Unele Adaptari a Plantelor Si Animalelor

Ciocul este pentru pasari o unealta de mare folos la o multime de sarcini: hranire, curatare a penajului, apucare,
lupta, uciderea prazii, mutarea obiectelor, curtare si alimentarea puilor.
Privite din punct de vedere histologic cioucrile sutn toate la fel: 2 maxilare
alcatuite dintr-un strat gros de cheratina, conectate prin tesut moale si oase.
Dintre multitudinea de intrebuintari ale ciocului, hranitul ramane cea mai
importanta, iar ciocul s-a adaptat perfect pentru a facilita aceasta munca. In
consecinta, ornitologii pot deduce multe dintre caracteristicile unei pasari
doar analizandu-i ciocul. Vom prezenta pe scurt tipurile de cioc cel mai des
intalnite cu o scurta descriere a rolului lor.
Generalist: este un cioc relativ mare, adaptat dimensiunilor capului, format
dintr-un maxilar superios usor curbat si o mandibula mai mica. Acest tip de
cioc este specific pasarilor omnivore,
De prada: ciocul este incovoiat si poseda un varf foarte ascutit cu care
pasarea isi apuca.. Il intalnim la majoritatea pasarilor de prada de tipul
soimilor, vulturilor sau bufnitelor.
Conic: asa cum vedem la toate speciile de cinteze si canari. Este un cioc
scurt relativ gros, de forma triunghiulara. Este folosit la spartul semintelor cu
coaja (mei) si la consumul de alte graunte.
Insectivor: acest cioc mic in comparatie cu marimea corpului, triunghiular cu
cele doua maxilare egale este unealta cu care pasarile prind insectele din
zbor sau de pe orice suprafata (randunici, drepnele).
Incrucisat: este caracteristic pasarilor ce consuma semintele coniferelor.
Consumator de nectar: pasarile ce se hranesc cu nectarul florilor au nevoie
de un cioc fin si subtire, lung si usor curbat pentru a colecta cu usurinta
nectarul din adancul florilor. Pasarile colibri sunt cel mai elocvent exemplu.
Sonda: tot un fel de cioc lung si subtire este si ciocul-sonda, folosit de
pasarile de apa pentru a cauta viermi si crustacee in malul apelor. De
exemplu: ibis, culic.
Filtru: caracteristic flamingilor, este un cioc mai ciudat, la fel ca si sistemul
de hranire al acestor pasari.. Jumatatea inferioara se scufunda in apa si
colecteaza apa bogata in crustacee mici, in timp ce jumatatea inferioara
ramane la suprafata. Apoi limba preseaza apa intre ea si peretele maxilarului
superior, eliminanad-o si astfel ramanand doar hrana uscata; ca intr-o
strecuratoare.
Plasa de pescuit: intalnit la pelicani, o punga in care pasarea aduna peste
sau crustacee. Ulterior apa este drenata si hrana inghitita.
De pescuit: de cele mai multe ori drept si mediu ca si marime, acest tip de cioc este unealta pasarilor acvatice care
plonjeaza in apa pentru a prinde peste (pelicani, pescarusi).
Alungit: sau tuguiat, este ciocul berzelor si starcilor, folosit pentru a prinde o variatatea de pesti, amfibieni si reptile,
Spargator de fructe: in primul rand poate fi vorba despre ciocul papagalilor, mic si incovoiat, cu o mandibula lata, ce
permite pasarilor sa sparga diverse fructe si nuci.
Dalta: este relativ lung si conic, foarte puternic si rezistent folosit de ciocanitori pentru a perfora scoarta si lemnul.
Aceste pasari sunt capabile sa execute cateva zeci de batai pe minut si sa creeze cavitati afunde in interiorul
copacilor
Plat: sau de rata, are acelasi rol ca si cel al flamingilor. Rata aduna in cioc o cantitate de apa sau namol pe care apoi
o elimina printre lamelele fine situate pe marginea ciocului. Daca este norocoasa, in gura ii va ramane doar hrana.

Cactusii
Cactusul, numit i fntna deertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a
vieuitoarelor la condiiile aspre ale mediului. Este planta specific de erturilor din Mexic i sudul S.U.A.

La adpostul nveliului cerat, presrat cu spini, cactusul depoziteaz n celule sale mari cantit i de ap,
care, n caz de nevoie, poate fi folosit de cei rtcii prin de ert. La fel ca plantele suculente, membrii
familiei cactuilor (cactaceae ) sunt bine adaptai unui mediu cu precipita ii reduse. Frunzele s-au
transformat n spini, pentru a preveni evaporatea apei prin transpira ie i servesc de aprare a plantei
contra animalelor nsetate,radacinile lungi pentru a capta apele fratice. Fotosinteza se realizeaz prin
tulpinele ngroate care magazineaz ap. Foarte putini membrii ai familiei au frunze i acestea sunt
rudimentare i de via scurt, de 13 mm lungime.

Vegetatia in Conditiile deserturilor Arctice

Flora tundrei este foarte srac. Condiiile specifice (perioad scurt de vegeta ie, vnturi, nghe peren,
soluri reci i suprasaturate cu ap), au determinat la plante apariia unor adaptri caracteristice. Tundra
este format din plante cu nlimi reduse (arborii lipsesc complet), cu durata de vegetatie scurta si
sistem radicular superficial. Predomin muchii i lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate,
iar n sud, arbutii pitici i tufiurile scunde ( salcie polar, mesteacn pitic) care sunt scunde in inaltime
din cauza vanturilor polare permanente.

Pestii din zona arctica

Cu cat temperatura mediului este mai mica, cu atat pestii reusesc mai greu sa isi mentina functiile
metabolice. Ba mai mult, atunci cand temperatura scade, in celulele organismului lor pot aparea mici
cristale de gheata care cauzeaza leziuni grave si, in cele din urma, moarte.
Cu toate astea, pestii din zona arctica fac exceptie de la aceasta regula. Recent, oamenii de stiinta au
descoperit in sangele lor o proteina anti inghet, care impiedica formarea cristalelor de gheata. O proteina
similara a fost descoperita si la speciile de gandaci care traiesc la altitudini mari sau in regiuni din
apropierea zonei arctice.

Urechile La iepuri
Pastrarea unei temperaturi scazute devine o provocare, mai ales pentru animele mari si energice din
zonele tropicale. In cazul elefantului sau ieurelui, urechile actioneaza ca niste ventilatoare, avand multe
vase de sange care ajuta animalul sa isi raceasca corpul atunci cand e foarte cald.

Cocoasele la Camila
Camila este un mamifer ce traieste in jur de 50 de ani, poate manca aproape orice si poate trai in zone
foarte uscate. Fiecare cocoasa de pe spatele camilei poate cantari pana la 35 de kilograme, iar aceasta
contine grasime si nu apa cum multi cred. Aceasta rezerva de grasime ii confera camilei posibilitatea de a
trai fara hrana pana la maxim doua saptamani. Aceasta trasatura proeminenta este rezultatul direct al
incapacitatii camilei de a stoca straturi de grasime sub pielea sa, aceasta acumulandu-se in schimb in
cocoasa de pe spatele sau. Cand procurarea hranei este limitata, camila foloseste grasimea acumulata in
cocoase pentru energie si hrana, cocoasele micsorandu-se in dimensiuni in urma acestui proces. Dupa
ce camila mananca si bea apa, cocoasele refac aprovizionarea cu grasime, iar ele revin la dimensiunile
normale.

Blana la Animale
Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de pr/blan, (n afar de cetacee, care ns pot
avea urme de pilozitate)..Blana mamiferelor are mai multe funcii vitale. mpiedic rspndirea cldurii
corpului n mediul nconjurtor. Mamiferele, avnd o temperatur intern de 36 - 39 Celsius, adic o
temperatur mai mare dect cea a mediului extern, cedeaz cldur, n special n sezonul rece, cnd
temperatura mediului extern devine mult mai mic dect cea a corpului. Cnd ns n mediul exterior
temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifest fenomenul
invers, de nprlire, atunci cnd cade prul, ca cedarea temperaturii s se accelereze; ofer protec ie
mamiferului contra unor factori externi, precum radia iile solare, suprafe e dure, plante sau animale ce pot
afecta tegumentul mamiferului; prul/blana poate asigura o adaptare mai bun a mamiferului la condiiile
externe.