Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
KPIs n
2010
% Rata de ocupare a locurilor de spitalizare % Stoc lent # Raportul profit brut la cheltuieli operaionale % Rata de
realizare a venitului potenial # Uniti realizate per om per or % Fluctuaia de personal # Raportul manageri la
angajai # Ore de munc efectuate # Raportul stocuri la vnzri # Lucrri de mentenan neefectuate % Rata de
ocupare a locurilor de spitalizare % Stoc lent # Raportul profit brut la cheltuieli operaionale % Rata de realizare
a venitului potenial # Uniti realizate per om per or % Fluctuaia de personal # Raportul manageri la angajai #
Ore de munc efectuate # Raportul stocuri la vnzri # Lucrri de mentenan neefectuate % Rata de ocupare a
locurilor de spitalizare % Stoc lent # Raportul profit brut la cheltuieli operaionale % Rata de realizare a venitului
potenial # Uniti realizate per om per or % Fluctuaia de personal # Raportul manageri la angajai # Ore de
munc efectuate # Raportul stocuri la vnzri # Lucrri de mentenan neefectuate % Rata de ocupare a locurilor
de spitalizare % Stoc lent # Raportul profit brut la cheltuieli operaionale % Rata de realizare a venitului potenial #
Uniti realizate per om per or % Fluctuaia de personal # Raportul manageri la angajai # Ore de munc efectuate
# Raportul stocuri la vnzri # Lucrri de mentenan neefectuate % Rata de ocupare a locurilor de spitalizare %
Stoc lent # Raportul profit brut la cheltuieli operaionale % Rata de realizare a venitului potenial # Uniti realizate
per om per or % Fluctuaia de personal # Raportul manageri la angajai # Ore de munc efectuate # Raportul
Data publicrii: 15 Iunie 2011
Nr. de referin: AI0118002
Cuprins
pagina
Rezumatul raportului
1
Rezumatul raportului
10
12
% Stoc lent
14
16
18
20
% Fluctuaia de personal
22
24
26
28
30
30
31
32
Indicatorii Cheie de Performan (KPIs) sunt astzi unele dintre cele mai populare instrumente de management. De la Muzeul Naional
din Australia, pn la Banca Naional a Nigeriei, de la Administraia Canalului Panama pana la Rolls Royce, de la Ministerul Educatiei
din Brunei Darussalam la Asociaia American de Medicin, KPIs sunt folosii pentru a ntelege, nvaa i a mbunti performana la
nivel de industrii, departamente i echipe.
n acest context marcat de popularizarea KPIs ca instrumente de management, smartKPIs.com reprezint locul potrivit pentru accesarea
de informaii cu privire la utilizarea KPIs n ntreaga lume. Find o platform online pentru integrarea cunotinelor de management al
performanei bazat pe cercetare, website-ul contine peste 6500 de exemple de KPIs utilizai la nivel organizaional i individual, Hari
ale Strategiei pre-populate, Dashboard-uri i Scorecard-uri cu indicatori de performan, interviuri cu practicieni, consultani i specialiti
din mediul academic i 1000 de rapoarte care ilustreaz utilizarea KPIs i a obiectivelor organizaionale n practic. n esen, reprezint
cea mai mare baz de date online cu exemple de KPIs bine documentate, la nivelul a 14 arii funcionale i 24 industrii. Programul de
cercetare al smartKPIs.com n domeniul managementului performanei este sprijinit de o comunitate format din zeci de mii de membri
provenind din peste 190 de ri.
Interesul pentru folosirea KPIs este n cretere n ntreaga lume, fiind determinat att de reglementrile guvernamentale ct i de
beneficiile pe care le aduc n termeni de asumare a responsabilitii, transparen si realizare a rezultatelor. Aceast tendin s-a
reflectat n 2010 prin sute de mii de vizite pe website-ul smartKPIs.com i multitudinea de KPIs care au fost vizitai, salvai i evaluai de
membrii comunitii smartKPIs.com.
Raportul Top 10 KPIs n 2010 reflect chintesena smartKPIs.com: ofer o imagine de ansamblu a modului n care KPIs sunt folosii
n practic, prin combinarea input-urilor din partea comunitii smartKPIs.com cu cercetarea i analiza efectuate de echipa editorial.
Construit pe baza indicatorilor de performan care n 2010 au avut cel mai mare numr de vizite n cadrul smartKPIs.com, raportul
contine, de asemenea, o analiz i idei n ceea ce privete managementul performanei n prezent:
Seciunea 1: KPIs ... O perspectiv, un articol care stabilete contextul printr-o discuie despre ceea ce este vechi i ceea ce este
nou n utilizarea KPIs.
Seciunea 2: Prezinta profilul comunitii smartKPIs.com, prin raportare la ocupaii, ar, industrie i dimensiunea organizaiei.
Seciunea 3: Subliniaz taxonomia ariilor funcionale i a industriilor folosite pentru gruparea indicatorilor de performan n cadrul
smartKPIs.com.
Seciunea 4: Introduce formularul de documentare KPI personalizat, dezvoltat de ctre echipa de cercetare a smartKPIs.com.
Acesta conine peste 30 de cmpuri de date, fiind cel mai complet formular de documentare KPI utilizat n prezent.
Seciunea 5: Listeaza denumirile indicatorilor din Top 10 KPIs n 2010, urmate de o scurt analiz a fiecruia.
Seciunea 6: Conine descrierea detaliat a fiecrui KPI enumerat n raport, aa cum sunt acetia documentai n coninutul premium
al smartKPIs.com.
n 2010, topul celor mai vizitai KPIs n cadrul smartKPIs.com a fost dominat de indicatori de performan specifici ariilor functionale (8
din 10), lucru natural avnd n vedere universalitatea lor n diferite industrii.
Resurse Umane
Finane
Top 3 KPIs
% Rata de ocupare a locurilor de spitalizare
% Stoc lent
# Raportul profit brut la cheltuieli operaionale
Ceilali 2 KPIs care completeaz topul sunt din dou industrii diferite: Sntate i Servicii Profesionale.
Analiznd folosirea indicatorilor de performan n prezent, prezentnd cele mai bune practici n documentarea lor i ilustrnd cei mai
populari KPIs din 2010, acest raport poate fi o resursa util n promovarea adoptrii KPIs sau actualizarea practicii de msurare i
management al performanei n organizaii. smartKPIs.com (coninutul gratuit i cel premium) poate fi un ghid util n aceast cltorie.
Nr. de referin: AI0118002
Pagina 1
Msurarea nu este o activitate uman nou. Aceasta a luat natere n istoria timpurie ca mijloc pentru a descoperi
i a identifica semnificaii. Arheologii consider osul Lebombo instrumentul de msurare folosit pentru prima
dat n istoria omenirii, un peroneu de babuin care conine 29 de crestturi. Datnd din anii 35,000 .e.n, acest
os a fost descoperit n munii Lebombo din Regatul Swaziland.
Precizia datelor n management este un deziderat iluzoriu. Niels Bohr aprecia: Acurateea i claritatea unei afirmaii se exclud
reciproc. Precizia este o provocare chiar i n domeniul tiinelor exacte, cu att mai mult n management i n tiinele sociale. ncercarea
de a obine date pentru calculul KPIs este o provocare n sine pentru multe organizaii i acurateea acestor date este o provocare i
mai mare. Utilizarea KPIs ar trebui s in cont de acest aspect i s fie orientat spre a obine ct mai mult din datele existente, de
multe ori prin utilizarea intervalelor de variaie. Aceast abordare este folosit de ctre organismul uman. n cazul n care temperatura
scade sub o limit de siguran, tremurm. Dac temperatura crete, transpirm. Ambele sunt iniiative de mbuntire a performanei
corpului, menite s regleze temperatura la limitele de siguran. n acest caz, indicatorul de performan este temperatura. Dei nu este
o constant, tendina sa este bun atunci cnd este n anumite limite de toleran.
Evaluarea, ca o forma de msurare, a fost folosit nc din secolul 3 e.n, cnd mpraii dinastiei Wei au
evaluat performana membrilor oficiali ai familiei. Natura prtinitoare a evalurii performanei individuale a fost
observat de ctre filozoful chinez Sin Yu, care a criticat un evaluator angajat de ctre dinastia Wei, folosind
urmtoarele cuvinte: Evaluatorul Imperial rareori evalueaz oamenii n funcie de meritele lor, dar ntotdeauna
n conformitate cu simpatiile i antipatiile proprii.
Un punct de reper major n legtura dintre msurare ca activitate uman i performan a fost anul 1494, atunci cnd Luca Pacioli a
publicat n Veneia lucrarea Summa de arithmetica, geometrica, proportioni et proportionalita (Despre aritmetic, geometrie, proporii i
proporionalitate). Aceast lucrare conine detalii despre o practic a marinarilor veneieni de a evalua performana expediiilor maritime,
care au devenit baza sistemului de contabilitate n partid dubl.
n timp, natura subiectiv a evaluarilor performanei individuale si preponderena indicatorilor financiari pentru evaluarea performanei
organizaionale au devenit aspectele definitorii pentru managementul performanei n activitile umane.
Revoluia industrial a adugat acestui context ideea de organizaie ca i mecanism, metafora care a jucat un rol major n generarea
de mbuntiri la nivel de eficien i eficacitate. Rezultatul a fost un model organizaional de management al performanei bazat pe
gndirea mecanicist, de tip comand si control, bazat pe evaluarile subiective ale performanei individuale i pe indicatori financiari,
n contextul unor aranjamente de tip plata-pentru-performan (pay-for-performance).
A funcionat? ntr-o anumit msur, da. Multe organizaii au prosperat i s-au maturizat bazndu-se pe acest model.
Are defecte? Multe. n timp ce contextul istoric le-a atenuat n timp, mediul de astzi le amplific i le expune ntr-un ritm accelerat.
Exist o cale mai bun? Da, dar nu este simpl. Este nevoie de o schimbare la mai multe niveluri, de la filosofia de baz a performanei,
la mentaliti i procese. Acest lucru nu este uor.
De-a lungul timpului, utilizarea Indicatorilor Cheie de Performan (KPIs) a devenit sinonim cu msurarea i managementul performanei.
KPIs sunt legtura dintre ce este vechi i ce este nou n managementul performanei. Cu toate acestea, folosirea lor este mult mai
benefic ntr-un mediu bazat pe principiile unei arhitecturi organice a performanei:
Organizaiile sunt ecosisteme de sine stttoare. Ele variaz n termeni de maturitate i de mediu n care i desfoar activitatea.
Ca atare, modul n care folosesc sisteme de management al performanei ar trebui s reflecte propria lor personalitate. Putei ncerca
s construii un iglu n Sahara, dar nu va fi sustenabil. Arhitectura performanei fiecarei organizaii trebuie s fie unic i s reflecte mediul
su intern i extern.
Gndirea sistemic ofera un context mult mai valoros pentru nelegerea i mbuntirea performanei. Gndirea de tip comand
i control a funcionat n timp pentru armat, pentru creterea productivitii muncitorilor necalificai n timpul revoluiei industriale i
pentru gestionarea organizaiilor mari (cum ar fi cele din domeniul serviciilor publice). Astzi, angajaii din era cunoaterii formeaz
majoritatea forei de munc n economiile dezvoltate, funcioneaz ntr-un mediu mult mai interconectat i trebuie s ia decizii ntr-un
ritm accelerat. nelegerea sistemelor n care ne desfurm activitatea, analizarea proceselor i nvarea bazat pe date devin tot mai
importante i completeaz abordarea tradiional, simplist de executare a ordinelor primite de la nivelele superioare ale ierarhiei.
Utilizarea KPIs pentru recompense i sanciuni ar trebui s fie limitat i condusa de autoevaluare. Comportamentul orientat spre
atingerea scopurilor este o caracteristic a organismelor vii. Pentru oameni i multe alte specii, acest comportament este amplificat de
recompense i sanciuni. Odat cu aceast accentuare, riscurile sunt amplificate, de asemenea. Inducerea n eroare, lipsa de cooperare,
moralul sczut i accidentele de munc sunt unele dintre consecinele nedorite. Pe de alt parte, majoritatea impulsurilor nervoase din
corpul uman transmit informaii generale. Doar n situaii speciale, plcere sau semnale de durere. n mod similar, utilizarea KPIs pentru
recompense i sanciuni ar trebui s fie o excepie de la regul, mai degrab dect norma.
ncorporarea KPIs n organizatii prin vizualizarea i comunicarea rezultatelor este cheia pentru maximizarea valorii lor adaugate.
Variaiile la nivelul indicatorilor organismului uman sunt resimite deoarece impactul lor este puternic din punct de vedere senzorial. n
mod similar, KPIs folosii ntr-un context organizaional ar trebui s intre n rutina de zi cu zi i s fie parte a experientei de munc. Cel
mai important aspect n comunicarea rezultatelor KPIs este reprezentarea lor vizual. Acest lucru este esenial, att n ceea ce privete
optimizarea modului de reprezentare a datelor, ct i prezena afiajelor vizuale n mediul de lucru. Mijloacele mass-media curente sunt
variate: postere, table, bannere, monitoare LCD i LED i ar trebui combinate pentru a comunica rezultatele n ntreaga organizatie.
Rezultatele indicatorilor de performan ar trebui s nu se mai limiteze la a fi prezentate pe rapoarte pe hartie i ecrane de calculator.
O nou filozofie a performanei, bazat pe autoevaluare si realizarea scopurilor ca modalitate de atingere a fericirii. n timp
ce fericirea nseamn lucruri diverse pentru oameni diveri, o expresie comun a acestui sentiment este atingerea contient a unui
deziderat. Realizarea a ceva ce ne dorim i mprtirea cu ceilali se reflect puternic n sinele nostru. Transpunerea acestui catalizator
puternic att n viaa noastr personal, ct i organizaional este facilitat de o nou paradigm: Fericirea este generat de realizri.
Realizarea este o expresie a performanei. Dac dorim s avem control asupra fericirii noastre, trebuie s controlm performana.
Autoevaluarea rezultatelor de performan nu este uoar. Cu toate acestea, dac accentul este pus pe construirea acestei capabiliti la
nivelul fiecrui angajat, organizaiile pot beneficia de crearea unui mediu motivant, care conduce spre fericire. n acest mediu, managerii
se pot concentra pe nelegerea i mbuntirea sistemului de lucru, n timp ce angajatii pe autoevaluare n atingerea rezultatelor, nvare
i comunicare. Obinerea contient a rezultatelor ntr-un sistem de lucru bine structurat ar conduce att indivizii, ct i organizaia mult
mai aproape de fericire i mplinire, spre deosebire de paradigma actual dominat de bonusuri n contextul gndirii de tip comand i
control.
KPIs sunt aici pentru a rmne. ntrebarea la care trebuie s rspundem este modul n care vrem s-i folosim: mecanic sau natural?
Aurel Brudan,
Performance Architect
smartKPIs.com
KPIs ar trebui s fie utilizai n principal pentru nvare. Rolul KPIs ar trebui s fie acela de a furniza informaiile necesare pentru
Pagina 2
Pagina 3
Industria
De la lansarea sa n anul 2009, smartKPIs.com s-a impus ca destinaia favorit a profesionitilor din lumea ntreag interesai de
exemple de indicatori de performan bine documentate. Beneficiind lunar de sute de mii de vizualizri de pagini i zeci de mii de vizitatori
din peste 190 de ri, www.smartKPIs.com este una din cele mai utilizate resurse de managementul performanei disponibile pe internet.
Ceea ce difereniaz comunitatea smartKPIs.com este profilul membrilor si.
smartKPIs.com este o comunitate cu adevrat global, fiind reprezentat relativ uniform n ntreaga lume din punctul de vedere al
membrilor. Dei numrul cel mai mare de membri provin din ri vorbitoare de limba englez, nicio ar nu este predominant n termeni
de reprezentare. Acelai lucru este valabil i n ceea ce privete dimensiunea organizaiilor din care fac parte membrii smartKPIs.com. n
timp ce majoritatea aparin unor companii care au ntre 11 i 500 de angajai, att organizatiile mici ct i cele mari (din punctul de vedere
al numrului de angajai) sunt bine reprezentate.
2.05%
2.13%
2.14%
2.53%
2.53%
3.04%
3.09%
3.81%
3.96%
4.08%
4.08%
4.08%
4.37%
5.16%
9.23%
10.14%
14.46%
19.14%
ar
Profesia
41.61%
Inginer
Student
14.84%
2.16%
2.73%
2.95%
Arabia
Saudit
Indonezia
Canada
3.08%
5.59%
4.26%
2.08%
4.43%
5.26%
Business Analyst
7.84%
6.73%
Director
Emiratele Malaezia
Arabe Unite
Marea
Britanie
Australia
Statele
Unite ale
Americii
India
Altele
9.13%
Consultant
32.30%
Manager
37.00%
Altul
Dimensiunea organizaiei
Liber profesionist
9.56%
11-100 angajai
19.91%
101-500 angajai
20.21%
501-1000 angajai
10.11%
1001-5000 angajai
5001-10000 angajai
10000+ angajai
Pagina 4
Rol n organizaie
8.37%
1-10 angajai
3.07%
C-nivel Executiv
14.93%
13.41%
5.40%
Manager Achiziii
0.61%
Manager Marketing
1.06%
Manager de Produs
1.52%
Manager Financiar
1.57%
Manager Vnzri
1.92%
Manager Calitate
2.00%
Manager Operaiuni
2.27%
Manager IT
5.13%
Manager General
5.28%
Manager de Proiect
8.64%
13.04%
Manager
9.85%
60.14%
Pagina 5
Accounting (217)*
Accounting Systems (34)
Cash Management (21)
Control (10)
Cost Analysis (34)
Planning and Reporting (53)
Transactions / Accounts Payable / Accounts Receivable
(65)
Corporate Services (38)
Administration / Office Support (8)
Corporate Travel (6)
Facilities / Property Management (16)
Legal Services (8)
CSR / Sustainability / Environmental Care (150)
Corporate Social Responsibility (55)
Environmental Care (95)
Finance (196)
Asset / Portfolio management (44)
Financial stability (38)
Forecasts & Valuation (53)
Liquidity (14)
Profitability (47)
Governance, Compliance and Risk (107)
Compliance and Audit Management (45)
Governance (30)
Risk Management (32)
Human Resources (352)
Compensation and Benefits (47)
Efficiency and Effectiveness (33)
Recruitment (60)
Retention (28)
Service Delivery (30)
Talent Development (59)
Workforce (22)
Working Environment (73)
Information Technology (539)
Application Development (61)
Enterprise Architecture (43)
IT - General (38)
IT - Security (116)
Network Management (62)
Service Management (219)
Knowledge and Innovation (183)
Innovation (37)
Knowledge Management (70)
R & D (76)
Marketing & Communications (178)
Advertising (32)
Marketing (119)
Public Relations (27)
Online Presence - eCommerce (159)
eCommerce (45)
Email Marketing (17)
Online Advertising (18)
Online Publishing - Weblogs (10)
Search Engine Optimisation (SEO) (15)
Web Analytics (54)
Portfolio and Project Management (102)
Benefits Realisation Management (5)
Portfolio Management (56)
Project Management (41)
Production & Quality Management (163)
Maintenance (20)
Production (85)
Quality Management (58)
Sales and Customer Service (246)
Customer Service (101)
Sales (145)
Supply Chain, Procurement, Distribution (379)
Contract Management (46)
Inventory Management (82)
Logistics / Distribution (133)
Procurement / Purchasing (78)
Supply Chain Management (40)
* Cifrele dintre paranteze reprezint numrul de exemple de KPI documentate, disponibile pe www.smartKPIs.com la 1 Februarie 2011. Pentru
statistici actualizate, accesati linkurile.
Pagina 6
Agriculture (205)*
Crops (38)
Forestry and Logging (32)
Livestock, Hunting and Fishing (136)
Arts and Culture (127)
Event Production and Promotion (4)
Libraries and Archives (92)
Museums (30)
Construction & Capital Works (29)
Civil Engineering (24)
Construction of Buildings (22)
Education & Training (65)
Academic Education (61)
Training and Other Education (6)
Financial Institutions (144)
Banking, Mortgages and Credit (66)
Insurance (50)
Investments (42)
Government - Local (628)
Budget and Finance (25)
Community - Quality of Life (33)
Culture, Recreation and Entertainment (39)
Economic & Business Affairs (90)
Environment (60)
General Local Administration (59)
Public Safety (98)
Public Services (123)
Social Services (104)
Government - State / Federal (532)
Agriculture, Fisheries and Forestry (46)
Education (38)
Employment and Workplace Relations (42)
Finance / Treasury (11)
Foreign Affairs and Trade (5)
General State Administration (13)
Healthcare (95)
Human / Social Services (11)
Law and Justice (97)
Military, Security and Defense (20)
Resources and Energy (44)
Tourism (64)
Transportation and Infrastructure (49)
Healthcare (210)
Emergency Response / Ambulance Services (31)
Healthcare Support Services (16)
Hospitals (93)
Medical Laboratory (15)
Medical Practice (54)
Preventive Healthcare (31)
Veterinary Medicine (7)
Hospitality & Tourism (133)
Food and Beverage Service (47)
Hotel / Accommodation (78)
Tour Operator (16)
Nr. de referin: AI0118002
10
9
8
7
6
5
4
Pagina 8
3
2
1
% Stoc lent
Stocurile lente reprezint una dintre problemele cele mai importante pentru organizaii, deoarece astfel de stocuri pot
deveni nvechite i genera pierderi financiare. n perioade economice dificile, monitorizarea atent a rotaiilor stocurilor
este esenial pentru a asigura fluxul de numerar necesar activitii.
Arii funcionale
Industrii
% Fluctuaia de personal
----
Sntate
Acest KPI este strns legat de gradul de angajament al personalului i satisfacia la locul de munc, pentru c angajaii
nemulumii sunt mai susceptibili de a prsi organizaia. n anul 2010, fluctuaia de personal a fost n centrul ateniei,
dar ntr-un mod atipic - ca urmare a condiiilor economice, multe organizatii au trebuit s renune la o parte din angajai.
% Stoc lent
----
Finane
----
----
Servicii Profesionale
----
% Fluctuaia de personal
Resurse Umane
----
Resurse Umane
----
----
----
Pagina 9
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
N/A
Institutii de spitalizare
Sanatate
Tipul de indicator
sK41
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Datorita universalitatii acestui indicator, benchmarking-ul este recomandat. Niveluri ridicate ale
ratelor de ocupare a paturilor indica o utilizare eficienta a capacitatii de spitalizare a institutiei
medicale.
Nume
Exemplu de tinte
Rosu: <70%
Definitie si variatii
Verde: >90%
Analiza si resurse
Definitie
Masoara procentul locurilor de spitalizare ocupate de pacienti la un moment dat, din totalul numarului de paturi existente in cadrul institutiei medicale.
Variatii
% Rata de ocupare a paturilor
Note finale
Rata de ocupare a paturilor este folosita pentru a evalua cererea pentru locurile in spital si, prin urmare, pentru a permite realizarea unui echilibru
corespunzator intre cererea si oferta de spitalizare. Managementul locurilor de spitalizare poate fi dificil in conditiile in care cererea nu poate fi controlata
prin amanare, ca si in cazul unui hotel, de exemplu.
Alte resurse
http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/5370336.stm
KPIs inruditi
% Nivelul alternativ al zilelor de ingrijiri medicale (ALC)
Referinte
Etichete
spital, ocupare
1. Adeyi, O. , Smith,O., Robles, S. & World Bank (2007), "Public policy and the challenge of chronic noncommunicable diseases", available at:
http://siteresources.worldbank.org/INTPH/Resources/PublicPolicyandNCDsWorldBank2007FullReport.pdf
2. Health Policy Research Associates & Institute for Health Policy (2007), "Performance Reviews of Provincial and Line Ministry Healthcare Services",
available at: http://203.94.76.60/AHF/pdf/CD03/Assesment_Overall_Perfor_bw_Districts02_35-54.pdf
3. Republic of the Philippines, Department of Health (2004),
"Other Health Facilities Statistical Report", available at: www.doh.gov.ph/bhfs/images/issuances/psychiatric/statisticalreport.pdf
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A = # Locuri de spitalizare ocupate de pacienti
B = # Locuri de spitalizare existente in cadrul institutiei medicale
Formula de calcul
(A/B)*100
Galben: 70-90%
Tipul formulei
Rata
Orientare
Scop
Sa reflecte eficienta managementului locurilor disponibile in cadrul institutiei medicale si capacitatea de spitalizare disponibila la un moment dat.
Perspectiva BSC
Clienti
Nivelul de impact
Proces
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Strategic
Integritatea datelor
Mare
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Rapoartarea cu acuratete a rezultatelor pentru acest KPI necesita inregistrarea in timp real a
pacientilor spitalizati, pentru a nu exista un decalaj intre gradul de ocupare real si cel existent la
nivelul sistemului de management al paturilor disponibile.
Profilul datelor
Pagina 10
Pagina 11
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Managementul stocurilor
Productie
Oricare
Tipul de indicator
sK651
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Datoritata universalitatii acestui indicator, benchmarking-ul este recomandat. Totusi, tintele pot varia
in functie de industrie si tipurile de produse pe stoc.
In unele industrii, companiile au aranjamente cu furnizorii pentru a limita vulnerabilitatea datorata
stocurilor greu vandabile. Acest lucru implica ca orice marfa nevanduta sa poata fi returnata in
anumite conditii catre angrosist.
Nume
% Stoc lent
Exemplu de tinte
Rosu: >30%
Definitie si variatii
Verde: <10%
Analiza si resurse
Definitie
Masoara procentul din stocuri care nu s-au miscat intr-un numar definit de zile. Numarul definit de zile este mai mic decat cel stabilit pentru stocurile
depasite.
Variatii
% Inventar lent
Note finale
Stocurile lente au totusi valoare si accentul trebuie pus pe incercarea de a le vinde, chiar daca la preturi mai mici. Ca si ultima solutie, daca nu pot fi
vandute, pot fi donate, obtinandu-se in unele situatii scutiri fiscale.
Alte resurse
Dolgui, A., Morel. G. & Pereira, C., E. (2006), "Information control problems in manufacturing 2006", A Proceedings Volume from the 12th IFAC
Conference, Saint-Etinne, France, 17-19 May 2006, Elsevier, Oxford. UK.
KPIs inruditi
# Viteza de rotatie a stocurilor
Referinte
Etichete
managementul stocurilor
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A= #/$ Stoc lent
B= #/$ Totalul produselor pe stoc
Formula de calcul
(A/B)*100
Galben: 10-30%
Tipul formulei
Rata
Orientare
Scop
Sa reflecte calitatea managementului stocurilor. Stocurile lente pot deveni stocuri depasite, generand pierderi din punct de vedere financiar.
Perspectiva BSC
Procese Interne
Nivelul de impact
Proces
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Mica
Colectare automata
Nerecomandata
Limitari
Monitorizarea acestui indicator este conditionata de existenta unui sistem de management al
stocurilor functional.
Profilul datelor
Pagina 12
Pagina 13
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Contabilitate
Finante
Planificare si Raportare
Profitabilitate
Oricare
Tipul de indicator
sK517
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
O rata egala cu 1 sau mai mult indica faptul ca acea companie obtine profit peste toate cheltuielile
sale de operare.
Exemplu de tinte
Rosu: <1
Nume
Galben: 1
Verde: >1
Analiza si resurse
Definitie si variatii
Note finale
Denumit dupa Charles Berry, un economist american, acest indicator este folosit cu precadere de analisti din domeniul impozitelor si al preturilor de
transfer.
Definitie
Masoara raportul dintre valoarea profitului brut al unei companii si costurile sale de operare. Indica profitul brut care se obtine pentru fiecare unitate
monetara de cost de operare.
Variatii
# Rata "berry" (Berry ratio)
Desi este un indicator simplu de profitabilitate, raportul este folosit in contextul analizei preturilor de transfer, insa erori de interpretare pot sa apara daca
analistii nu inteleg limitele acestui indicator.
Indicatorul nu poate fi aplicat in cazul distribuitorilor care sunt si producatori, intrucat nu poate capta randamentul suplimentar obtinut prin functiunea de
productie. Studii emirice au evidentiat ca distribuitori cu o intensitate redusa a cheltuielilor de operare (mai putin de 10-15% din vanzari) au valori mai
mici ale acestui indicator, comparativ cu distribuitori care au cheltuieli de operare mai mari. Astfel, comparatiile intre doi distribuitori cu cheltuieli
operationale diferite trebuie tratate cu atentie.
KPIs inruditi
% Marja de profit brut
Alte resurse
http://www.bridging.uwaterloo.ca/mtax/documents/PrzysuskiM_BerryRatioPaper.pdf
Etichete
profit
http://www.kpmg.ch/docs/20100629_Asia_Pacific_Transfer_Pricing_Guide_EN.pdf
Calcul
http://deloitte.12hna.com/newsletters/2009/ALS/a0910_6.pdf
Referinte
A = $ Profitul brut
B = $ Cheltuieli de exploatare
Formula de calcul
A/B
Tipul formulei
Raport
1. de Preter, L. & Casley, A. (2008), "OECD Consultation: Comparability and Profit Methods Profit Margin Indicators for Sales Activities", available at:
http://www.oecd.org/dataoecd/54/27/41697276.pdf
2. Eden, L. (1998), "Taxing multinationals: transfer pricing and corporate income taxation in North America", University of Toronto Press Incorporated,
Toronto, CA
3. Internal Revenue Service (2005), "ANNUAL REPORT
CONCERNING ADVANCE PRICING AGREEMENTS", available at: http://www.irs.gov/pub/irs-drop/a-00-35.pdf
4. Lewis, P., G. (2000), "Mining for Nuggets in the IRS APA Report", available at:
http://www.capdale.com/files/Publication/99e5b574-464b-47ce-b09a-cd1b55075431/Presentation/PublicationAttachment/c5758f4e-b3fe-44fe-b62a-d0d0
6bdcad26/MiningForNuggets.pdf
Orientare
Scop
Este o forma de evaluare a profitabilitatii companiei la nivelul unei perioade.
Perspectiva BSC
Financiara
Nivelul de impact
Rezultat
Tipul indicatorului
Condus
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Strategic
Integritatea datelor
Mare
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Monitorizarea acestui indicator in mod constant reclama existenta unei capabilitati robuste de
colectare si raportare a datelor din sistemul financiar-contabil.
Profilul datelor
Pagina 14
Pagina 15
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
N/A
Inginerie
Recrutare si selectie de personal
Reprezentare si consiliere juridica
Consultanta in afaceri
Contabilitate
Servicii profesionale
Tipul de indicator
sK321
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
O rata ridicata de realizare a veniturilor potentiaale indica o pozitie puternica in cadrul pietei,
sustinuta de regula prin calitate superioara a serviciilor. Desi e adecvat pentru benchmarking, acest
KPI sufera de limita disponibilitatii publice a datelor din partea companiilor.
Exemplu de tinte
Rosu: <70%
Nume
Galben: 70-90%
Verde: >90%
Analiza si resurse
Note finale
Obtinerea unui nivele scazute ale acestui KPI se datoreaza nu doar preturilor reduse, ci uneori si clientilor rau-platnici sau cei care nu platesc integral.
Indicatorul poate fi folosit la nivel organizational, dar si la nivel de echipe sichiar consultanti individuali.
Definitie si variatii
Definitie
Alte resurse
http://www.smartkpis.com/blog/2010/03/16/performance-measurement-in-the-business-consulting-industry-measures-and-more/
Masoara venitul efectiv obtinut, ca procent din valoarea venitului potential calculat pe baza preturilor de lista.
Variatii
Referinte
1. Greene, A., G. (2009), "The lawyer's guide to governing your firm", American Bar Association, Chicago, IL
2. Hildebrandt International (2004), "Anatomy of a law firm merger: how to make or break the deal", American Bar Association, Chicago, IL
3. Mabey, S. & MacKay, K. (2010), "Key Performance Indicators: Understanding How to Keep Your Eye On The Dashboard", Law Practice Magazine
KPIs inruditi
% Nopti de cazare vandute la pretul de lista
Etichete
venit
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A = $ Venitul efectiv obtinut
B = $ Venitul potential, calculat pe baza preturilor de lista
Formula de calcul
(A/B)*100
Tipul formulei
Rata
Orientare
Scop
Reflecta abilitatea companiei de a taxa si a factura la preturile de lista, in contextul in care au loc negocieri cu clientii si reduceri de pret.
Perspectiva BSC
Financiara
Nivelul de impact
Rezultat
Tipul indicatorului
Condus
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Mare
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Raportarea acurata a acestui KPI depinde de existenta unui sistem de facturare care sa integreze
preturile de lista si valorile efectiv aplicate.
Profilul datelor
Pagina 16
Pagina 17
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Productie
Oricare
Tipul de indicator
sK443
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Exemplul de tinte este doar cu scop ilustrativ. De obicei, estimarile pentru acest indicator se bazeaza
pe tipul de proiect si experienta din proiectele similare. Un constructor va estima, de asemenea, alte
aspecte pe care le contracteaza, precum electricieni, instalatori, excavatoare etc.
Nume
Exemplu de tinte
Rosu: <15
Definitie si variatii
Galben: 15-20
Verde: >20
Analiza si resurse
Definitie
Masoara numarul de unitati de productie finalizate per ora de munca de catre un angajat (man-hours).
Note finale
Alaturi de volumul de unitati, acest indicator este folosit consistent in domeniul constructiilor si al productiei. Rezultatele sale pot fi influentate de factori
care nu sunt legati de forta de munca, precum nefunctionarea echipamentelor care poate duce la scaderea productivitatii.
Variatii
# Productie per man-hour
Alte resurse
http://www.jstor.org/pss/4225514
KPIs inruditi
% Randamentul productiei initiale
Referinte
Etichete
productivitate
1. Cox et al. (2003), "Management's Perception of Key Performance Indicators for Construction", Journal of Construction Engineering and Management,
Vol. 129, No. 2, pp. 142-151
2. Lal, J. & Srivastava, S. (2009), "Cost Accounting", Tata McGraw-Hill, New Delhi, IN
3. Murthy, P., R. (2005), "Production And Operations Management", New Age International, New Delhi, IN
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A = # Unitati de productie
B = # Man-hours
Formula de calcul
A
Tipul formulei
Medie
Orientare
Scop
Indica productivitatea in termeni de volum rezultat per ora de munca.
Perspectiva BSC
Procese Interne
Nivelul de impact
Iesire
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Medie
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Raportarea acestui indicator depinde de existenta unui sistem pentru monitorizarea output-urilor in
procesul de productie si orele de munca.
Profilul datelor
Pagina 18
Pagina 19
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Resurse umane
Retentie
Oricare
Tipul de indicator
sK1
Masura
Tinte
Nume
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Tintele pot varia in functie de profilul industriei si tendintele la nivelul pietei fortei de munca. O rata
ridicata a fluctuatiei are un impact negativ asupra afacerii, din cauza pierderii de cunostinte, a
costurilor rezultate din inlocuirea angajatilor si a duratei procesului de inlocuire. Impactul pozitiv
consta in afluxul de noi idei, de capacitati si de energie venite din partea noilor angajati.
Exemplu de tinte
Rosu: >30%
% Fluctuatia de personal
Galben: 20-30%
Verde: <20%
Analiza si resurse
Definitie si variatii
Note finale
Definitie
Indicatorul poate fi influentat de performanta departamentului de HR, politicile si mediul de munca, supervizori si colegi, precum si de oportunitatile de
dezvoltare din cadrul organizatiei. Realizarea unui interviu la parasirea organizatiei este o procedura frecvent aplicata de specialistii HR pentru a evalua
cauzele fluctuatiei de personal.
Masoara rata la care angajatii parasesc organizatia intr-o anumita perioada de timp.
Variatii
% Fluctuatia personalului
% Angajati care au parasit organizatia in ultimele 3 luni
Alte resurse
http://www.cipd.co.uk/subjects/hrpract/turnover/empturnretent.htm
http://www.acas.org.uk/index.aspx?articleid=1183
http://ideas.repec.org/p/iae/iaewps/wp2002n19.html
http://www.acas.org.uk/index.aspx?articleid=1183
http://www.chally.com/turnover_cost_calculator.htm
KPIs inruditi
# Raportul manageri la angajati
Etichete
retentie, fluctuatie
Referinte
Calcul
1. International Public Management Association for Human Resources (2010), "HR Metrics Benchmarking Committee Report", available at:
http://www.ipma-hr.org/sites/default/files/finalbenchreport.pdf
2. Jackson, M., D. (1999), "Employee Retention", available at: http://www.usfa.dhs.gov/pdf/efop/efo29426.pdf
3. Pinkovitz, H.W., Moskal, J. & Green, G. (1997), "How Much Does Your Employee Turnover Cost?", available at:
http://www.uwex.edu/ces/cced/economies/turn.cfm
Tipul formulei
Rata
Orientare
Scop
Reflecta nivelul de satisfactie a angajatilor in raport cu organizatia. Un angajat nemultumit este mai susceptibil de a parasi organizatia.
Perspectiva BSC
Invatare & Crestere
Nivelul de impact
Rezultat
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Strategic
Integritatea datelor
Medie
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Obtinerea unor rezultate exacte este dificila daca sistemele de HR nu sunt functionale pentru a
colectate date actualizate in vederea calcularii acetui indicator.
Profilul datelor
Pagina 20
Pagina 21
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Resurse umane
Forta de munca
Oricare
Tipul de indicator
sK194
Masura
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Un nivel ridicat al acestui KPI ar putea indica faptul ca un anumit departament sau compartiment
este supragestionat. Pentru companiile cu mai multe niveluri de management, acesta poate sa
complice comunicarea si sa prelungeasca timpul de raspuns pentru decizii cruciale. Cu toate
acestea, poate sa reflecte, de asemenea, o abordare organizationala de pastrare si dezvoltare a
angajatilor oferindu-le mai multe oportunitati de management. O consecinta a unei asemenea
structuri o reprezinta costurile salariale mai ridicate. Organizatiile din domeniul serviciilor
profesionale se incadreaza, in general, in aceasta categorie.
Nume
Un raport scazut, reflecta, in general, o structura organizationala plata; mai poate indica insa si faptul
ca o companie nu este gestionata in mod corespunzator. Este, de asemenea, o abordare de
minimizare a costurilor salariale. Cu toate acestea, poate avea efecte negative asupra planificarii
succesiunii, intrucat exista mai putine oportunitati de dezvoltare pentru generatia urmatoare.
Definitie si variatii
Definitie
Masoara raportul dintre numarul persoanelor in pozitii de management si numarul total de angajati din cadrul organizatiei.
Exemplu de tinte
Rosu: <0.1; >0.4
Variatii
# Raportul manageri - angajati
Verde: 0.2-0.3
Analiza si resurse
KPIs inruditi
% Fluctuatia de personal
Note finale
Acest indicator reflecta abordarea organizatiei asupra managementului de personal si oportunitatile de cariera, fiind, ca atare, un indicator important in
domeniul Resurselor Umane.
Etichete
personal, management
Indicatorul ar trebui calculat pentru fiecare departament si arie functionala, nu doar pentru intreaga organizatie.
Calcul
Variatiile suplimentare ale acestui indicator se bazeaza pe caracteristicile personale ale fortei de munca.
In general, exista mai multi factori care influenteaza acest raport, precum: industria, structura organizationala, combinatia de roluri, abordarea in ceea ce
priveste dezvoltarea talentului interior si constrangerile la nivel de costuri.
Formula de calcul
A/B
Tipul formulei
Raport
Alte resurse
http://www.bfi.gov.uk/reports/1999/bfi/york/appendices/c1.asp
http://ita.doc.gov/hrm/documents/supervisor_defined.pdf
Referinte
Orientare
1. Doran et al. (2004), "Impact of the Managers Span of Control on Leadership and Performance", available at:
http://www.nursingleadership.org.uk/publications/doran2_final.pdf
2. State of Texas, "Management span of control", available at: http://sao.hr.state.tx.us/advisory/FTEMgmntStaffRatio.html
3. United States General Accounting Office (1999), "Social Security Administration: Compliance With Presidential Directive to Reduce
Management-to-Staff Ratio", available at: http://archive.gao.gov/paprpdf2/161619.pdf
Scop
Permite evaluarea structurii organizationale si optimizarea echilibrului intre nivelurile ierarhice.
Perspectiva BSC
Invatare & Crestere
Nivelul de impact
Proces
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Mare
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Raportarea cu acuratete a acestui KPI depinde de existenta unui registru functional al pozitiilor in
organizatie.
Profilul datelor
Pagina 22
Pagina 23
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Management proiectelor
Oricare
Tipul de indicator
sK347
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Un nivel scazut al acestui indicator reflecta faptul ca proiectul inregistreaza o productivitate a muncii
mai scazuta decat nivelul asteptat, intrucat volumul de munca efectiv executata este mai mare decat
volumul planificat.
Exemplu de tinte
Nume
Rosu: <80
Galben: 80-100
Verde: >100
Analiza si resurse
Definitie si variatii
Note finale
Utilizarea acestui KPI reflecta o abordare matura asupra managementului de proiect.
Definitie
Masoara totalul de ore de munca (man-hours) aferente sarcinilor realizate.
Raportarea numarului de ore de munca efectiv realizate la cele planificate conduce la obtinerea unui indice utilizat frecvent in domeniul constructiilor.
Variatii
Alte resurse
Reid, A., P. (1999), "Project management: getting it right", Woodhead Publishing Limited, Cambridge, UK.
Referinte
Etichete
man-hours
1. BURIC (2003), "Measured Mile Labor Analysis. AACE International 47th Annual Meeting: June 22 25", available at:
http://www.buric.com/Measured_Mile.pdf
2. Cox et al. (2003), "Management's Perceptions of Key Performance Indicators for Construction", Journal of Construction Engineering and
Management, Vol. 129, No. 2, pp. 142-151.
3. Rajendran, H., K. (2008), "Process quality and capacity planning", available at:
http://soar.wichita.edu/dspace/bitstream/handle/10057/2040/t08033.pdf?sequence=1
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A = # Ore de munca estimate
B = % Munca realizata, din munca estimata
Formula de calcul
A*B
Tipul formulei
Volum
Orientare
Scop
Reflecta productivitatea muncii si progresul la nivel de proiect.
Perspectiva BSC
Procese Interne
Nivelul de impact
Iesire
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Mica
Colectare automata
Nerecomandata
Limitari
Raportarea cu acuratete a acestui indicator depinde de existenta unui sistem de management de
proiect care sa inregistreze porgresul in fiecare moment.
Profilul datelor
Pagina 24
Pagina 25
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Managementul stocurilor
Tipul de indicator
sK4808
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Daca valoarea acestui indicator este prea mare, acest lucru ar reflecta stocuri prea mari si vanzari
stagnante.
Benchmarking-ul la nivelul acestui indicator trebuie realizat cu atentie, intrucat stocurile variaza in
functie de industrie, piata si tipul produsului.
Nume
Exemplu de tinte
Rosu: <1; >1,6
Definitie si variatii
Verde: 1,2-1,4
Analiza si resurse
Definitie
Masoara raportul dintre stocurile disponibile in cadrul magazinului de tip retail si volumul vanzarilor realizate de acesta.
Note finale
Valori prea mari ale stocurilor pot fi un obstacol in dezvoltare pentru ca organizatiile vor ezita sa produca mai mult sau sa faca angajari, pana cand
stocurile scad la un nivel mai confortabil.
Variatii
# Raportul stocuri - vanzari
Alte resurse
http://www.ressex.com/pankajressexppt.pdf
KPIs inruditi
# Viteza de rotatie a stocurilor
http://seekingalpha.com/article/193439-speaking-of-durable-how-s-that-recovery
Etichete
vanzari, stocuri, retail
http://www.activemedia-guide.com/invstats.htm
Calcul
http://research.stlouisfed.org/fred2/series/ISRATIO
Referinte
Tipul formulei
Raport
1. Bassin, M.W., Marsh, M.T. & Walitzer, S. (2003), "A Macroeconomic Analysis Of Inventory/Sales Ratios", Journal of Business & Economic Research,
Vol.1, No. 10, pp. 37-46, available at: http://www.cluteinstitute-onlinejournals.com/PDFs/2003110.pdf
2. Financial Forecast Center (2011), "U.S. Inventory to Sales Ratio Forecast", available at: http://www.forecasts.org/inventory-to-sales-ratio.htm
3. U.S. Census Bureau (2006), "Total Business Inventories / Sales Ratios: 2001 to 2010", available at:
http://www.census.gov/briefrm/esbr/www/esbr024.html
Orientare
Scop
Ajuta la determinarea nivelului optim de produse pe stoc, pentru a nu pastra o cantitate prea mare (aceasta generand costuri).
Perspectiva BSC
Procese Interne
Nivelul de impact
Iesire
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Medie
Colectare automata
Recomandata
Limitari
Raportarea acestui KPI depinde de existenta unui sistem de management al stocurilor functional.
Frecventa raportarii trebuie sa corespunda vitezei de rotatie a stocurilor.
Profilul datelor
Pagina 26
Pagina 27
10
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Utilizator: sorina@acumen.ro
Organizatia: Acumen
Arii functionale
Subcategorii
Industrii
Mententanta
Oricare
Tipul de indicator
sK1749
smartKPI
Tinte
Benchmarking-ul este
Note
Adecvat
Tintele pot varia in functie de calendarul de mentenanta si munca suplimentara datorata interventiilor
neplanificate. Pentru a reflecta un grad ridicat de respectare a planului de lucrari de intretinere,
valoarea acestui KPI trebuie sa tinda spre 0.
Exemplu de tinte
Nume
Rosu: >10
Galben: 5-10
Verde: <5
Analiza si resurse
Definitie si variatii
Definitie
Masoara volumul de munca necesara pentru prevenirea deteriorarii unui activ care nu a fost realizata, dar a fost identificata ca fiind necesara.
Note finale
Prioritizarea activitatilor de intretinere se bazeaza pe mententanta de rutina a infrastructurii si echipamentelor folosite in procesul de productie.
In general, backlog-ul la nivel de calendar de lucrari de mentenanta se datoreaza aparitiei unor interbentii urgente sau neplanificate.
Alte resurse
United Nations Centre for Human Settlements (1993), "The Maintenance of infrastructure and its financing and cost recovery", UN-HABITAT, Nairobi,
KE.
Variatii
# Munca de mentenanta in backlog
KPIs inruditi
% Ore de mentenanta
Referinte
Etichete
mentenanta
1. Nyman, D. & Levitt, J. (2001), "Maintenance planning, scheduling, and coordination", Industrial Press Inc., New York, NY.
2. University of California Office of President, "Operation and maintenance of plant", available at: http://budget.ucop.edu/rbudget/200405/omp.pdf
3. University of North Carolina (2004), "Deferred Maintenance Magnitude, Cause and Options", available at:
http://www.unc.edu/depts/trustees/PP%20310%20Joint%20Committee%20Deferred%20Maintenance.pdf
Calcul
Masuri subordonate pentru calcul
A = # Volumul de ore de munca necesare pentru a realiza lucrarile de mentenanta planificate (si nerealizate la termen)
Formula de calcul
A
Tipul formulei
Volum
Orientare
Scop
Indica gradul de respectare a calendarului de lucrari de intretinere.
Perspectiva BSC
Procese Interne
Nivelul de impact
Proces
Tipul indicatorului
Conducator
Tipul de masurare
Cantitativa
Nivel de implementare
Operational
Integritatea datelor
Mica
Colectare automata
Nerecomandata
Limitari
Rapoartarea acestui indicator necesita existenta unui plan de mentenanta si monitorizarea periodica
a acestuia.
Profilul datelor
Pagina 28
Pagina 29
Acest raport este parte din suita de rapoarte de cercetare smartKPIs.com, dedicate analizei celor mai populare exemple de KPI n 2010:
Soluii generale
Soluii personalizate
Dup industrie
Top 25 Indicatori de Performan pentru Educaie Academic n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Call Center n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Restaurante n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Administraia Public Local n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Administraia Public Central n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Sectorul Medical n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Hoteluri n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Asigurri n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Servicii Profesionale n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Administrarea Proprietilor n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Tranzacii Imobiliare n 2010
Top 25 Indicatori de Performan pentru Comer cu Amanuntul n 2010
3. Audit
Mai multe detalii despre aceste rapoarte i alte produse i servicii IndicatoridePerformanta.ro Premium sunt disponibile la
adresa: www.IndicatoridePerformanta.ro/premium.html
4. Training
Profil
nfiinat n 2004, eab group este o companie de cercetare
inovativ care ofer soluii de management al perfomanei,
asistnd organizaiile n atingerea obiectivelor strategice,
operaionale i individuale.
Expertiza noastr n strategie, managementul performanei
organizaionale, business intelligence i management de
proiect ajut clienii n creare de valoare adugat pentru
partenerii lor.
Serviciile noastre includ consultan, training, cercetare i
integrare de tehnologie.
eab group este partenerul internaional al Acumen Integrat,
oferind n Romnia produsele i serviciile companiei.
Pagina 30
Echipa
Echipa eab group este completat de o reea de consultani
i asociai cu experien practic n domeniul de afaceri, cu
puternice abiliti n domeniul consultanei i cu un interes
n cercetarea academic.
Dedicai utilizrii de metode tiinifice, bazate pe experiena
practic oferind beneficii tangibile i sustenabile.
Pregtire academic: cumulat, echipa noastr deine 6
Masterate, 1 MBA i o Diplom de Doctorat.
Cu experien: zeci de implementri de sisteme de
management al performanei bazate pe Balanced Scorecard,
sute de scorecard-uri i dashboard-uri dezvoltate, mii de
KPIs selectai i documentai.
Nr. de referin: AI0118002
La baza smartKPIs.com este un catalog online cu peste 6,500 de exemple de KPI din 14 arii funcionale i 24 de industrii. smartKPIs
Premium este seciunea premium a bazei de date, care cuprinde peste 1,400 de exemple de KPIs preselectate de ctre echipa de
cercetare eab group ca fiind cele mai relevante pentru practic. Documentate riguros la nivelul a peste 30 de cmpuri, smartKPIs Premium
devine cel mai cuprinztor i bine documentat catalog cu exemple de Indicatori Cheie de Performan (KPIs) n lume, standardul n
documentarea de KPI.
Comunitatea de membri beneficiaz, de asemenea, de seciuni interactive precum ntrebri i Rspunsuri, comentarii i un set de
resurse n domeniul msurrii performanei, printre care menionm peste 1000 de exemple de rapoarte n managementul performanei.
2011 eab group. Toate drepturile rezervate.
Nr. de referin: AI0118002
Acest raport este rezultatul unei cercetri realizate de eab group. Raportul este disponibil n format PDF pe portalul www.IndicatoridePerformanta.ro.Termeni de utilizare: http://www.indicatorideperformanta.ro/termeni-de-utilizare.html
PurposefulIdentity.com conine un catalog online gratuit care ilustreaz utilizarea n practic a elementelor de identitate corporativ
de ctre organizaiile din jurul lumii. Utilizatorii nregistrai pot explora, marca i comenta sutele de resurse online care conin valorile
organizaiilor, declaraiile de misiune, factorii cheie de succes i declaraiile de viziune utilizate n contextul actual de afaceri.
Culori
R=110
R=176
G=110
G=176
B=176
IntegratingPerformance.com
este o platform online pentru integrarea cunotinelor de management al performanei la nivelurile
strategic, operaional i individual. Aceasta trece n revist evoluia Managementului Performanei, precum i instrumentele cheie,
sistemele i programele software utilizate n aceast disciplin la toate nivelurile. Platforma combin cadrul teoretic i arhitectura cu
sfaturi referitoare la bune practici i direcii cheie, permind vizitatorilor s obin perspective comprehensibile asupra naturii disciplinei
Managementul Performanei.
B=109
Publicat de:
Culori
R=109
R=255
G=33
G=0
B=20
B=0
BalancedScorecardReview.com este cea mai cuprinztoare resurs online dedicat conceptului Balanced Scorecard. Aceasta conine
o trecere n revist a acestui concept de management popular urmnd evoluia i utilizarea sa la nivel global n diverse industrii sau
companii. Platforma prezint variatele interpretri ale conceptului, realizeaz comparaii cu alte concepte i exploreaz impactul su
asupra organizaiilor, precum i opiniile criticilor.
Culori
R=0
R=127
G=0
G=147
B=255
B=255
eab group
Life.lab Building
198 Harbour Esplanade, Suite 606
Melbourne Docklands, VIC 3008, Australia
Telefon (internaional): +61 3 9670 2979
Fax: +61 3 8677 6519
E-mail: office@eabgroup.com.au
www.eabgroup.com.au | www.smartKPIs.com
Pagina 32
Culori
R=110
R=176
G=110
G=176
B=109
B=176
Culori
R=109
G=33
eab group Pty.
Ltd.
R=255
G=0
Life.lab Building, Suite 606, 198 Harbour Esplanade, Melbourne Docklands, VIC 3008
T: +61 3 9670 2979,B=20
F: +61 3 8677 6519, E: office@eabgroup.com.au
B=0