Sunteți pe pagina 1din 4

Metode de calcul pentru bare supuse la

solicitari mobile

Generalitati
Ideea de baza a liniilor de influenta
Pentru cazul sarcinilor permanente, sarcini ce au pozitie fixa care sunt
invariabil legate de structura, atat ca marime dar si ca pozitie se studiaza determinarea
reactiunilor si a eforturilor produse.
Celalalt caz este cel al sarcinilor utile, caz pe care il vom studia in acest
proiect.
Pentru sarcini utile, situatia este alta; acestea pot ocupa diferite pozitii pe
structura, aspectul lor characteristic fiind mobilitatea.
In timpul folosirii unei contructii, sarcinile utile conduc la variate posibilitati de
incarcare.
Astfel pe planseul unui depozit sau al unui atelier produsele sau masinile pot fi
asezate in diferite moduri, ocupand intreaga suprafata sau doar anumite portiuni;
asemanator, in cazul convoaielor (de exemplu la poduri) acestea parcurg structura de
la un capat la altul.
In practica, in afara actiunilor permanente cu marime i pozitie fixa, exista i
forte mobile, cum sunt actiunile utile care pot actiona in orice punct al structurii. Ca
exemple de forte mobile se pot da:convoaiele de forte aduse de rotile locomotivei i
vagoanelor la podurile de cale ferat,convoaiele de forte produse de vehicule cu
pneuri i pe enile la podurile de osea, convoaiele produse de podurile rulante,
forta util format din oameni i utilaje, care se iau n considerare la proiectarea
constructiilor. Convoaiele de actiuni mobile i actiunile utile sunt standardizate si se
dau in norme oficiale. Distanta ntre fortele unui convoi mobil este constanta, iar
ordinea fortelor nu poate fi modificata la acelasi convoi. Fortele mobile dintr-un
convoi nu-si modifica marimea si orientarea.
Mai mult sunt unele constructii care suport n principal actiunea fortelor mobile
cazul podurilor. Fortele mobile sunt reprezentate de greutatea oamenilor, a masinilor
si utilajelor de transport. Datorit schimbarii pozitiei fortelor exterioare are loc o
modificare corespunztoare a reactiunilor i eforturilor.
Pentru fiecare pozitie a sarcinilor, in sectiune se dezvolta anumite marimi de
eforturi.
La dimensionare este important sa se cunoasca situatia cea mai defavorabila
pentru fiecare efort.
Dintre diferitele pozitii pe care sarcinile utile le pot ocupa, trebuie sa se determine
pozitia care conduce la valoarea cea mai dezavantajoasa a efortului cautat.
Pentru a determina efortuile pentru sarcini mobile, cu pozitie variabila se
folosesc liniile de influenta. Acestea sunt construite folosindu-se o situatie
conventionala de incarcare, reprezentata printr-o singura sarcina concentrate, egala cu
unitatea, care parcurge structura.
Se foloseste suprapunerea liniara a efectelor pentru utilizarea liniilor de
influenta. Aceasta situatie este specifica structurilor cu comportare perfect elastica, in
domeniul micilor deplasari, cum rezulta din a doua ipoteza simplificatoare a staticii
constructiilor.

Semnificatia liniilor de influenta


Cu ajutorul figurilor a), b), c) vom explica semnificatia liniilor de influenta..
Fie o structura oarecare, pe care se deplaseaza un grup de sarcini. La un moment dat,
acestea ocupa pozitia din figura a) cand sarcinile p1,p2,p3 caca in sectiunile a,b,c,

Pentru un anume efort Si dintr-o sectiune data aceasta pozitie a convoiului conduce
la o marime a efortului care se poate scrie sub forma:
Si=Si (p1)+ Si(p2) + Si+ (p3)+ ,
unde s-a utilizat independenta actiunii fortelor; efortul total este egal cu suma
eforturilor produse de fiecare sarcina in aprte, considerate actionand separat.
Eforturile partiale Si (p1), pot fi exprimate in functie de marimea sarcinilor folosinduse proportionalitatea:
Si (p1) = p1ia;
Si (p2) = p1ib;
Si (p3) = p1ic;
.
unde ia este marimea efortului considerat cand pe structura ar actiona numai o forta
p1=1 aplicata in sectiunea , iar ib este marimea efortului cand ar actiona numai o
forta p2=1 aplicata in sectiunea b etc.
Sub actiunea concomitenta a sarcinilor p1,p2,p3,,,, asezate in pozitia din figura efortul
total care se produce in sectiunea i are marimea:
Si = p1ia+p1ib+ p1ic+
Fie acum acelasi grup de sarcini, asezat in alta pozitie (figura b) si anume
p1,p2,p3 actionand in sectiunile d,e,f,; efortul corespunzator este:
Si = p1id+p1ie+ p1if+
Daca notarea sectiunilor se face ca in figura c) (sarcinile p1,,pn calca in
sectiunile 1,2,3,n) expresia efortului are forma:
Si = p1i1+p1i2+ p1i3++ p1ij+.+ p1in
unde ij este marimea efortului considerat cand pe structura ar actiona numai o forta
p1=1 (o sarcina unitate) pe directia si in punctual de aplicatie a sarcinii pj;

La aplicarea practica, aceasta expresie se scrie folosindu-se simbolurile


uzuale ale eforturilor.
De exemplu:
Ni = p1ni1+p1ni2+ p1ni3++ p1nij+.+ p1nin
Ti = p1ti1+p1ti2+ p1ti3++ p1tij+.+ p1tin
Mi = p1mi1+p1mi2+ p1mi3++ p1mij+.+ p1min
Din aceste expresii rezulta ca efortul cautat poate fi exprimat printr-o relatie
liniara, in functie de sarcinile aplicate, folosindu-se anumiti multiplicatori ij care
poarta numele de coeficienti de influenta.
Acesti coeficienti reprezinta efectele produse de o sarcina egala cu unitatea,
aplicata in diferite sectiuni j ale structurii.
Efortul Si variaz functie de pozitia sistemului de forte,si in concluzie va
exista o valoare maxima pentru acesta. Una din solutii pentru obtinerea acestei valori
maxime ar insemna sa se plaseze sistemul de forte ntr-o serie de pozitii i s se
determine valoarea Si corespunztoare. Prin comparatia valorilor din irul astfel
obtinut se poate obtine valoarea maxim. O astfel de solutie conduce la un volum mare de
calcul i un consum mare de timp.

Mai economic, din punct de vedere al calculului, ar fi sa se utilizeze linia de influenta


a efortului considerat. Linia de influenta este o diagrama care reprezinta variatia unei
marimi statice-reactiune sau efort- cand o fort egala cu unitatea, de directie data
parcurge structura deplasandu-se pe cale.

Construirea liniilor de influenta


Sunt doua cai principale pentru constructia liniilor de influenta:
~1. metoda analitica
~2. metoda cinematica: determinarea prin deplasari virtuale
crespunzatoare celor doua posibilitati generalle de exprimare a conditiei de echilibru
static.
Astfel, metoda analitic se preteaz la grinda dreapt simplu rezemat, iar metoda
cinematica la grinzile Gerber.
Determinarea analitica
Se scriu expresiile coeficientilor de influenta pentru diferite portiuni ale structurii, in
functie de pozitia sarcinii-unitate, care se considera aplicata succesiv pe aceste
portiuni.

Pentru grinda simplu rezemat din fig.7.2 se va trasa linia de influenta a reactiunii V1
i a reactiunii V2.

.Fig.7.2 Linia de influenta pentru reactiunea V1i reactiunea V2


Linia de influent a reactiunii V1 are expresia:
V1=1b/l
unde b este variabil , forta unitate fiind mobil.Introducand conditiile la limita
asupra variabilei rezult:
-pentru b=0 , V1=0;
-pentru b=l, V1=1.
Metoda cinematic (determinarea prin deplasari virtuale)
Metoda cinematic are la baz utilizarea principiul lucrului mecanic virtual. Structura
trebuie transformat ntr-un mecanism cu un grad de libertate prin eliminarea legturii
pe directia marimii statice (reactiune sau efort) a carei linie de influenta urmeaz a fi
trasata si in locul ei se introduce marimea statica S. Astfel structura va fi incarcata cu
marimea static S si cu forta egala cu unitatea.

S-ar putea să vă placă și