala de
nasteri si cuprinde urmatorii parametrii:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.
In functie de simptomatologia pe care o
prezinta, n.n primeste o nota(scor).
sugarului
SISTEMUL SCORULUI APGAR:
Ritm cardiac:
-absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.
sugarului
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se
impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre
tactile( frictiuni usoare pe plante sau regiunea
interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
sugarului
Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2:
-nn care nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia
cailor aeriene.
sugarului
NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si chiar
mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii de aceeasi varsta.
Important:-anamneza corecta
-masuri de supraveghere diferentiata a
nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in
serviciul cu posibilitati superioare de asistenta
medicala(unitati medicale de tip tertiar).
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta
personalul medical de neonatologie si obstetrica asupra
unor posibile evenimente patologice ce pot apare in
evolutia acestei categorii de nn.
sugarului
Cauze de aparitie a nn cu risc:
Cauze materne:
- varsta mamei: -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei
(stress, activitate fizica prelungita si grea).
sugarului
boli ale mamei: -diabet zaharat, boli
renale,infectii urinare,boli cardiace,
pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,t
rombocitopenie,medicatie
cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica,
infertilitate,hipertermie,sangerari in
al 3-lea trimestru de sarcina,alte
nasteri premature, ruptura
sugarului
Cauze fetale:
-gestatii multiple
-sdr. de insuficienta placentara
-macrosomie
-pozitii fetale anormale
-boli congenitale de cord
-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la
nastere
-acidoza
-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,
atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,
omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).
sugarului
oligohidramnios( postmaturitate,insu
ficienta placentara,agenezie
renala,hipoplazie pulmonara).
sugarului
Conditii legate de nastere si expulzie:
-prematuritate
-febra,hipertensiune materna
-travaliu precipitat
-prolabare de cordon
-prezentatie anormala
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
sugarului
analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).
Conditii imediate perinatale:
-prematuritate,postmaturitate
-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa
nastere
-paloare
-soc neonatal
-infectia lichidului amniotic.
sugarului
In functie de varsta gestationala si greutatea
la nastere, nn cu risc se clasifica astfel:
PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si
varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar
nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste
40 saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.
sugarului
PREMATURITATEA
Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau
egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g
-gradul II GN 2000-1500 g
-gradul III GN 1500-1000 g
-gardul IV GN sub 1000 g.
Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu
risc.
sugarului
Caractere antropometrice ale
prematurului:
-greutate: egala sau mai mica de 2500
g.
-lungime: egala sau mai mica de 47
cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm.
mai mic decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea
sugarului
Caractere morfologice:
- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin
transparenta venele superficiale; lanugo abundent.
- Tesut adipos subcutanat neformat;
- Fontanelele larg deschise si suturile craniene
dehiscente
- Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
sugarului
- Pavilioanele urechilor au aspect si
structura membranoasa; sunt
aproape plisabile (nu au scheletul
cartilaginos format).
- La prematurii gravi, datorita absentei
bulei lui Bichat, faciesul este
triunghiular, cu fruntea incretita
(aspect de batran).
sugarului
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE
PREMATURULUI:
1. Respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale
scazute, a musculaturii respiratorii slabe si
ineficiente, a imaturitatii centrului respirator
- tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de
surfactant
- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente
si secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratie
- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului
respirator.
sugarului
2. Circulatorii:
-tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)
- tendinta la insuficienta cardiaca
-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.
3. Digestive:
- capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi,
crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi), impunand mese
mici cantitativ si la intervale mai dese.
-reflex de supt redus sau absent ( in functie de gradul
prematuritatii)
reflex de deglutitie slab sau absent, impunand alimentatia
prin gavaj
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand dificila
digestia lipidelor.
sugarului
4. Hepatice:
- deficit constant si prelungit de glucuronil-transferaza
hepatica, ceea ce face ca icterul fiziologic la
prematuri sa fie mai intens si mai prelungit
- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce la
diminuarea saponificarii si emulsionarii grasimilor
alimentare, contribuind la digestia dificila a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este scazuta,
ducand la retentie cloruro-sodica si la aparitia de
edeme.
sugarului
8. Hematologice:
- anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere,
datorita depozitelor de fier scazute la nastere.
- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu
ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II, VII,X.
7. De termoreglare:
- mare instabilitate termica (poikiloterm)
- centrul termic imatur
- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii
in primele zile de viata si slabei activitati musculare
- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului
adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal,
functioneaza ca un manson.
- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
sugarului
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin
scaderea presiunii coloid-osmotice
- hipoglicemie
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9. Imunitare:
- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru
germeni
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile de
aparare
- activitate fagocitara slaba a leucocitelor
- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi,
complement seric, properdina
- tendinta la diseminare a focarelor infectioase
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
sugarului
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazuta
- tipat slab, urmat uneori de criza de
apnee si cianoza
- hipotonie musculara marcata
- reflexe slabe, abia schitate sau
absente
sugarului
DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la termen,
dar care are greutatea la nastere egala
sau mai mica de 2500 grame. (SGL=
small for gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn

cu GN mica.
Factorii materni si sindromul

insuficientei placentare reprezinta
cauzele determinante ale dismaturitatii.
sugarului
Dintre factorii fetali:
boli genetice
anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala
incluziilor citomegalice).
sugarului
Dismaturul se deosebeste de
prematur prin:
durata normala a sarcinii la dismatur
lungime peste 47cm. la nastere la
dismatur.
nu are caracterele morfologice
pregnante ale prematurului.
sugarului
POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta
gestationala.
Are aspect caracteristic:
pielea de pe palme incretita (miini de
spalatoreasa)
vernix caseosa redus
lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice
sugarului
Daca depasirea varstei sarcinii este
peste 300 de zile atunci prognos-ticul
devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea
celor 42 saptamani de gestatie sa se
efectueze operatia cezariana.
sugarului
MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.
Greutatea mare la nastere constituie factor de
risc atat pentru mama cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
primitive: transpozitia de vase mari
secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet
gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in caz de
anasarca.
sugarului
Risc fetal si complicatii:
risc crescut de traumatism obstetrical
(hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de
plex brahial) creste riscul de mortalitate
perinatala si neonatala
asfixie severa
hipoglicemie postnatal (acesti copii nu
rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care
urmeaza pensarii cordonului ombilical).
sugarului
RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN
SALA DE NASTERE :
Resuscitarea nn este initiata in sala de
nastere de catre o echipa de personal
medico-sanitar antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice
nn poate avea nevoie de resuscitare la
nastere.De aceea, pentru orice nastere,
trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat
si personalul medical capabil sa intervina
eficient. Orice nastere este o expectativa
armata.
sugarului
Se parcurg 3 etape (in maxim 30
secunde),intotdeauna succesiv in
aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene
superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara
parcurgerea celor 3 etape, dar
succesiunea lor este obligatorie.
sugarului
A.
Permeabilizarea cailor respiratorii:
pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat

sub o sursa de caldura radianta si se va sterge de lichid
amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea
pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va
schimba cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o
manevra tactila care poate declansa prima respiratie.
Nou-nascutul se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul
in usoara extensie.
Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin
aspiratia CRS.
Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).
sugarului
B. Initierea respiratiei:
Stimulare tactila- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana
examinatorului.
Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste
echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.
sugarului
C. Mentinerea circulatiei:
Masaj cardiac extern
Medicamente.
Aplicarea intarziata sau inadecvata a
acestor masuri de reanimare le va
scadea eficienta, hipoxia prelungita
fiind la originea leziunilor cerebrale.
sugarului
Indicatiile ventilatiei cu presiune
pozitiva:
In orice apnee care nu raspunde la stimulare
tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se
intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se
mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la C.
(mentinerea circulatiei).
sugarului
Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna
unui nn care este deja ventilat
(de circa 15-30secunde) si nu raspunde adecvat la
aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la
ventilatie+masaj cardiac extern, se vor
administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
Restabilirea echilibrului acido-bazic.
sugarului
Cai de administrare:
Vene periferice
Vena ombilicala (cea mai folosita cale de
administrare a medicamentelor).
Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare
neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda
ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului cardiac
extern efectuat timp de 1 minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.
sugarului
Medicamente utilizate:
adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica
demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie
(paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca
inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de
resuscitare:
- sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace la
minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea
administrarii.
sugarului
Cresterea si dezvoltarea nou-nascutului
Cele mai folosite modalitati de evaluare a
cresterii si dezvoltarii sunt: maturitatea
scheletica si dentara,
talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de
nutritie,fontanelele.
VARSTA OSOASA: este cel mai fidel
indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste
radiografii ale mainii: se determina nr. si
dimensiunile centrilor epifizari la varste
cronologice date.
sugarului
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la
varsta de 18 luni.
- forma de romb.
sugarului
FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4
luni.
sugarului
DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe
din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup, de
regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani
inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei
mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an cca. 8 dinti.
La 12-18 luni apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se
completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ( de
lapte).
sugarului
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul de
6 ani, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste 2
etape se schimba progresiv dintii de lapte.
Molarul al 3-lea (de minte) apare dupa
pubertate, la orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA este fenomen
normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit
local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta,
ascensiuni febrile, scaune diareice.
sugarului
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la
6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an
copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2
ani.
sugarului
GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor
dimensiunilor;
- este un indicator valoros al
cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 510% din GN.
Cresterea in greutate: -750 g./luna in primele 4
luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
sugarului
Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3
ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10
cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la
nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.
sugarului
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde: comportamentul motor+
comportamentul cog nitiv+ comportamentul verbal+comportamentul socialafectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:

la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor
flexori; reflexul de apucare prezent;
reactioneaza global la stimuli; urmareste cu
privirea jucaria in miscare.
sugarului
La 2 luni: reactioneaza la sunete;
zambeste persoanelor familiare;
gangureste; urmareste cu privirea.
La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi
recunoaste mama;se joaca cu miinile;
emite sunete voioase.
La 4 luni: sade sprijinit perioade
scurte;intoarce capul spre persoana care
vorbeste; rade in hohote daca e stimulat.
sugarului
La 5 luni: deosebeste persoanele
straine de cele cunoscute.
La 6 luni: se intoarce de pe spate pe
abdomen; trece jucaria dintr-o mana
in alta; sta mult timp in sezut usor
sprijinit.
La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se
uita dupa jucaria care i-a scapat;
emite silabe sporadice; cauta
contactul familial.
sugarului
La 8 luni: isi recunoaste numele;
exprima bucurie; plange cand e certat.
La 9 luni: sustinut de axile face miscari
de mers; se ridica singur in picioare;
apuca obiectele cu 2 degete.
La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege
interdictia.
La 11 luni: merge tinandu-se de
mobila;intelege ordine simple(per. comunicarii preverbale);primul cuvant.
sugarului
La 12 luni: merge tinut de o mana;
arata parti de corp;are vocabularul
format din 2 cuvinte cu sens.
sugarului
NUTRITIE SI ALIMENTATIE
PEDIATRICA NUTRITIA = totalitatea
proceselor fizico-chimice de asimilare
si dez-asimilare a alimentelor in orgs.
prin care se asigura nevoile de
crestere si dezvoltare corespunzatoare varstei, o activitate fizica si
intelectuala adecvata, promovand o
buna stare de sanatate.
sugarului
NECESITATILE
ENERGETICE(CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-lor se
exprima in kilojouli(kj) sau
kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura
necesara pt.a creste temp. unui litru
de apa de la 14,5C la 15,5C
1 kcal = 4,184 kj.
sugarului
Surse de energie principale pt. orgs. sunt:
glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa
acopere cheltuielile zilnice necesare pt.:
metab. de intretinere+pt. proc. de
termoreglare+pt. activitatile fizice
+pt.nevoile de crestere.
sugarului
METAB. DE INTRETINERE= METAB.
BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE
NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni 100 kcal/kg/zi
sugarului
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi
cresterea ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar
det. stimularea sistemului enzimatic
al lipido-genezei, ceea ce va duce la
hipertrofia si hiperplazia celulelor
adipoase in perioada de sugar.
Aceasta va determina obezitate
precoce, cu prognostic nefavorabil.
sugarului
Ratia alim. hipocalorica va deprima
sistemul nervos simpatic, copilul va
economisi energia pt. nevoile de
intretinere si termoge-neza. Aceasta
va fi urmata de diminuarea pana la
oprire a cresterii ponderale si
staturale cu aparitia malnutritiei.
sugarului
NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers
proportionala cu varsta:
- la embrion apa reprez. 90% din greutatea
corporala
- la copil 70-75%
- la adult 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la
adult. Ca urmare, si necesarul de apa/ unitate de
greutate este mult mai mare ca la adult( de cca.
3 ori mai mare).
sugarului
Nevoile de lichide depind de varsta si de
continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza
prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza la
suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei cu
pierderi urinare care depasesc 40-50% din vol.
de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de
aport).
sugarului
ROLUL APEI IN ORGANISM:
intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra
reactiile biologice;
intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,
tamponare;
realizeaza solutii;
reprez. calea de transport a numeroase substante;
intervine in termoreglare;
face leg. intre mediul intern si cel inconjurator.
sugarului
NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni de
viata este exclusiv lactata.
Alimentatia
naturala ofera sugarului un aport
proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si
calitativ.
Laptele de vaca are un aport
proteic crescut dar utilizare digestiva
scazuta.
sugarului
In alimentatia diversificata se recom.
ca 50% din prot. din alim. sa fie de
orig. animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
La sugarul alim. exclusiv la san(in
primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.
sugarului
Rolul proteinelor in organism:
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si
tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzi-melor;
asigura forta fizica si intelectuala;
intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand
apararea orgs. impotriva infectiilor;
mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul
acido-bazic;
sugarului
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe,
I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
pot deveni sursa energetica (neeconomica
insa).
Deficitul aportului proteic:
- incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enz.,h.,Ig.
- apar edeme hipoproteice si malnutritia
proteica.
sugarului
Excesul de aport proteic:
- tulb. digestive( diaree de putrefactie);
- suprasolicitarea functiei renale(cata-bolismul
proteic crescut va det. form. de uree in
cantitate mare ce treb. eliminata renal,
solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic si
este neurotoxic in cant. mare; daca amoniemia
este crescuta timp indelungat va determina un
coeficient de inteligenta scazut la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor incarca,
ulterior, cu grasimi.
sugarului
NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.
animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de
trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG
nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid
arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi
sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind
exogena.
sugarului
Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica
scazuta 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica
medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare 9
kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb
usor digestiv. De aceea intra in
compozitia unor preparate dietetice
pentru sugari.
sugarului
Rolul lipidelor in organism:
principala sursa de energie pt. orgs.
participa la formarea unor celule si tesuturi
(membrane celulare, tes. nervos);
intra in structura unor hormoni, prostaglandine,
leucotriene,anticorpi;
rol in mentinerea integritatii tegumentelor si
fanerelor;
transporta taurina care este absolut necesara
integritatii fotoreceptorilor;
favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
rol antitoxic.
sugarului
Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5
g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia
calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in
perioada de sugar pt. ca este nece-sar pt.
dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie determina:
oprirea cresterii;lez.trofice ale
pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare;
creste adezivit. plachetara.
sugarului
Excesul de lipide in alimentatie
determina: obezitate; steatoza
hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati carenta de
vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali formare de
calculi biliari.
sugarului
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul
caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (maltoza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.
sugarului
Fibrele alimentare sunt reprezentate de
celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina.
Ele intra in alimentatia sugarului de la
varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare
favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara,
diabet, obezitate,cardiopatie
ischemica,apendicita, diverticulita, cc. de
colon.
sugarului
ROLUL glucidelor in orgs.:
principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot.,
glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-tate,
diabet zaharat, carii dentare.
sugarului
NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE:
Este mai mare in perioadele de

crestere ale organismului,efort fizic, stari
febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte
matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului

acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
sugarului
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-lular;

- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a
pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
sugarului
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza,
mineraliz. deficitara a dintilor.
sugarului
FOSFOR: - este constituent principal
al oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste,
viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din
organism este dependenta de
vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7
la nastere si creste la 2 la adult,
raport ce nu se regaseste in
majoritatea surselor alimentare.
sugarului
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a
unor enzime celulare, citocrom C, ATP.

- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9
mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4 luni0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se
constituie in ultimele luni de sarcina. Ele
acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni
de viata. De aceea prematurii nu au/ au
rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de
ou,lapte,legume,fructe.
sugarului
Carenta de Fe anem. hipocroma,
microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.
- deficitul de fluor carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
sugarului
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula
nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi
la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,
diaree.
sugarului
constituent al unor metaloenzime si al
unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva
acrodermatitei enteropatice descrisa la
sugarii intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.
energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu
iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
ZINC: -
sugarului
NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si
tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si
dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat,
galbenus de ou,morcov,spanac,
varza,ardei.
sugarului
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor
antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,
ulei
de peste.
- endogene: sinteza in piele sub actiunea
razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de
reproducere, ale glendelor endocrine, muschi,
SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
sugarului
VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol: - in formarea colagenului, substantei
intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge
prin preparare termica a alim.
Deficit scorbut. Excesul oxalurie.
sugarului
VITAMINA B1: - rol in asigurarea
functiei SN; rol in proc.de oxidoreducere.
- surse:
cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de
oxidoreducere; in functionarea SNC,
a aparat. vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,
fasole, mazare verde,spanac,rosii.
sugarului
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxidoreducere.
- surse: cereale, legume
verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipocroma.
VITAMINA B 12: - rol in
hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina,
crustacee.
sugarului
ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viataalimentatia este
exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-lui
se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu

lapte exclusiv matern in primele 4-6
luni de viata.
sugarului
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni
de viata cu laptele altei specii, de obicei un
lapte adaptat, avand ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de
viata cu lapte de mama+ un preparat de lapte
adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei
este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata
de la o alim. exclusiv lactata la o alim. variata.
Sugarul primeste si alim. nelactate, de
consistenta semisolida, ca o etapa de trecere
spre o alim. completa.
sugarului
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de
mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata.
Cuprinde toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si
antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile
nutritionale ale copilului.
sugarului
. Creaza o legatura afectiva
fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte
importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei
protein-calorice.
sugarului
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3
variante: colostru,lapte de
tranzitie si lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de
sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi
progresiv. Compozitia se modifica
treptat spre laptele de tranzitie si
apoi matur.
sugarului
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in
lactoza,grasimi si vitamine
hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in
cant. mai mare decat laptele matur;
Ig.asig. aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in
perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
sugarului
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la
ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza,
fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si
saruri minerale.
sugarului
LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa
nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe
parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai
mamei. Laptele de mama este mai
apos la inceputul suptului(atenueaza
senzatia de sete a sugarului) si mai
bogat in grasimi la sfarsitul suptului
(da senzatia de satietate sugarului).
sugarului
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip
albuminos.
sugarului
PROTEINELE din laptele de mama:- nu
sunt influentate de variatiile aportului
alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi
variabil in functie de momentul lactatiei.
sugarului
Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este
dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in
dezvoltarea creierului si metabolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in
digestia lactozei;
sugarului
2.Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol bacteriostatic
- in absorbtia Feprotectia
sugarului alimentat la san impotriva anemiei feriprive in primele 6
luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max.
in colostru.
sugarului
Ig. din laptele de mama:IgA secretor,
IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a
nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat si
respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora
saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele
matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a
diareilor cronice.
sugarului
Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea
antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza rol
bactericid asupra E.coli si
Salmonelei.
sugarului
Glucidele (hidratii de carbon) din
laptele uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid
(glucoza+galactoza). Reprezinta
principalul constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea
antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere
pt. Lactobacilul bifidus.
sugarului
Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%),
colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu
lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp.
este acidul linoleic. Acesta este in cantitate
de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca.El
intervine in maturarea SN a copilului.
sugarului
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na este in cantitate mai mica in laptele
matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in
laptele de vaca, dar sunt in raport optim
absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in
l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v.,
dar cu absorbtie foarte buna.
sugarului
Vitamina K in cant. mica in colostru. De
aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in doza de
0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii
hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 in cant. mica in l.m.
- B2, B12 in cant. suficienta in l.m.
Vitamina Cacopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2;
subst.exogene excretate prin
sugarului
Vitaminele din laptele de mama:
- variaza in raport cu aportul lor in
alimentatia mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate
suficienta pt. a proteja nn. de infectiile
cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta
pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care este
hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l
cantitate suficienta pt. a proteja sugarul
alim. natural impotriva rahitismului
sugarului
FACTORI DE PROTECTIE
ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI
MATERN: Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,
factor antistafilococic( inhiba
cresterea Staf. auriu); subst. cu rol
antiviral; factori bifidus( favoriz.
coloniz. intestin. gros al sugarului
alim. la san cu lactobacilul bifidus).
sugarului
Tehnica alimentatiei naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din
timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a
viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi

pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai
naturale si nn este sanatos,atunci acesta va
fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere.
Cu cat copilul este mai precoce pus la san
cu atat va creste in timp durata alaptarii
sugarului
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii
sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia
lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU
se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5
min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va
mari la 20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa metodala cerere.Se favorizeaza secretia
lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur.
sugarului
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7
mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este
aceeasi la toate mesele. De aceea, pt.
aprecierea secretiei lactate a mamei se face
media cant. de lapte primite/24 ore.
sugarului
Pt. alaptare: - sugarul infasat in
scutece curate;
- mama spala miinile si sanul cu
apa si sapun la fiecare supt.
- in primele zile lehuza va alapta
stand in pat, apoi in pozitie sezand
cu picioarele sprijinite pe un scaunel.
- pozitia sugarului: cu capul, gatul si
spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele
sugarului.
sugarului
Se stoarce putin sanul si se
indeparteaza primele picaturi ce pot
fi contaminate cu germeni.Se atinge
obrazul copilului cu sanul apare
reflexul de orientare pt. supt - mama
va introduce mamelonul in gura
copilului.
Sanul este tinut de mana libera a
mamei intre index si medius pt. a nu
se obstrua narinele sugarului.
sugarului
Dupa supt sugarul este tinut in brate,
in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l
ajuta sa eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit
lateral stang si apoi drept pt. a
favori-za evacuarea stomacului si
reaparitia senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza
ordinea sanilor pt. a realiza o evacuare completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.
sugarului
Durata alimentatiei naturale
Alimentatia naturala este obligatorie in
primele 3 luni de viata si este optima daca
dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o masa de
diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre copil si de
catre mama.
sugarului
Ablactarea brusca
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a
mamei sau de deces al copilului;
sugarului
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar
activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli
psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat,
tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu
citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama
cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor,
ragade mamelonare sangerande,inf.acute
tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraciclina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
sugarului
C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara
la AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului:
sd. icteric cu BI crescuta.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos precipita in
flocoane mari;
-necesita un
timp mai mare pt. digestie.
sugarului
PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine
decat l.m. Excesul de prot. este transformat
la niv. ficatului determinand hipertrofie
hepatica.
- se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii
osmotice mari(uree) determinand hipertrofie
renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
sugarului
Proteinele lactoserului:
- imp.este lactoglobulina ea este puternic
antigenica. Este incriminata in alergia la prot.
l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in
l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele
proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv.
la nivelul colonului a unei flore de putrefactie
bogata in E.coli.
sugarului
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat
in l.m. l.v. se va zahara 5% inainte de a fi
administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai
mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand
osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie
intestinala redusa de Ca.
sugarului
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbere-are
un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din
l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor
pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim
trimestru,daca nu poate fi alimentat
natural,va fi alimentat cu o formula de
lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic
pt. sugari).
sugarului
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele
situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala
care nu-si pot permite o alaptare
prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de
compozitia l.m.(prin interventia complexa a producatorului),form. de
lapte nu vor fi niciodata identice ca
rezulta-te cu cele ale l.m.
sugarului
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera
importante transformari.
Laptele
adaptat se prezinta sub forma de pulbere
(granule),se prepara instant (fara preparare
termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri
minerale, are osmolaritatea mai mica decat
a l.v.,protejand functia renala redusa a
sugarului mic.
sugarului
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu
lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente
in cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
sugarului
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate:
Humana1,aptamil, NAN1.
- partial adaptate:difera de
prep. adaptate prin compozitia in
glucidese adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza):
Milumil1, Similac.
sugarului
FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate
medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara
lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.
sugarului
preparate din soia(lipsesc lactoza si
prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de
proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri:
Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre
sugarului
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a alimentatiei
artificiale:
- noul aliment se introduce cand
sugarul este in deplina stare de
sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce
treptat,prin tatonarea tolerantei
digestive.
sugarului
Alimentatia artificiala a sugarului impune
respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce
priveste pastrarea,prepararea si manipularea
vaselor necesare prepararii laptelui praf
(biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.
naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca
exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii
si exista posibilitatea aparitiei otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina
cu lapte.
sugarului
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca
integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de (o parte
lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5%
zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti
lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de (3 parti
lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca
integral ( cand nu se poate adm. un preparat
de lapte adaptat).
sugarului
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele
situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile
de viata.
apoi sporul ponderal este sub 150
g/sapt.
sugarului
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala
se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese
administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi
corectati (dieta saraca in lichide, program de
odihna pt. mama,reducerea starii de incordare
a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este
capabil sa suga la san.
sugarului
In caz de hipogalactie reala se trece la
alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se
completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
sugarului
Metoda alternativa: se alterneaza o
masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia
lactata scade si mai mult ( laptele
stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu
lingurita si nu cu biberonul, pt.a
mentine secretia lactata.
sugarului
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic si
alimentat la san se incepe la 6 luni.
Pt. sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
sugarului
Reguli pt.diversificarea
alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in
perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou progresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive;
alimentul nou se adm. cu lingurita;
sugarului
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment
nou apar semne de intoleranta
digestiva (diaree, varsaturi), atunci
se suprima acel aliment 1- 2
saptamani, pana la refacerea
digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui
aliment nou daca sugarul il refuza.
Exista riscul anorexiei psihogene la
sugarului
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale,
continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8
saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva
picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
sugarului
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere,
banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe
(zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate
adauga fie fainos indulcit cu
zahar,
fie 1-2 lingurite de branza de vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de
lapte cu una de fructe.
sugarului
NU se dau copilului sub 1 an :
zmeura, capsuni, fragi. Sunt
alergizante.
masa de fructe se adm. imediat ce
este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se
inactiveaza vitaminele
sugarului
Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4
luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina,
pastarnac, spanac,dovlecei, rosii,
ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat
strecurata, apoi se adauga fainos si
ulei vegetal;
- piure de legume + unt
si lapte (dupa varsta de 5 luni).
sugarului
Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine
gluten - o proteina alergizanta pt.
mucoasa intestinala a sugarului
(putand produce un
sdr.celiachiform).De aceea se va
introduce in alim. sugarului dupa
varsta de 8 luni!!!
sugarului
Carnea: - are continut crescut in aminoacizi
esentiali, saruri minerale, vitamine.
- carnea de pui sau vita se adm de la 5

luni, in supa de zarzavat sau piureul de
legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub
forma de carne fiarta si fin tocata sau
mixata).
- dupa 6 luni ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni perisoare de carne,
ciorba acrita cu bors sau lamiie.
sugarului
dupa 10 luni peste alb: salau,
pastrav,stiuca
sugarului
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN
PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA
NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile
dupa nastere cand se produce furia laptelui.
.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate
apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
sugarului
Se recomanda golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit
in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin
proba suptului. Se va accepta ca fiind reala
numai daca se coreleaza cu o curba ponderala
nesatisfacatoare.
sugarului
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a
copilului: vor determina supt
imposibil. Se va adm. lapte de
mama cu biberonul sau cu lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de supt
sau de deglutitie vor fi hraniti prin
gavaj sau cu biberonul cu lapte de
mama ( este cel mai bun lapte
pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
sugarului
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati
mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml)
in timpul eructatiilor. Apare la sugarii
lacomi, care inghit aer in timpul suptului.
4. Varsaturile apar tot la sugarii lacomi cu
reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de origine
organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe plan
inclinat la 30; antispastice.
sugarului
5. Colicile abdominale: - sunt dureri
abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident,
congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san):
sunt scaune moi,de culoare galbenverzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul
mesei sau imediat dupa supt +/- eritem
fesier.Apare numai la sugarii alimentati
natural.Curba ponderala este ascendenta.
sugarului
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI
MIXTA:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei
uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii
necorespunzatoare a laptelui de vaca sau
a prepararii inadecvate a laptelui praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in
concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
sugarului
Colicile abdominale: se datoreaza prezentei
lactoglobulinei in laptele de vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei
defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita excesului
de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin
suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
sugarului
Pediatrie
sugarului
RAHITISMUL
Definitie: Rahitismul carential este o
boala metabolica generala care
apare in prima copilarie,ca o
consecinta a tulburarilor
metabolismului fosfo-calcic, datorita
cantitatii insuficiente de vitamina D.
Hipovitaminoza D duce,in final, la
tulburarile mineralizarii normale a
osului.
sugarului
Cauzele principale ale deficitului de
vitamina D:
Aport insuficient;
Absorbtie deficitara;
Deficit de activare;
Lipsa de raspuns din partea sistemului osos.
sugarului
VITAMINA D este alcatuita din 10 compusi din
care importanti sunt 2:
1. Vitamina D2 (ergosterolul) se gaseste in
cantitati mici in alimentele de orig. vegetala.
2. Vitamina D3 (colecalciferolul) se
sintetizeaza la nivelul pielii dintr-un
precursor 7dehidrocolesterol- sub actiunea
rad.UV. Transformarea din piele a vitaminei
D depinde de : varsta, pigmentare
constitutionala,suprafata de tegument
expusa,anotimp,latitudine.
sugarului
7dehidrocolesterol este furnizat de
alim. de orig. animala: ficat de peste,
galbenus de ou, ficatul unor specii de
pesti.
Laptele de vaca sursa foarte
saraca de vitamina D: 10-40 UI/l;
- Ca si P sunt in cantitate mare dar
in raport inadecvat pt. absorbtie.
De aceea preparatele de lapte
adaptate pt. sugari sunt imbogatite
cu vitamina D.
sugarului
Laptele de mama are act.
antirahitica evidenta: are cantitate
scazuta de vitamina D liposolubila
(15,7 UI/l),dar are cantitate mare de
vitamina D1 hidrosolubila (850 UI/l),
adica, in total, 865 UI de vitamina D/l
de lapte.
Ca si P sunt in cantitate mica in
l.m., dar in raport optim absorbtiei
intestinale. Incidenta rahitismului
este mica la sugarii alimentati
sugarului
Metabolismul vitaminei D :
Absorbtia vitaminei D din alimentele ingerate
are loc la niv. intestinului subtire, in prezenta
acizilor biliari de aici e transportat de o
alfa2 globulina specifica la ficat - aici are loc
un proces de hidroxilare si rezulta un
metabolit activ: 25 hidroxicolecalciferol .
La nivelul rinichiului are loc o a doua
hidroxilare si rezulta 2 substante cu act.
antirahitica superioara: 1,25 hidroxicolecalciferolul si 24,25 hidroxicolecalciferol
sugarului
Dozarea vitaminei D:
Se face in UI sau mg.
40 UI=10 g ; 40.000 UI=1 mg.
Nevoia zilnica de vit. D este de 400-800
UI, in medie 500 UI.
Aceste nevoi zilnice nu depind de varsta
ci variaza in fct. de:
- ritmul de crestere;
- regimul de insorire.
sugarului
Etiologia rahitismului:
Factorul determinant in producerea
rahitismului aportul endogen si
exogen de vit.D care nu este conform
cu necesitatile sugarului, adica :
- surse alimentare sarace in vit. D;
- expuneri la soare insuficiente (in
anotimpul rece).
sugarului
Factori favorizanti:
Varsta: - rahitismul este o boala a
perioadei de crestere;
- are incidenta maxima intre 3-6
luni, dar exista forme tardive intal-nite
pana la varsta de 2 ani.
Prematuritatea: copiii prematuri au un
ritm de crestere accelerat si au depozite
reduse de Ca si P in momentul nasterii.
sugarului
Regimul de insorire: anotimpul rece,
zona temperata nu permit o transfor-mare
eficienta a provitaminei D din piele intr-un
metabolit activ cu act. antirahitica.
Sdr-mele de malabsorbtie: nu se
absorb eficient lipidele ceea ce va
interfera absorbtia vit.D si a Ca.
IRC- nu se formeaza metaboliti activi la
nivelul rinichiului.
sugarului
Corticoterapia indelungata: este
alterata structura osului si absorbtia
intestinala a Ca.
Copiii cu atrezie biliara
extrahepa-tica: absenta sarurilor
biliare impiedi-ca absorbtia
intestinala a vitaminei D.
sugarului
Mecanismul de actiune al vitaminei D
Vitamina D intervine asupra
metabolismului fosfo-calcic, avand 3
organe tinta: intestinul,rinichiul si osul.
La niv. Intestinului:
- creste absorbtia Ca (aceasta absorb-tie
nu depinde de parathormon);
-creste permeabilitatea lumenului
intestinal pt. Ca.
sugarului
La nivel renal:
-creste reabsorbtia tubulara de fosfati, deci a P
(are actiune antagonica cu parathormonul);
-creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor.
La nivelul osului:
- creste mineralizarea tesutului osteoid;
- creste depunerea de Ca si P;
- actiunea vit.D la nivelul osului este
antagonica cu a parathormonului.
sugarului
Fiziopatologia rahitismului:
Carenta endogena sau exogena de
vit.D determina scaderea absorbtiei
de Ca la niv. intestinului determinand
hipocalcemie.
Dar calcemia este o constanta
homeostatica (strict reglata).Ca
urmare, intervin masuri de corectare
prin mecanism de feed-back. Acum
intervine h. paratiroidian
determinand hiperparatiroidismul
sugarului
Secretia de parathormon:
- depinde de nivelul Ca seric;
- se comporta ca un calciostat pt.
mentinerea homeostaziei calcice.
Parathormonul act. pe aceleasi 3
organe tinta ca si vit.D, cu care are
actiuni sinergice sau antagonice:
La niv. intestinal: absorbtia de Ca
(act.sinergica cu a vit.D).
sugarului
La nivel renal: - reabsorbtia de P (actiune
antagonica) fosfaturia determinand
hipofosfatemie.
- reabsorbtia de Ca, redu-cand
calciuria la zero.
La nivel osos: actiunea parathormonului este
antagonica cu a vitaminei D.
Pt. mentin. homeostaziei Ca, parathor-monul
scoate Ca din osdemineralizare osoasa.
La nivelul celulelor osului: stimuleaza
activitatea osteoclastelor (scoate Ca din os) si
a osteoblastelor (creste nivelul seric al
fosfatazelor).
sugarului
Carenta de vitamina D si hiperparatiroidismul
reactional determina formarea osului rahitic
cu urmatoarele caracteristici:
insuficienta mineralizare a matricei osoase;
se formeaza exagerat tesut osteoid care nu
se mai mineralizeaza,in absenta vit. D;
tesutul osteoid exuberant si matricea
osoasa insuficient mineralizata nu au
suficienta duritate si oasele se indoaie sub
greutatea corpului.
sugarului
TABLOUL CLINIC:
SIMPTOME GENERALE: irascibilitate,
transpiratii, insomnie, infectii pulmonare, crize
de tetanie.
SIMPTOME OSOASE: constau in deformari
osoase nedureroase.
Lez. la niv. cutiei craniene: craniotabes
(inmuierea oaselor craniului mai ales
parietooccipital); FA larg deschisa; bose
frontale, frunte olimpiana, bose parietale,
turtirea reg.occipitale, intarziere in eruptia
dentara, dinti patati, deformari ale maxilarelor
cu prognatism.
sugarului
Leziuni toracice: matanii costale
(extremitatile coastelor la niv.jonctiunii
condro-costale sunt proeminente); torace
deformat cu baza evazata, stern infundat,
sant Harrison (infunda-rea liniei de insertie
a diafragmului pe coastele deformate).
Leziuni ale membrelor: bratari rahitice
(ingrosarea extremitatii distale a
radiusului); curbari ale membrelor
inferioare (coxo-vara, genum-varum,
genum-valgum).
sugarului
Leziuni ale coloanei vertebrale: cifoze,
scolioze, lordoze.
SIMPT. MUSCULO-LIGAMENTARE:
hiperlaxitate ligamenatra; hipotonie
musculara; abdomen flasc,meteorizat, de
batracian.
SIMP.NEURO-MUSCULARE: hiperexcitabilitate
neuro-musculara, laringospasm, convulsii.
SIMP.ASOCIATE: tendinta la infectii
respiratorii; hepatosplenomegalie;
transpiratii predominant cefalice.
sugarului
PARACLINIC:
Calcemia (v.n. 9-11 mg%)
- este normala datorita interventiei h.
paratiroidian.
- poate se scada in depletie calcica
severa a osului.
Fosfatemia (v.n. 4,5-6,5 mg%) este
scazuta dat. interventiei h.paratiroi-dian
la niv. tubilor renali.
sugarului
Fosfatazele alcaline serice
(v.n. 5-15 U Bodanschi, 200 UI/dl)
- sunt enzime secretate de osteoblasti;
- sunt f. crescute.
Parathormonul (v.n. 4-8 mg/ml)
- se det. prin metode radioimune;
- val. f. crescute.
Biochimia urinei: hiperfosfaturie,hiperaminoacidurie, absenta Ca urinar.
sugarului
Manifestari radiologice osoase:
Calcificarea tes. cartilaginos este insuficienta;
Aspect franjurat la limita diafizo-epifizara;
Cartilajul de la niv. cartilajelor de crestere este
latit, deformat in cupa;
Diafiza oaselor lungi si coastele sunt
radiotransparente (slab mineralizate) +/fracturi.
Calusul (osul de neoformatie) se formeaza lent.
sugarului
TRATAMENT:
Profilaxia rahitismului:este
obligatorie!
- antenatal: se adm. femeii gravide
Ca si vit. D.
- postnatal: - expunerea la soare a
copilului, in anotimpul insorit;
- alim.naturala;
- adm. de vit.D ca
medicament.
sugarului
2 scheme de trat.profilactic cu vit.D:
1. Adm. zilnica de doze orale,
fractionat de vit. D, de la varsta de
7 zile pana la 2 ani.
- 1 pic.din preparat are 500 UI;
- se adm. 1-2 pic/zi (400-800 ui/zi).
Caracteristici: este cea mai
fiziologica metoda: nu supune
organismul la metabolizare in
salturi si evita supradozajul.
sugarului
2. Adm. periodica de doze depozit
(stoss), i-m. Prima doza se adm in
maternitate 200.000 UI vit.D3.
Apoi la interval de 6-8 sapt. Se va
adm.o doza totala de 1.200.000 UI
in primul an de viata. Se adauga Ca
doar la prematuri si la sugarii care
primesc sub 400 ml lapte/zi.
Doza de Ca: 50 mg/kg/zi.
Aceasta schema se adm. pana la 18
luni.
sugarului
Tratamentul curativ: la sugarii cu semne

clinice,radiologice si biologice de rahitism.
3 scheme:
1. La interval de 3 zile se adm. 3 doze de
cate 100.000 ui vit.D2 sau D3,i-m Dupa 1
luna - 200.000 ui vit. D3, i-m.
Apoi doze profilactice.
2. 2.000-3.000 ui/zi vit. D, oral,timp de 6-8
sapt., apoi trat. profilactic.
sugarului
3. 600.000 ui o data, apoi, dupa o luna, doza
profilactica.
Doza totala de vit. D ce asigura vindecarea
rahitismului este 1.600.000 - 2.000.000
UI/an + Ca.
!!! Se urmareste vindecarea rahitismului
in trepte:
. Dupa 7-10 zile se normalizeaza Ca si P seric.
. Fosfatazele alcaline sunt crescute cat timp
persista modificarile radiologice.
sugarului
Vindecarea radiologica incepe dupa
2-3 saptamani de la inceputul
tratamentutui. Vindecarea
radiologica apare ca o linie de
calcificare distala, numita linie de
doliu.
Daca dupa 4 sapt. nu apar aceste
semne clinice si radiologice de
vindecare se ia in consideratie un
rahitism vitamino-rezistent
conditionat genetic.
sugarului
MALNUTRITIA
DEFINITIE:
Malnutritia este o tulburare cronica a starii

de nutritie specifica perioadei de sugar si
copil mic. Ea este datorata aportului insuficient de substante nutritive(caloric si/sau
proteic).Se caracterizeaza prin greutate mica
in raport cu varsta,iar in formele cronice - prin
greutate scazuta in raport cu talia.La aceste
caracteristici majore se adauga deficite
minerale si vitaminice. Acestea determina
aparitia anemiei, rahi-tismului,avitaminozelor.
sugarului
In malnutritie organismul nu primeste aport
nutritional exogen suficient pt. a acoperi
necesitatile.Ca urmare,orga-nismul va
consuma tesuturile proprii pentru a acoperi
nevoile de intretinere (autofagie tisulara).Vor
apare modificari biochimice si hormonale
complexe pentru a furniza endogen energia
necesara supravietuirii.Rezulta tulburari
metabolice complexe.
In malnutritie avem deficit de aport
alimentar determinand o insuficienta de
crestere secundara.
sugarului
STADIALIZAREA MALNUTRITIEI
. MALNUTRITIA
A. usoara (distrofie gr.I; hipotrofie; copil slab).
B. medie (distrofie gr.II).
II. MALNUTRITIA SEVERA (distrofie gr.III).
A. Malnutritie protein-calorica (MPC) severa
(marasm; atrepsie).
B. Malnutritie proteica (MP) severa
1. Forma acuta (kwashiorkor)
2. Forma cronica (kwashiorkor marasmic).
sugarului
Factori determinanti:
1. Deficit de aport alimentar
a. cantitativ: hipogalactie materna;
diversificare tardiva;
dilutie necorespunzatoare
de lapte;
regurgitatii
cronice;varsaturi cronice;
anomalii ale cavitatii bucale.
sugarului
calitativ: - carenta de glucide
(zahararea necorespunzatoare a l.v.)
numita si distrofia l.v.
- carenta de proteine
(exces de fainoase sau vegetale)
numita si distrofia edematoasa.
- carenta de lipide
( folosirea de produse semiecremate
pe perioa-de lungi, ce scad aportul
caloric).
sugarului
Infectii repetate sau trenante (infectii urinare cr;
bronhopneumonii;diarei; luess;TBC). In timpul
infectiilor- inapetenta; in diarei- pierderi
digestive; in febra- catabolism crescut.
3. Carente psihosociale: deprivare materna,
neglijarea ritmului fiziologic de alimentare,
poluare, frig.
4. Afectiuni psihosomatice: anorexie
nervoasa;stenoza hipertrofica de pilor;
celiachie;despicaturi labio-maxilo-palatine;
paralizii cerebrale infantile cu tulburari de
deglutitie.
sugarului
Factori favorizanti in aparitia MPC:
greutatea mica la nastere;
varsta mica la debutul malnutritiei;
venit redus,familii dezorganizate,
asistenta medico-sanitara nesatisfacatoare.
sugarului
Patogenie:
Aportul insuficient alimentar determina la
inceput forme usoare si medii de malnutritie
caracterizate prin fenomene reversibile de
slabire:
- clinic: - prin deficit predominant caloric se
reduce tesutul adipos si scade tonusul
muscular;
- prin deficit predominant proteic:
scadere ponderala fara afectarea taliei;
tulburari trofice ale tegumentelor si fanerelor.
sugarului
In formele severe :
- se reduc toate activitatile
metabolice:
scade metabolismul bazal; scade
posibilitatea de a retine apa si sarea;
scade capacitatea de formare de proteine din aminoacizi;scade productia
de acizi biliari.
- scade toleranta digestiva;
- scade imunitatea (scade rezistenta
sugarului
Datorita tuturor acestor modificari
sugarul se aseamana cu un
prematur.
Cand toleranta digestiva e foarte
scazuta si aportul exogen nu poa-te
asigura nici nevoile energetice de
intretinere,apar procese de autofagie
= metabolism de inanitie.
sugarului
Metabolismul de inanitie:
consumul de O2
se reduce si mai mult metabolismul bazal;
AV;
tendinta la colaps;
retentia produsilor toxici de metabolism;
/o a tolerantei digestive;
mai accentuata a rezistentei la infectii. Ultimele
doua caracteristici determina tulburari G-I
recidivante si infectii repetate.Acestea agraveaza
deficitul initial.Ca urmare,de la un distrofic (sugar
slab) ajungem la un atrepsic greu recuperabil.
sugarului
MPC severa patogenie
Carenta severa de calorii si proteine
determina hipoglicemie, aa. in ser.
Hipoglicemia va stimula pancreasul si va
det. hipoinsulinism (modificarea
endocrina principala din infometare).
Scaderea insulinei va det. reactii adaptative:- la niv.tes.adipos: lipolizaac. grasi
ajung la ficat pt. a fi folositi ca sursa de
energie
sugarului
la niv. muschilor: utilizarea glucozei si a aa.
Acestea ajung la ficat unde sunt folosite pt.
sinteza de proteine. Se ajunge pana la atrofie
musculara.
la niv. ficatului: neoglucogeneza.
Carenta de calorii si proteine reprezinta
unstrespt. organismse elibereaza
adrenalina din medulosuprarenala. Creste si
cortizolul utilizarea glucozei la nivel
celular.Glucoza ramane disponibila pt.
organele nobile:SNC
sugarului
Consecintele acestor modificari
metabolice se regasesc pe anumite
functii si sisteme:
Procesele de crestere si
dezvoltare:
multiplicarea celulara,apoi
inceteaza; se reduce cresterea
scheletica. (In fazele initiale
cresterea scheletica nu se opreste,ci
continua,se reduc doar masa
sugarului
Tesutul limfatic: timusul in
dimensiuni; foliculii limfatici ; scade
functia imunologica mediata celular.
Alterarea apararii infectioase va det. o
severitate si o durata mai mare a
infectiilor.
Infectiile joaca rol de hoti de calorii
se agraveaza deficitele calorice si
proteice initialeun cerc
vicios(primul cerc vicios) care va
agrava malnutritia existenta.
sugarului
modificari la niv. tub. digestiv:
- stomac: atrofia mucoasei;
- IS: atrofia vilozitatilor intestinale; reduce-rea
marginii in perie.
- pancreas: vacuolizare cu lipide in celulele
glandulare.
Toate aceste modificari de la niv. tub.dig. vor
det.:hipoclorhidrie gastrica,activitatii
dizaharidazelor, secretiei pancreatice. Va
apare diaree ce va det. accentuarea deficitului
de calorii. Apare al II-lea cerc vicios.(pierderile
digestive agraveaza deficitul initial).
sugarului
MP severa patogenie:
1. Forma acuta ( kwashiorkor tipic):
- la copiii alimentati natural pana la 6-8 luni, la
care se incepe diversificarea prin dieta cu aport
caloric normal dar sarac in proteine. Apar
caracteristicile MP:
- statura normala;
- tes.adipos inca neconsumat;
- scaderea proteinelor labile:enzime
hepatice,musculare,pancreatice;
- retentie hidro-salina: apar edemele.
sugarului
. Forma cronica carenta de aport este numai
proteica. Aportul caloric este suficientnu
det. hipoinsulinemie.Acest lucru va
det.lipogeneza (se pastreaza tes.gras) si
scad aa. plasmaticiapar edemele.
Tabloul clinic este dominat de edemele
hipoproteice care apar pe dosul piciorului,miinii,pleoape.Sugarul mai prezinta
hepatomegalie,modificari ale fanerelor si
tegumentelor,tulb.dig.cu pierderi hidroelectrolitice (diaree).Creste tendinta la
infectii. Ca stare generala: copilul este
apatic,indispus,cu facies suferind.
sugarului
Bilantul nutritional
Se va face pentru evaluarea gradelor de severitate ale malnutritiei.
Se face individual,in raport cu ceilalti
membrii dintr-un grup populational
de aceeasi varsta si sex,in functie de
criterii antropometrice,clinice,biologice,functionale.
sugarului
Cresterea se evalueaza prin curba lui GAUSS.
Abaterile de la medie se exprima in percentile
(10-90) sau deviatii standard (v.n.= +/- 2 DS).
Criterii antropometrice:
1. Cel mai utilizat la noi este IP.
IP = G reala a copilului / G ideala.
G ideala este G unui copil de aceeasi varsta cu
copilul studiat situata pe percentila 50 a curbei
de crestere.
sugarului
Dupa valoarea IP exista:
3 grade de MPC:
gr.I IP=0,89-0,76 (deficit ponderal de 10
25%)
gr.II IP=0,75-0,61 (defic. pond. 25-40%)
gr.III IP=0,6 (defic. pond. peste 40%).
2 grade de MP:
gr.I
IP=0,8-0,6 (defic.pond. 20-40%)
forma acuta
gr.II IP=0,6 (defic.pond peste 40%)
forma cronica.
sugarului
2. Talia se apreciaza prin intermediul
indicelui statural (IS).
IS = inaltimea reala / inaltimea
corespunzatoare varstei.
3. Cel mai fidel indice care coreleaza
greutatea cu talia este indicele
nutritional (IN).
IN = G reala / G corespunzatoare
taliei.
sugarului
In functie de IN exista 3 grade de malnutritie:
gr.I
IN=0,89-0,81
gr.II IN=0,80-0,71
gr.III IN-0,70.
In formele acute de malnutritie IP este
aproximativ egal cu IN.(Clinic-aspect de
copil slab).
In formele cronice de malnutritie IP este
mai putin afectat (aspect de sugar
scund).
sugarului
Perimetrul cranian (PC) uneste bosele
frontale cu protuberanta occipitala.
Este un indicator fidel al procesului de
crestere in primii 2 ani de viata.
PC = talia(cm.) / 2.
5. Pliul cutanat tricipital evalueaza
compartimentul grasos al organismului. Acest indice se inlocuieste cu
masurarea pliului latero-abdominal.
sugarului
DIAGNOSTICUL MALNUTRITIEI
CRITERII CLINICE:
1. ANAMNEZA: - urmareste stabilirea factorilor
etiologici.
2. EXAMENUL CLINIC:
. Tesutul adipos:
.
- dispare treptat in MPC std.I pe
abdomen si torace;
.
- in MPC std.II si pe
membre;
.
- in MPC std.III si pe fata
sugarului
- grosimea pliului cutanat tricipital si
latero-abdominal se reduce treptat;
- turgorul diminua progresiv;
Examenul feselor si a faciesului este
caracteristic: - fese moi in gr.I;
- fese flasce si cazute
in gr.II;
- fese in punga de
tabac si facies simian in gr.III.
sugarului
Curba ponderala: - stationara in gr.I
- descendenta in trepte in gr.II
- continuu descendenta in gr.III
Tegumente: - uscate,palid-cenusii
- hipotermie cu atat mai
accentuata cu cat malnutritia este
mai severa.
- tegumentele reprez. terenul de
exprimare al carentelor din
malnutritie.
sugarului
Carentele din malnutritie:
- carenta de vitam.A: distrofia firului de
par,conjunctive uscate.
- carenta de vitam.B: depigmentari
cutanate,dermatita seboreica,blefarita,
glosita,descuamari.
- carenta de vitam.C: gingivita,petesii.
- carenta de Fe si Cu: anemie.
- carenta de Zn: dermatita peribucala si
perianala.
sugarului
Troficitate si tonus muscular: se
reduc treptat.
Varsta osoasa: se reduce cu cat
gradul malnutritiei este mai mare.
Aparitia dentitiei: este legata de
celelalte modificari din malnutritie.
Apare mai tarziu.
Alte modificari clinice:
- hipotermia + bradicardia = grad de
gravitate. Aceste modificari
caracteri-zeaza metabolismul de
sugarului
Sensibilitate la post: determina stari
de hipoglicemie prin spatierea
meselor ( mai ales in cadrul noptii).
Se manifesta prin crize de apnee
aparute dupa postul de noapte, crize
uneori fatale. Ele explica moartea
subita la sugarii atrepsici.
sugarului
Dg.MPC pe baza criteriilor functionale:
Aprecierea tolerantei digestive: - in raport cu
varsta cronologica este redusa. De aceea
conduita dietetica se adapteaza la greutatea
copilului si nu la varsta acestuia.
Distroficul are varsta greutatii.
Reactivitatea imunologica: scaderea rezistentei la
infectii rezulta din 2 aspecte:
1. receptivitate crescuta la infectii;
2. reactivitate prabusita la infectii.
sugarului
Dezvoltare neuropsihica:
Se urmaresc:
- rfx. arhaice
- tonusul muscular
- postura
- motilitatea
- limbajul
- afectivitatea
- comportamentul social.
La copilul mare se mai urmaresc:
- dezv. intelectuala, atentia, memoria.
- controlul sfincterian.
sugarului
DG. MPC pe baza criteriilor biochimice:
Investigatii pt. dg.infectiilor: HL, ex.de
urina,urocultura,coprocultura,hemocultura,
exam.coproparazitologic,rg.pulmonara,
exam.ORL,reactanti de faza acuta.
Determinarea capitalului proteic: proteine
serice,electroforeza prot.serice,creatinina
urinara,dozarea enzimelor plasmatice
(transaminaze,hidrolaze), raportul
aa.esentiali/aa.neesentiali (prin cromatografie).
sugarului
Dozari de oligoelemente si vitamine: Fe seric,
Cu, Zn, P,K,Ca.
Statusul imunologic:
- pt. imunitatea mediata celular: limf. T
scazute,interferon scazut,lipsa de raspuns la
IDR la tuberculina.
- pt.imunitatea mediata umoral:
hipergamaglobulinemie( dat. infectiilor
repetate), Ig.A scazut ( dat. infectiilor
respiratorii si digestive frecvente), Ig.M crescut (
dat. infectiilor recurente), Ig.G scazut( in
atrepsie), C seric scazut,mai ales fractiunea C3.
sugarului
Alterarile imunologice din malnutritie
sunt reversibile, dar reversibilitatea
depinde de varsta.
Sinteza de anticorpi dupa vaccinari este
normala a.i. malnutritia nu reprezinta o
contraindicatie pt.a efectua vaccinarile.
Acestea reprezinta o necesitate in
malnutritie pt. a preveni bolile
infectioase ce pot agrava boala.
sugarului
TRATAMENTUL MALNUTRITIEI
MASURI PROFILACTICE pt. reducerea
incidentei malnutritiei:
- pt. prevenirea malnutritiei este f.
importanta alimentatia naturala in primele
6 luni de viata ( aduce aport cantitativ si
calitativ corespunzator dezvoltarii normale
a sugarului si,in plus,sunt importante
calitatile imunologice ale l.m.).
sugarului
- pt. copiii alimentati artificial este imp.
tipul de lapte administrat
(corespunza-tor varstei si greutatii
copilului). De asemenea,este imp.
dilutia si zahararea produsului.
- respectarea vaccinarilor;
- tratamentul corect al infectiilor;
- corectarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si a conditiilor
sociale.
sugarului
Tratamentul formelor usoare si
medii de malnutritie:
Se face in functie de bilantul
nutritional;
Se va face individual.
Cele mai multe forme se remit prin
corectarea dietei si suplimentarea
ratiei calorice cu 20-30 kcal./kg./zi.
sugarului
Exista urmatoarele situatii in practica:
A. In primele 6 luni de viata:
1. Alimentat natural insuficient (hipogalactie):
- daca toleranta digestiva e buna se trece la
alimentatia mixta (l.m.+ preparat de lapte adaptat).
- daca toleranta digestiva e scazuta initial se folosesc
preparate dietetice speciale cu continut redus/absent
in lactoza. In plus, se regleaza orarul
meselor,concentratia preparatului de lapte si tehnica
alimentatiei.
Alimentatia artificiala se va introd. progresiv.
Diversificarea se incepe cu fainos (faina de orez) si
apoi SZ.
sugarului
. Alimentatia mixta sau artificiala incorecta in ceea
ce priveste nr.de mese si dilutiile folosite se vor
corecta aceste nejunsuri.
3. Sugar de 5-6 luni nediversificat se va incepe
diversificarea corect.
B. Dupa 6 luni:
In cazul prelungirii incorecte a alimentatiei
exclusiv la san se va face diversificarea
alimentatiei in ordinea: fainos cu
lapte+5%glucoza; fructe+BV+5%zahar;
SZ+fainos; carne +PL; lpi+ 5%zahar in MO 3% sau
lapte adaptat de continuare.
sugarului
Tratamentul formelor severe de malnutritie:
Principii:
Parcurge 3 etape:
1. Faza initiala ceea ce se constata la
internare: dezechilibre circulatorii, hidroelectrolitice si acido-bazice.
Se incepe cu - echilibrare hidro-electrolitica
si acido-bazica;
- trat. infectiilor.
sugarului
2. Faza de reparare = terapie dietetica.
3. Convalescenta = restabilirea compozitiei
normale a corpului + consolidarea
vindecarii nutritionale.
Un tratament corect duce la recuperare
clinica in 6-8 saptamani.
Criterii de recuperare:
- crestere in greutate;
- cresterea taliei in raport cu varsta
cronologica.
sugarului
Se incepe cu ratii calorice crescute:
- calorii 175-200 kcal/kg/zi
- proteine 4 g/kg/zi
- lipide 9,5 g/kg/zi
- glucide 18 g/kg/zi.
Aceste ratii calorice crescute se mentin
1-2 saptamani dupa care se vor reduce la
180-160 kcal/kg/zi.
Cand se ajunge la un IP de 0,8 sunt
suficiente 140-150 kcal/kg/zi.
sugarului
AFECTIUNILE
NOU-NASCUTULUI
sugarului
In perioada de n.n. exista unele
suferinte si boli neintalnite in alte
perioade ale vietii.
In plus,bolile care apar si la varste
mai mari au manifestari particulare
in aceasta prima luna de viata.
sugarului
TRAUMATISME OBSTETRICALE
DEFINITIE: Traumatismele obstetricale sunt
reprezentate de totalitatea leziu-nilor
traumatice mecanice si chimice care apar
in timpul nasterii.
Frecventa traumatismelor obstetricale: 5-7
cazuri la 1000 de nasteri.
ETIOLOGIE: macrosomia,disproportia fatbazin,prematuritatea,prezentatii
anormale,nasteri prelungite sau
precipitate.
sugarului
LEZIUNI CRANIOCEREBRALE:
Bosa serosangvina: este o infiltratie edematoasa
si hemoragica a teg.si tesu-tului subcutanat de la
niv.scalpului.Ea apare in cursul nasterilor prelungite
sau dificile,datorita diferentei dintre pres.
atmosferica si cea intrauterina. Aceasta diferenta
realizeaza o aspirare a partilor moi craniene cu
produc.de edem si extravazare sangvina.
CLINIC: la niv.bosei cutia craniana este
deformata,consistenta moale;pielea este
echimotica.
EVOLUTIA: favorabila,cu remitere spontana in
cateva zile.
sugarului
Cefalhematomul: este o colectie hemoragica
localizata sub periostul unuia sau mai multor
oase craniene, ca urmare a ruperii unor vase de
sange in cursul nasterii. Colectia sangvina este
bine delimitata la nivelul suturilor craniene.
Cea mai frecventa localizare este la nivel
parietal.
Colectia de sange se formeaza lent fiind
evidenta clinic la ore sau zile dupa
nastere.Rezorbtia ei se face tot lent in 2-8
sapt.,in functie de volumul hematomului.
NU se efect.punctionarea hematomului - risc de
infectie.
sugarului
Hemoragia subaponevrotica: este o
acumulare masiva de sange sub aponevroza
epicraniana.Apare la cei nascuti cu vacuumextractor.
CLINIC: tumefactie a intregului scalp, cu
echimoze la niv.tegumentelor care acope-ra
deformarea craniana.Daca hemoragia e masiva
si rapida poate apare anemie severa si icter
sclero-tegumentar,uneori deces.
TRATAMENT: adm.de sg.,vitam.K, perfuzie cu
plasma proaspata congelata 10 ml/kg.
sugarului
Paralizii faciale: au un caracter spastic, sunt de
tip central si intereseaza muscu-latura inferioara
a hemifaciesului contro-lateral.
ETIOLOGIE: - compresiunea pe nervii faciali care se
poate realiza intrauterin sau in momentul nasterii;
- hemoragii meningocerebrale; - agenezii nucleare.
CLINIC: deformare faciala cu coltul gurii coborat de
partea afectata, sant nazo-labial sters,ochiul nu se
inchide complet. Aceste modificari sunt mai
evidente in timpul plansului si se atenueaza in
somn
sugarului
TRATAMENT: se va proteja ochiul prin
adm.de picaturi sintetice la fiecare 4
ore, 1-2 sapt. Daca dupa 1 sapt.boala
nu regreseaza va fi nevoie de
electrodiagnostic.
sugarului
2. LEZIUNI TRAUMATICE
CERVICALE SI ALE CENTURII
SCAPULARE:
Fractura de clavicula: este
frecventa la copil in cursul nasterilor
laborioase.
Frecvent sunt fracturi incomplete(in
lemn verde).Sunt asimptomatice,dar
dupa 7-10 zile se palpeaza calusul la
niv.liniei de fractura.
sugarului
Alteori fracturile sunt complete.
Clinic: abolire a motricitatii spontane a
bratului,tumefierea zonei,crepitatii si
deformare in zona fracturii.
Exam radiologic confirma fractura si
exclude paralizia de brahial.
Tratamentul: - este ortopedic: consta in
imobilizarea umarului si bratului cu
fese elastice; + sedarea bolnavului.
sugarului
Paralizia de plex brahial: - apare in cursul

nasterilor laborioase cand se exercita tractiune pe
cap si gat in efortul de degajare a umerilor.
- poate afecta nervul brahial superior sau inferior.
- Clinic: bratul afectat atarna flasc,in abductie si
rotatie interna,cu palma in pronatie;umarul este
coborat si antebratul in extensie in articulatia
cotului.
- Tratamentul: - ortopedic:imobilizarea bratului 2-3
ore alternand cu perioade in care bratul este lasat
liber pt.pastrarea mobilitatii articulare.
- gimnastica medicala (masaje si
miscari pasive).
sugarului
3. LEZIUNILE ORGANELOR ABDOMINALE:
Leziuni hepatice:
- hematom subcapsular;
- ruptura de ficat.
Clinic: icter,polipnee,anemie, o forma-tiune
tumorala care se palpeaza in hipocondrul
drept.
Tratament: transfuzie de sange; inter-ventie
chirurgicala.
sugarului
Ruptura de splina: - apare in cursul
nasterilor laborioase, macrosomie,
sifilis congenital.
- Clinic: anemie, formatiune tumorala
in hipocondrul stang.
- Tratament: - adm.de sange;
- splenectomie.
sugarului
Hemoragia suprarenala:
- Clinic: - formatiune tumorala in flancul
stang sau drept;
- febra,paloare , cianoza, semne de
insuficienta suprarenala
acuta(colaps,convulsii,varsaturi,diareedeshi
dratare).
- Tratament: adm.de sange,cortizon, perfuzii
cu sol.hidroelectrolitice.
sugarului
. LEZIUNILE PARTILOR MOI:
- eritem;
- purpura si petesii;
- echimoze;
- adiponecroza subcutanata.
sugarului
HEMORAGII INTRACRANIENE
ETIOPATOGENIE:
- prematuritatea datorita deficitului de
factori de coagulare dependenti de vitam.K.
- hipoxia prezenta la prematuri si nounascuti normali;
- traumatismul prin aplicare de
forceps,prezentatie pelvina,nastere
precipitata,bazin ingust.
sugarului
CLASIFICARE;
1. Hemoragia peri si intraventriculara
frecventa la prematuri si in caz de
hipoxie.
2. Hemoragia subarahnoidiana de
cauza predominant hipoxica.
3. Hemoragia subdurala - de cauza
traumatica.
sugarului
Hemoragia peri si intraventriculara:
Hemoragia intraventriculara se produ-ce la
niv.vaselor mici si capilare din jurul
ventriculilor cerebrali, unde struc-tura de
sustinere a sistemului vascu-lar lipseste.
Aparitia hemoragiei este favorizata si de
prezenta hipoxiei perinatale care
redirectioneaza fluxul sangvin cerebral spre
zonele periven-triculare.
sugarului
CLINIC: - debut precoce in primele 2 zile de
viata prin deteriorare neurolo-gica severa.
Cand hemoragia este importanta n.n.
prezinta stare de soc,anemie severa,
bombarea FA,coma,convulsii,crize de
apnee,paralizie flasca si deces.
Cand hemoragia e usoara,clinic exista doar
anemie.
DIAGNOSTIC: - prin echo.transfonta-nelara si
CT.
sugarului
PROGNOSTICUL: dep.de amploarea hemoragiei.
Prevenirea hemoragiei consta in evitarea
manevrelor terapeutice agresive(ventilatie
asistata,pev) si manipularea cu mare atentie a
n.n. si prematurilor.
TRATAMENT: -mentinerea perfuziei cere-brale prin
adm.de transfuzii de sange,
sol.macromoleculare.
-pres.intracraniene prin efectuarea unei punctii
lombare;
- adm.de anticoagulante: vitam.K.
sugarului
Hemoragia subarahnoidiana: se
datoreaza rupturii vaselor meningiene
emisferice.
Apare in nasterile laborioase cu hipoxie si la
prematurii de gradul III si IV.
SIMPTOMATOLOGIA: este discreta si poate
lipsi; rar convulsii la 2-3 zile dupa nastere.
EVOLUTIA: favorabila.
TRATAMENTUL: este nespecific.
sugarului
Hemoragia subdurala: apare datorita
rupturii sinusului sagital,lateral si venelor
superficiale.
CLINIC: imediat dupa nastere n.n. respira cu
dificultate,prez.opistotonus, pupile
inegale,deviere asimetrica a ochilor,coma,
convulsii si stop respirator.
DIAGNOSTIC: prin punctie lombara,EEG,
CT,echo.transfontanelara.
TRATAMENT: punctii subdurale repetate pana la
eliminarea sangelui colectat.
EVOLUTIE: sechele neurologice, hidrocefalie,deces.
sugarului
DETRESA RESPIRATORIE
DEFINITIE: reprez.incapacitatea apar.resp.de
a asigura organismului oxigenul si de a
elimina CO2 la n.n. care a respirat spontan
sau a fost resuscitat.
Examenul clinic este definitoriu pt. sdr. de
detresa respiratorie:
1. simptome respiratorii:
- polipnee,dispnee,tiraj;
- perioade de apnee (peste 10 sec.);
sugarului
- semne de lupta respiratorie: tiraj intercostal,subcostal,suprasternal;infunda-re
xifoidiana,balans toraco-abdominal, bataile
aripilor nasului,geamat expirator.
- cianoza generalizata,care cedeaza la adm.de
oxigen.
2. Simptome neurologice:
- tulburari de tonus si reactivitate;
- convulsii.
sugarului
3.simptome cardiovasculare:
- paloarea tegumentelor cu cresterea
timpului de recolorare ;
- tahicardie;
- puls slab si hipotensiune arteriala.
4. hipotermie.
sugarului
1.
-.
-.
ETIOLOGIE:
Afectiuni respiratorii:
Detresa respiratorie tranzitorie;
Detresa respiratorie idiopatica (boala
membranelor hialine);
-. Aspiratia de lichid amniotic;
-. Infectii pulmonare;
-. Pneumotorax.
sugarului
Alte afectiuni: hernia diafragmatica,atrezia de esofag,laringomalacia,
cardiopatii congenitale,acidoza metabolica,hipoglicemia,hipo si hipertermia,hemoragia cerebrala,edemul
cerebral,miopatii,asfixia la nastere.
sugarului
1. DETRESA RESPIRATORIE
IDIOPATICA (BOALA MEMBRANELOR HIALINE): apare la prematuri.
Se caracterizeaza prin atelectazie
difuza datorita insuficientei de
surfactant si hipoperfuziei
pulmonare.
Reprezinta principala cauza de
morbiditate si mortalitate neonatala
sugarului
CLINIC: semne de detresa respiratorie
(polipnee,retractie sternala,retractia spatii-lor
intercostale,geamat expirator, batai ale aripilor
nasului,murmurului respirator, edeme si
hipotensiune arteriala).
Apoi apar cianoza,crize de apnee, hipotermie,agravarea semnelor de insuficienta
respiratorie,evol.spre deces.
PARACLINIC:hipoglic.,hipocalcemie,hipoxemie,hipercapnie,hiperbilirubinemie.
Rg.pulm.: opacitati difuze simetrice, bilate-rale
ce pot conflua in imagini atelectatice intinse.
sugarului
EVOLUTIA: - frecvent nefavorabila spre
deces prin aparitia unor complicatii severe:
septicemie, pneumonie, pneumotorax,hemoragie cerebrala,colaps.
- rar favorabila, cu ameliorare
spontana in 4-5 zile (datorita cresterii
secretiei de surfactant).
PROFILAXIA: prevenirea prematuritatii,
evitarea operatiei
cezariene,trat.imaturitatii pulmonare la fat.
sugarului
TRATAMENTUL:
- Dezobstructia cailor respiratorii, mentinerea
permeabilitatii lor,introd. unei sonde nazogastrice pt. a evacua continutul gastric.
- adm.de oxigen umidifiat;
- ventilatie asistata se recomanda in: apnee
prelungita,pH arterial sub 7,20, pO2 arterial
sub 50 mmHg;
pCO2 arterial peste 60
mmHg.
sugarului
Se mentine temp.corpului la 36-37.
- Se instaleaza o pev cu glucoza 10%, 60
ml/kg/zi+ electroliti.
- Se va efectua rapid un bilant hemodina-mic si
biologic.
- se va corecta acidoza metabolica prin
adm.de bicarbonat de sodiu 42, 2-3 ml/kg,
in ritm de 1 ml/min.,fara a depasi 4 ml/kg/zi.
- se va face corectia cu electroliti in functie de
valorile ionogramei sangvine.
- antibioterapie de protectie.
sugarului
. DETRESA RESPIRATORIE
TRANZITORIE : este cea mai
frecventa forma de detresa
respiratorie. Alveolele si caile
respiratorii fetale sunt pline su lichid
pulmonar secretat de celulele
pulmonare. La nastere, in conditii de
suferinta fetala si neonatala,acest
lichid se resoarbe lent ceea ce va
determina tulburari respiratorii in
sugarului
CLINIC: n.n. prez.imediat dupa nastere o
respiratie superficiala,frecventa (80-100
resp/min), geamat, cianoza, batai ale aripilor
nasului, tiraj, distensie toracica.
Rg.card-pulm.: transparentei parenchi-mului
pulmonar,opacitati lineare orientate de la
periferie catre hil,linii scizurale, cardiomegalie.
TRATAMENT: O2, pev cu gluc. 10%
EVOLUTIE: favorabila fara sechele.
COMPLICATII: rare: pneumomediastin,
pneumotorax.
sugarului
DETRESA RESPIRATORIE PRIN ASPIRATIE
AMNIOTICA:
La fatul normal glota ramane inchisa;ea se
deschide intermitent doar pt.a elimina lichidul
pulmonar.In cursul asfixiei fetale se prod.o
relaxare a sfincterului laringian cu aparitia
unor miscari de gasping,emisie de meconiu in
lichidul amniotic si aparitia sdr.de aspiratie de
meconiu.Patrunderea de meconiu in CRI
determina atelectazie pulmonara si
pneumonita chimica de iritatie.
sugarului
Sdr.de aspiratie de meconiu este mai frecvent
la n.n supramaturati.
CLINIC: semne de hipoxie cronica intrauterina,tegumente impregnate cu meconiu,hipotonie musculara,tulburari respira-torii:
cianoza,distensie toracica, polipnee, tiraj.La
auscultatie pulmonara: raluri bronsice pe
ambele arii pulmonare.
Rg.card-pulm.: opacitati micro sau
macronodulare alternand cu zone de emfizem,
cardiomegalie.
sugarului
EVOLUTIE:- favorabila in 3-4 zile;
- spre deces(30%).
TRATAMENT: - se va institui rapid;
- aspirarea meconiului din cavitatea
bucala si trahee; apoi din stomac.
- in cazuri grave respiratie asistata;
- antibioterapie si efectuare de culturi.
sugarului
ASFIXIA NEONATALA
DEFINITIE: Reprezinta absenta instalarii respiratiei in
primul minut dupa degajarea capului prin canalul
pelvigenital.Rezulta:
- alterarea schimburilor respiratorii de gaze;
- scaderea frecventei cardiace;
- perfuzarea defectuoasa a organelor vitale
(creier,inima,rinichi).
Este cea mai mare urgenta la nastere.
Intarzierea
interventiei medicale duce la leziuni severe si
permanente ale SNC.
INCIDENTA: 15-40%
sugarului
ETIOLOGIE:
1. Suferinta intrauterina:
. Hipoxie si ischemie: - insuficienta uteroplacentara (DZ,HTA,boli pulmonare,
anestezie generala,hTA);
. Anemie materna: - placenta previa,
hemoragii feto-materne;
. Ischemie: - travaliu laborios,eclampsie;
2. Suferinta intrapartum:
. Traumatisme obstetricale:- disproportie
cefalo-pelvina;prezentatii patologice; distocii.
sugarului
3. Suferinta postpartum:
. Boli congenitale: MCC,miopatii,miastenia
gravis,depresia SNC (traumatisme,
acidoza,medicatie materna),infectii,
malformatii pulmonare (hipoplazie
pulmonara,apnee,laringomalacie,imaturitate,membrane hialine).
Ca urmare a tulburarilor in schimburile
gazoase apar tulburari respiratorii,
cardio-vasculare si metabolice.
sugarului
In functie de durata hipoxiei, apneea poate
fi:
- primara: frecventa card.peste 100/min.,
pres.art.normala,cianoza tegumentelor,
miscari spontane prezente,raspuns reflex
la aspiratia secretiilor nazale.
- secundara: frecveta card.sub 100/min.,
tens.art.scazuta,tegumente albe,lipsa
miscarilor spontane,lipsa raspunsului la
stimulare.
sugarului
DIAGNOSTIC: se bazeaza pe :
- Anamneza
- Factori de risc
- Determinarea scorului Apgar la 1 minut si la 5
minute dupa nastere. Un scor mai mic decat 7
implica tulburari in dezvoltarea neuropsihica.
- Evaluarea leziunilor SNC:prin modificarea
mecanismelor reflexe existente la nastere.
Leziunile cerebrale produse de hipoxie nu
pot fi evaluate cu exactitate la nastere ci abia
dupa 3-4 luni,cand SN incepe sa se
maturizeze.
sugarului
FORME CLINICE:
1. Asfixia usoara sau moderata (asfixia
albastra):
. Scor Apgar 4-7
. Gasping sau apnee primara
. Cianoza
. Frecventa card. regulata peste
100/min.,pulsatia cordonului ombilical
. Grimase ale fetei,flexia membrelor.
sugarului
.
Asfixia severa (alba):

Scor Apgar 0-3
Tegumente palid-cenusii
Hipotonie musculara accentuata
Frecventa card.sub 100/min.
Absenta raspunsului la stimuli
Pulsatiile cordonului ombilical slab
perceptibile
Necesita ventilatie asistata si resuscitare.
sugarului
Sdr.de encefalopatie hipoxicischemica:
Scor Apgar 0-3
Convulsii urmate de anomalii motorii
in prima saptamana de viata
Semne clinice de suferinta
intrapartum
Tratament: Diazepam i.v,i-rect.;
venti-latie artificiala; Furosemid;
transfuzii.
sugarului
TRATAMENT: reanimarea n.n. cu asfixie
la nastere este indicata daca dupa 1
minut nu s-a instalat respiratia
spontana. Reprezinta cea mai mare
urgenta in neonatologie.
sugarului
INFECTIILE NEONATALE
Reprezinta a 3 cauza de deces la n.n.
dupa malformatiile congenitale si
detresa respiratorie idiopatica.
INCIDENTA: 1%. Este mult mai mare la
n.n. prematuri, dismaturi si mai ales
la cei internati in sectii aglomerate si
fara circuite corespunzatoare.
sugarului
FACTORI FAVORIZANTI:
Infectia materna,disgravidia,ruperea
prematura a membranelor,diabetul
matern;
Echipamente contaminate utilizate
pentru reanimarea n.n;
Apa din incubatoare contaminata cu
germeni Gram - ;
Utilizarea cateterului intrauterin.
sugarului
FACTORI ETIOLOGICI:
E.coli tip K1;
Streptococ de grup B;
Listeria monocytogenes;
Stafilococcus aureus;
Enterobacteriaceae;
Stafilococi coagulazo-pozitivi
- specifici pentru sectiile de prematuri;
Campylobacter;
Treponema palidum.
sugarului
FORME CLINICE:
1. INFECTIA INTRAUTERINA
Efectul unei infectii asupra produsului de
conceptie depinde de tipul si de agresivitatea
factorului infectios si de stadiul de dezvoltare al
copilului:
- Inainte de stadiu embrionar,infectia evolueaza
agresiv determinand moartea produsului de
conceptie.
- In perioada embrionara,cand are loc organogeneza,
infectiile pot produce malformatii si deces.
sugarului
In timpul perioadei fetale infectia poate
determina: nastere prematura,infectie
cronica,vindecare cu sau fara defect sau
moartea fatului.
VIRUSURILE implicate cel mai frecvent in
infectiile neonatale sunt: v.citomegalic,
v.herpetic,v.rubeolic,v.urlian,v.rujeolic,
v.varicelo-zosterian,v.coxsackie B.
sugarului
Infectia cu v. citomegalic
Determina embrio- si fetopatii: microcefalie,microftalmie,purpura trombocitopenica,hepatosplenomegalie,
sdr.hiperbilirubinemic,detresa respiratorie,anomalii osoase.
Diagnosticul: este serologic.
Nu exista terapie etiologica.
Supravietuitorii au leziuni neurologice grave:
sdr.West,microcefalie.
sugarului
Toxoplasmoza congenitala
Este produsa de Toxoplasma gondii.
La n.n. sunt 3 forme clinice de boala:
Forma generalizata cu:
detresa respiratorie,miocardita,purpura
trombocitopenica,hepatosplenomegalie;
Forma meningoencefalitica cu:
afectarea ochilor,sdr.de iritatie cerebrala,
hidrocefalie;
Forma de infectie vindecata cu defect cu :
hidrocefalie,corioretinita,calcificari cere-brale.
sugarului
Primoinfectia materna se trateaza cu
Rowamicina timp de 4-6 sapt,
50mg/kg.,Pirimetamina,Sulfadiazina.
N.n. infectat se trateaza din a 7-a zi
de viata cu Pirimetamina 1mg/kg/zi
sau Sulfadiazina 0,5 g/kg/zi, timp de
20 zile.
sugarului
Infectia herpetica genitala materna
Contamineaza n.n. si produce 2 forme clinice

de boala:
Forma diseminata cu mortalitate f. mare
(90%).Se manifesta prin: hepatosplenomegalie,icter cu BD,diateza hemoragica,
convulsii,stare de soc.
Forma localizata poate evolua spre deces sau
spre vindecare cu sechele severe: leziuni
oculare(conjunctivita,keratita,corioretinita,cicatrici corneene,cataracta,cecitate);leziuni cutanate (vezicule,ulceratii); leziuni
cerebrale.
sugarului
TRATAMENTUL PREVENTIV:
evitarea contactului gravidei cu persoane
infectate cu v.herpetic;
nastere prin cezariana la gravida cu herpes
genital.
TRATAMENTUL CURATIV:
Idoxuridina 50-100 mg/kg/zi,5 zile si CitozinArabinozid sau Vidarabina 15
mg/kg/zi,10zile.
sugarului
Infectia materno-fetala cu virusul
hepatitei B: apare la mamele
purtatoare asimptomatice de Ag.Hbs
sau la cele bolnave de hepatita B.
Contaminarea: - intrauterin,prin
sangele matern;
- in momentul nasterii
prin sangele si materiile fecale
materne;
- dupa nastere prin
laptele matern.
sugarului
Infectia produce prematuritate,distrofie intrauterina,icter,sdr.hemoragic,coma sau poate fi
asimptomatica.
TRATAMENTUL PROFILACTIC:
- Ig , 0,5ml,i.m,la n.n. provenit din mama cu hepatita
acuta;doza se repeta dupa 1 luna.
- Daca mama este purtatoare cronica de Ag.Hbs si Ag.
Hbe, se va adm. Ig antihepatita B, 0,4ml/kg la
nastere,apoi 2 doze similare la interval de 4 luni.
In maternitate n.n. infectati vor fi izolati de ceilalti
n.n.,scutecele si lenjeria se vor incinera,dar nu se va
separa copilul de mama.
Se va contraindica alimentatia la san.
sugarului
SDR. DE INFECTIE AMNIOTICA
Apare in conditii de travaliu prelungit,cu
membrane amniotice rupte de peste 24 ore,
cu lichid amniotic fetid care poate infecta
fatul.
Doar 7% din n.n. rezultati din nasteri cu
membrane rupte prezinta infectie amniotica.
CLINIC: septicemie sau meningita purulenta
in primele 4 zile dupa nastere.
TRATAMENT: antibioterapie conform
amtibiogramei.
sugarului
2. SEPTICEMIA NEONATALA
Este o boala bacteriana produsa de
Streptococ grup B,E.coli tip K1,
Listeria,Stafilococ auriu,Piocianic,
Proteus,Salmonela,etc.
Incidenta bolii: 1 la 1000 n.n.
Evolutia: - spre deces 20-75%;
- supravietuitorii prezinta
sechele neurologice.
sugarului
Infectia septicemica secundara apare la
prematuri,dismaturi,la cei cu malformatii
congenitale,in caz de aspiratie de meconiu,hipoxie,hemoragie meningo-cerebrala; la cei
care necesita terapie intensiva, cateterismul
venei ombilicale,respiratie artificiala.
Debutul bolii este insidios.
Simptomatologia este necaracteristica: n.n.
prezinta o alterare progresiva a starii
generale,febra,stare toxico-septica,convulsii,coma,cianoza,respiratie neregulata,
polipnee,tahicardie,diaree,varsaturi
sugarului
Diagnosticul pozitiv: izolarea in hemocultura a
germenului patogen.
Alte posibilitati de depistare bacteriologica sunt
prin:urocultura,coprocultura,cultura din aspiratul
faringian si bronsic.
Tratamentul: cu antibiotice se va incepe inainte
de aparitia rezultatului hemoculturi-lor. Initial se
va adm.o asociere de antibio-tice care sa
actioneze pe germeni G+ si G -.Dupa aparitia
rezultatului bacteriologic si a antibiogramei se va
face un tratament tintit. Administrarea
antibioticelor se va face i-v cel putin 14 zile.
sugarului
Diagnosticul pozitiv: izolarea in hemocultura a
germenului patogen.
Alte posibilitati de depistare bacteriologica sunt
prin:urocultura,coprocultura,cultura din aspiratul
faringian si bronsic.
Tratamentul: cu antibiotice se va incepe inainte de
aparitia rezultatului hemoculturi-lor. Initial se va
adm.o asociere de antibio-tice care sa actioneze pe
germeni G+ si G -.Dupa aparitia rezultatului
bacteriologic si a antibiogramei se va face un
tratament tintit. Administrarea antibioticelor se va
face i-v cel putin 14 zile.
sugarului
Alimentatia va fi parenterala.
-Se va instala o sonda de aspira-tie
nazo-gastrica.
-Se va mentine constanta temperatura mediului ambiant.
-Se vor corecta acidoza metaboli-ca si
dezechilibrele hidroelectro-litice.
-Se va adm oxigen.
-Se vor monitoriza functiile vitale
sugarului
. MENINGITA PURULENTA
Reprezinta consecinta unei
septicemii neonatale.
Incidenta: 5 la 10.000 de nasteri.
Semne clinice: nespecifice: febra,
hipotonie musculara,plafonarea
privirii,paralizii oculare,disparitia
reflexelor noenatale,convulsii,
bombarea FA.
sugarului
Diagnostic: punctie lombara si
evidentierea unui LCR tulbure,cu
celularitate crescuta si cu germeni
prezenti (E.coli tip K1, streptococ
grup B, piocianic, Listeria).
- hemocultura este pozitiva in 70%
din cazuri.
Evolutia: vindecare; recidiva; deces.
Tratament: cu antibiotice in fct.de
germenii izolati. Se vor adm. i-v si
intrarahidian.
sugarului
ICTERUL NEONATAL
METABOLISMUL BILIRUBINEI LA NOUNASCUT:
Hemoliza eritrocitelor fetale
determina aparitia hemului care,prin
metabolizare,duce la formarea BI.
La n.n. are loc o hemoliza
accentuata determinand aparitia de
BI in cantitate mult mai mare decat
la adult (8-10 mgBI/zi).
sugarului
BI in exces nu poate fi preluata suficient de
catre celula hepatica pentru conjugare
pentru ca: - BI se sintetizeaza in exces;
- este depasita capacitatea de
glucuronoconjugare a ficatului sub actiunea
enzimei uridin-difosfo-glucuroniltransferaza (UDPGT).Aceasta enzima are o
activitate redusa cu atat mai mult cu cat
durata gestatiei a fost mai scurta.
sugarului
Bilirubina indirecta :
- este liofilica;
- nu ajunge in urina;
- traverseaza membranele biologice
(placenta,bariera hematoencefalica, membranele
hepatocitului) doar in conditiile in care BI nu este
legata de albumina (bilirubina libera);
- bilirubina de la fat este metabolizata de catre
ficatul matern;
- postnatal BI este conjugata la nivelul ficatului in
BD.
sugarului
Bilirubina directa:
- este hidrosolubila, ajungand in urina atunci
cand excretia ei in intestin este alterata;
- in intestin,sub actiunea florei intestinale,
BD se transforma in urobilinogen. La n.n.
flora intestinala este absenta;ca urmare,o
parte din BD este reconvertita in BI.
Aceasta va trece in sange,in circulatia
enterohepatica,determinand cresterea
valorilor BI ( acest mecanism explica icterul
n.n. alimentat natural).
sugarului
ICTERUL NEONATAL CU BI CRESCUTA
Icterul fiziologic al n.n.
- Cel mai frecvent la n.n.

- Debut: in zilele 2-3 de viata;
- Evolutie: 3-10 zile;
- nu altereaza starea generala a n.n.
- este benign;
- apare la 25-50% dintre n.n. la termen si la
95% dintre prematuri ,la care si evolutia este
mai prelungita.
sugarului
- Este exclusiv cu BI crescuta;
- Urini normocrome;
- Valori alarmante ale BI care necesita
masuri terapeutice: 10-15 mg/dl.
- Cauze: - imaturitatea functionala
hepatica la n.n. si mai ales la
prematur;
- UDPGT este redusa
cantitativ;
- hemoliza marcata.
sugarului
Tratament: adjuvante: Fenobarbital 58 mg/kg/zi va stimula producerea
de UDPGT.
Icterul nn alimentati cu lapte de

mama
- prezent la aprox. 30% dintre n.n. la
termen,alimentati natural;
- debut: din a 4-a zi de viata;
- se prelungeste cca. 3 saptamani
sugarului
- Stare generala buna a n.n.;
- Acestia cresc bine in greutate;
Etiologie:
- Deconjugarea BD din intestin ducand la
resorbtia BI in circuitul enterohepa-tic cu
cresterea in continuare a BI;
- Flora intestinala a sugarului alimentat natural
se dezvolta mai lent; ca urmare, nu va fi
convertita suficienta BD in urobilinogen.
sugarului
Tratament:
- Se continua alimentatia naturala +
fenobarbital cateva zile;
- Inlocuirea alimentatiei naturale
pentru cateva zile cu formule
speciale pentru n.n.
- +/- fototerapie.
sugarului
Ictere hemolitice neonatale
1.Icterul hemolitic prin izoimunizare Rh
( eritroblastoza fetala)
Boala afecteaza n.n. Rh+ nascuti din
mame RhEste rezultatul unui conflict imun
intre:
- hematiile fetale ( purtatoare de
antigen);
- anticorpii materni impotriva
sugarului
Acest conflict va determina hemoliza
imuna intrauterina fetala:
- BI;
- anemie hemolitica.
Anticorpii materni persista in serul n.n.
si intretin hemoliza timp de 6 saptamani.
N.n. nu este niciodata icteric la nastere
datorita metabolizarii Bb de catre
organismul matern.
sugarului
Etapele procesului de
izoimunizare:
1. Trecerea transplacentara a
hematiilor in circulatia maternaacest proces are loc in cadrul unei
hemo-ragii feto-materne (nastere,
avort).
2. Sistemul imun al mamei va produce
anticorpi impotriva hematiilor fetale
(cei de tip IgG traverseaza
sugarului
. Hemoliza hematiilor fetale: anticorpii
materni (IgG) traversea-za placenta
si determina hemoliza imuna a
hematiilor fatului inca din timpul
vietii intrauterine.
sugarului
CLINIC:
Debut intrauterin: sunt acele forme clinice
grave:ele pot determina
- avort tardiv,
- moartea fatului in utero,
- anasarca fetoplacentara: fat cu edeme
generalizate prin insuficienta cardiaca de
cauza anemica; +hepatosplenomegalie,paloare,moarte.
Postnatal:manifestari precoce:icter, anemie.
sugarului
Caracteristicile icterului:
- debut precoce in primele 24 ore dupa
nastere ( n.n. in sala de nasteri nu este
icteric!);
- se intensifica rapid;
- se insoteste de paloare, hepatosplenomegalie ( datorita unor focare de
eritropoeza extramedulara), +/- sdr.
hemoragic asociat.
sugarului
PARACLINIC:
-prin dispensarizare sunt cunoscute
toate gravidele Rh-. Acestea vor fi
testate serologic in timpul sarcinii: la
inceput, apoi la 18,20
saptamani,dupa care lunar.
Un test este + la titru mai mare de
1/16 la actuala sarcina.
Este izoimunizare daca titrul este
1/64-1/560.
sugarului
- La n.n. cu risc de izoimunizare se
determina in sangele recoltat din
cordonul ombilical: Hgb,Bb.
Sunt considerate valori de alarma:
- Hgb.< 14g/dl
- Bb.> 4 mg/dl
+ pt. hemoliza: reticulocitele>6%.
In urmatoarele 24 ore: Hgb scade sub 6-8
g/dl, BI creste cu peste 0,5 mg/dl/ora,
cresc nr. reticulocitelor si al eritroblastilor.
sugarului
NEUROTOXICITATEA Bb este conditionata
exclusiv de cantitatea de Bb nelegata de
albumina, acea Bb libera. Doar aceasta
poate strabate bariera
hematoencefalica.Bilirubina se depune
irevrsibil in ganglionii bazali. Acesta este
descris ca ICTER NUCLEAR si reprezinta
modalitatea curenta de evolutie naturala a
izoimunizarii Rh.
sugarului
Daca valorile Bb.nu depasesc 20 mg/dl la n.n.
la termen, icterul nuclear este improbabil.
Pot face icter nuclear si:
- nn la termen care nu sufera de hemoliza
neonatala,dar au valori ridicate ale Bb: in
icterul nn hraniti cu l.m.
-prematurii (chiar la valori mai mici ale bb
decat 20 mg/dl) datorita interventiei unor
factori asociati: HMC, hipoxie, hipercarbie
sugarului
TRATAMENT:
Scop: prevenirea neurotoxicitatii Bb.
Metode: - fototerapie
- exsanguinotransfuzie (EST).
Fototerapia:
Este eficienta daca se reuseste scaderea
Bb cu 1-2 mg/dl in 4-6 ore.
Sub actiunea luminii albastre Bb se
transforma intr-un produs care se excreta
urinar.
sugarului
Indicatie ptr. fototerapie:
-profilactic la prematuri;
- curativ;
- este utila doar in prima saptamana de
viata;
- NU in icterele cu BD crescuta.
Sistarea fototerapiei:
- la nn la termen la valori ale Bb de 12 mg/dl;
- la prematur la valori ale Bb de 10 mg/dl.
sugarului
Metoda:
- Se folosesc tuburi cu lumina fluores-centa sau
fibre optice;
- Copilul se va aseza dezbracat, cu ochii
acoperiti;
- Se mentin libere fosele nazale;
- Se mentine constanta temperatura cutanata;
- Se va hidrata corespunzator.
sugarului
Exsanguinotransfuzia
Scopul: -corectarea anemiei;
- oprirea procesului hemolitic
prin indepartarea anticorpilor hemolizanti de origine materna si a hematii-lor
fetale sensibilizate;
- cresterea cantitatii de Bb
legata de albumina;
- scaderea fractiunii libere a Bb.
sugarului
Indicatie majora:
- icter cu debut precoce;
- icter cu Bb mai mare de 10-14 mg/dl
la un prematur;
Indicatie absoluta:
- val. ale BI in prima zi de viata peste
20 mg/dl.
Se utilizeaza: sange proaspat Rh- si
izogrup in sistemul ABO.
sugarului
Volum de sange transfuzat: este de 2 ori
masa sangvina a n.n (160 ml/kg).
Cale de abord: cateter la nivelul venei
ombilicale. Acesta se va pensa in
perioadele cand nu se injecteaza sange.
Obligatoriu: monitorizarea
temperaturii, a AV, a FR.
Complicatii posibile: infectii, tulburari
electrolitice,hemoragii, aritmii.
sugarului
Alte metode de tratament:
- fenobarbital;
- imunoglobuline i.v. scad nivelul Bb
la copiii cu hemoliza izoimuna.;
- nastere inainte de termen prin
operatie cezariana - evita trecerea
suplimentara a atc. de la mama la
fat.
sugarului
PROFILAXIA IZOIMUNIZARII Rh:
- Se utilizeaza preparate de Ig specifice Rh.
- Se adm.la 72 ore dupa evenimentul care a
produs sensibilizarea in doza de 1 ml Ig.
- Scop: prevenirea sensibilizarii Rh a femeilor
Rh- care au venit in contact cu hematii Rh+:
- dupa accident transfuzional;
- in momentul primei nasteri;
- avort, sarcini ectopice,
amniocenteza, biopsie placentara la mame
Rh- cu copil Rh+.
sugarului
Alte ictere cu BI crescuta:
Icterul hemolitic prin izoimunizare
ABO mecanismul izoimunizarii este
identic cu cel al izoimunizarii Rh.
- conditia biologica necesara:
mama sa fie de grup O/I iar copilul de
grup A/II,B/III,AB/IV.
Microsferocitoza congenitala.
Deficitul de G6PD eritrocitara.
sugarului
Deficit congenital al enzimei UDPGT: Boala Crigler- Najjar tip I;
- Boala Crigler-Najjar tip II;
- Boala Gilbert.
Galactozemia;
Tirozinemia;
Hipotiroidismul.
sugarului
ICTERE NEONATALE CU BD(colestaza
neonatala)
Entitati principale:
1. Sdr.hepatitei neonatale;
2. Atrezia biliara extrahepatica (ABE);
3. Colangiopatia obstructiva idiopatica
a sugarului.
sugarului
MANIFESTARI CLINICE: icter
colestatic (coloratie galben-verde a
tegumentelor, prurit),
hepatomegalie,urini hipercrome,
scaune acolice, +/- sdr.hemoragic.
PARACLINIC: se vor evalua:
hemoleucograma; nr.trombocite;
val.BT si a celor 2 fractiuni BD si BI;
pigmenti biliari in urina.
sugarului
Pt. etiologie: culturi din sange,urina, LCR;
prezenta reactantilor de faza acuta;
examene serologice pt. cerce-tarea
anticorpilor complexului TORCH,AgHBs,
lues; testul sudorii; echo. hepatica;
scintigrafie hepatobili-ara; biopsie
hepatica; examinarea sucului duodenal
(daca contine bila exclude formal atrezia
de cai biliare); laparotomie exploratorie;
colangiografie intraoperatorie.
!!!Stabilirea etiologiei colestazei

neonatale este imperioasa deoarece
icterul cu BD nu este niciodata benign.
TRATAMENTUL:
- pt. hepatita neonatala: trat.suportiv si
simptomatic: prednison,fenobarbital
(amelioreaza fluxul biliar),vitamina K,
produse dietetice cu lipide vegetale,
supliment de calorii.
sugarului
Pt. atrezia de cai biliare:
- trat.chirurgical in primele 2-3 luni de
viata,inaintea instalarii cirozei biliare.
Pt. atrezia de cai biliare, pt.ciroza
biliara:
- transplant hepatic.
sugarului

Pediatrie Neonatala Si A Sugarului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pediatrie Neonatala Si A Sugarului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pediatrie neonatala si a

grupeaza bolile pe aparate si

- exista boli caracteristice

Produs de conceptie( ou, zigot)

Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua,

ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa nastere.

Crizele fiziologice ale nou-nascutului :

Aprecierea starii de alerta

1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale

Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular

Evaluarea starii n.n la nastere:

Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn

Factorii materni si sindromul

Permeabilizarea cailor respiratorii:

pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat

PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:

Este mai mare in perioadele de

-rol:in mentinerea echilibrului

POTASIU:- principalul cation intrace-lular;

unor enzime celulare, citocrom C, ATP.

ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu

In primele 24 ore de la nastere nn va fi

- carnea de pui sau vita se adm de la 5

Tratamentul curativ: la sugarii cu semne

Malnutritia este o tulburare cronica a starii

Paralizia de plex brahial: - apare in cursul

Asfixia severa (alba):

Contamineaza n.n. si produce 2 forme clinice

Icterul fiziologic al n.n.

- Cel mai frecvent la n.n.

Icterul nn alimentati cu lapte de

!!!Stabilirea etiologiei colestazei

S-ar putea să vă placă și