Conven ia de la Paris

Convenia de la Paris din 19 august 1858 a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunrene, n conformitate cu hotrrile Congresului de la Paris din 1856. Contextul general: Datorit unor mprejurri interne i externe nefavorabile, Revoluia de la 1848 din Principatele Romne nu a reuit s transpun n viaa politic i de stat ideile i principiile constituionale stipulate n programele lor. rile Romne au fost nevoite s accepte hotrrile marilor puteri europene, concretizate sub forma Conveniei de la Paris din 1858. Astfel, printr-un act internaional, prin care s-a luat numai parial n considerare voina poporului romn manifestat prin rezoluiile Divanurilor ad-hoc, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situaia politico-juridic a Principatelor i reorganizarea lor. Pe baza Conveniei de la Paris, care reprezint de fapt o Constituie venit din afar, se transpunea pentru prima dat n practica noastr constituional principiul separaiei puterilor, ele urmnd s fie exercitate, n fiecare Principat, de ctre domn i Adunarea electiv, ambele lucrnd i cu participarea unui organ comun, Comisia central de la Focani. Prevederile principale

Articolul 1 prevedea unirea parial a principatelor Moldovei i Valahiei sub denumirea Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, care rmneau sub suzeranitatea Maiestii Sale Sultanul. Articolul 2 garanta autonomia Principatelor. Articolul 3 prevedea alegerea unor domni (hospodari) separai n cele dou principate. Articolele 4, 5 i 6 explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de ctre hospodar i cooperarea lor cu adunrile elective separate i cu Comisia Central de la Focani. Articolul 8 stabilea valoarea tributului datorat Porii i anume 1.500.000 de piatri pentru Moldova i 2.500.000 de piatri pentru Valahia. Articolele 10 - 14 stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor i drepturile i obligaiile lor. Articolul 27 stabilea formarea unei Comisii centrale la Focani, format din cte 8 membri pentru fiecare Principat. Articolul 38 stabilea nfiinarea unei nalte Curi de Justiie i Casaie, comun ambelor Principate, cu sediul la Focani. Articolele 42 44 stabileau formarea unei miliii (armate)comune, al crei comandant urma s fie numit alternativ de ctre domnitorii celor dou Principate.