LIANA COZEA

Contravaloarea timbruilli literar se depllne ill

cont/Ii Vniunii Scriitorilordin
Romania. nr.
2511.1-171.1 ROL, deschisla
BCR. Filiala
sector 1, BlIcllre.Jti.

Exercitii

de admiratie

Hortensia
Editor: Oil in Vlasie
Craciun

+ Design

Consilier

editorial:

Papadat-Bengescu

Gheorghe

coperta colectie: Done Stan

B.C.V. "EUGEH "I"ODORAN

Pite~ti - Bucure~ti
Constanta + Aparut:
Printed in Romania

- Bra~ov - Cluj-Napoca
2002 + Editat in Romania

TIM'

INV.
Copyright Editura Paralela 45
Pite~ti 0300, str. Fratii Gole~ti 128-130; teL/fax:
(048)63.14.39;
(048)63.14.92;
(048)21.45.33;
e-mail:
ep45@pitesti.ro + Bucure~ti Sector 4, b-dul. Dimitrie
Cantemir, or. 20, bl. 8, sc. A, et. 3, ap. 16; teL/fax
+
(0 I )335.36.97;
e-mail:
bucurestip45@voxline.ro
Bra~ov 2200, str. Paul Richter 7; teL/fax: (068)14.04.15;
+ Cluj-Napoca 3400, str.
e-mail: ep45@deltanet.ro
Ion Popescu-Voite~ti
1-3, bl. D, sc. 3, ap. 43;
teL/fax: (064)43.40.31
+ Constanta 8700, str. Aleea
Romulus, nr. I, tel.: (041)510.212

r' {)7 o.6:J

()(

(:J , , \').

.r;,

Biblioteca
Centrala
universitara

Timi~oara

11111111111111111

1111/1111111111111111111111111111

02180672
www.edituraparalela45.ro

Tiparul executat la tipografia

Editurii PARALELA 45

~i repro~

":;.-J

ISBN 973-593-539-2
EDITUR~

PARALEI.'A45

Mame; mele

IN LOC DE PREFATA

Iff"'

"~)J'~
,\.
,

. ,.t<

~.'

-_

' . ~.'.

A scrie, din nou $i acum, la 125 de ani de la na$terea Hortensiei

I'npadat-Bengescu, despre crea!ia ei romanesdi, dupa ce documentate
~I t:laborate monografii au vazut lumina tiparului, dupa ce sute de arti, 'Ill; :;;ieseuri i-au studiat pe Halipii, Rimii, Dragane$tii, Walterii $i
1IIIIdoviniiei in chei sau registre felurite, este 0 provocare, chiar un act
,h' 1;lIraj,dub late de 0 admira!ie critica;;i un repro;; admirativ pentru ro111I11Il:icra
care, "chiar daca n-a avut nici 0 aplecare spre teorie, precum
I "lIl1ilPetrescu [...], ofera in romanele ei un material mai subtil ;;i mai
I IIllIplcx dedit autorul Patului lui Procust pentru evolu!ia romanului
1II!Iji rII modern. Tocmai asta 0 face pe autoarea Hallipilor inconturna111111, all1nci dind discutam despre acest roman".*
Ilortensia Papadat-Bengescu a creat 0 $coala ;;i a avut epigoni,
01111
IIkj lIna dintre creatoarele interbelice, contemporane, sau dintre
" I, CIII\:i-au succedat ;;i care i-au imprumutat din teme ;;i motive, nu
I' HIlIIlI-oin artistic.

N ieolae Manolescu. Horlensia {'a/Ii/(/al.II"II!:","/(

IV, III, ,IX. 5-11 dce. 2001, p. I

,'-'-

/' ~, ill "''',1/,11//, I

/11",,1/,

I,

I'"

r
In devotiunea teoretica pentru cea care ~i-a trimis in opera personajele "ambasadori",
"oglinzi defon11atoare ale zbuciumului protagoni~tilor", dubliind naratorul ce devenise vulnerabil ~i necreditabil, adcvarata imagine fiind uneori "data" de catre auto are, alteori fiind dedusa
de catre eititor*, Dana Dumitriu a creat, la randul ei, la jumiitate de
veac de la apari!ia primei carti a ciclului Hallipa, diteva romane remarcabile prin capacitatea analitica, prin profunzimile
revelate ~i prin umanitatea diversa ~i subtil nuantata, devorata de patimi ~i senti mente
abil mascate, in cautarea propriei identitati, ilustrand cu stralucire real isIllul psihologic, caruia i-I circulllscrisese
pe marea noastra romanciera,
11111'-0dClllonstratie limpede, fluenta ~i exacta, eleganUi ~i tara excese,
11):111':111\
1111111111
din cele mai interesante ~i aplicate studii carc i-au fost

I llillilil mil'
1'1" 1111111111111':'\'('
a lIortcnsiei Papadat-Bengeseu
poatc trezi pa111111
till I I , II 111111
III,dl,,, 1t'('IIII':IIlldcal1l11a treptat la descifrarea selllni11111111111
'1111t1l1dlllll' IIII'IIIIII!'\' ('oditkatc,
ca11ile ei cuprind 0 lume
III' 1'1111111111'1
vl.dllll'rl:l Ii apropriata, chiardadi citito11111
111\11'1
'"I "' ..111I1tI'll "It II 111111111\111111
III dill, 111I:thi!'illllli de selllne. Tot ea,
11111,,'"111 'II 1111111'1"1 PI"I"I:I II ""llIpl:lIll, chcia dcscirl'arii, prin as,lilt 111"1"111II IIIt'I 111111,
11,~llltll1dill'ii ill 111111ca
atat de vie a inchipuiri1,,1 ('I, IH'I1III1<:1)pl:lsollajdL: bL:l1gcsciL:l1c- marea miza a creatoarei :-.
SlIlIl IllIil:L:~i illimitabilc. Ele sunt proiectate intr-un spatiu-tilllp imagiliar, cxtl'CIll dc viu ~i de palpabil, sufera mutatii sau i~i pastreaza natura, intra in relatii dintre cele mai nea~teptate ~i complicate, prezervandu-~i totu~i singuriitatea; ca pe singurul avut definitiv, indiferent daca
~i-o poarta alaturi de un consort,

0 sora, de rude sau prieteni.

/
Artificiala ~i totu~i surprinzator de real a, viata romanelor ei este
extrem de vie, credibila in atrocitatile perenitatii sale. Opera scriitoarei
a sllscitat il1tcl'esul ~i a rost sllpusa IIl1lllcroaselol' Illodal ita! i dc ketura,
11111'1,'
d('/(I1I1I:1ll1lln:, IIH~lIilt' a 0 pn;:;\'Ililltllll.:I II !'('J(IIIIIII ::>i.a pastrat
Illeat,
11I'li\I ""lilllllld 'H'VII 1111' IMIII!~I M 1\ 1I1I11I11"tlll,'I II 111111111111$1'1"1,

11I1/lllh td,I.;"',

la decenii de la publicare -- ultimul roman, Rcld(icilli, a apaJ'Llt In ,1938 -" )

- starne~te admiratie sau repro~, invita la noi analize.Manipularea11ip:
turilor de hartie, alegerea identitatilor, mascarea ~i demascarea compun
jocul superior de-a rcalul ~i imaginarul, to ate modalitatile
existentei
sunt stoarsc dc miczul lor, pentru a configura "mediocritatea
umana la
gradul ei absolut"*, cu indivizi pe cat de verosimili, pe atat dc abjeqi.
Repartizandu-~i
personajele in cupluri maritale sau familiale, in grusolid.
puri, I~i submineaza ~i W spulbera edificiul, fundamcntandu~]
Exista cateva nuclee de intel'es In cele patru romane ale cic\ului
HaHipa spre care ne-am Indreptat atentia; unele teme ~i motive - descifrarea dinamicii earora cstc extrem de ademcnitoare - precumpanesc,
cum ar fi relatii1c intrafamiliale,
boala ~i moartea, sexualitatea latcnta,
aseunsa In cutcle respectabilitatii
~i conventiei, toate circumscrise .iocului dc-a neccsarul ~i posibilul. Afi~and 0 atitudine dreaptii, aparent
ncpartinitoare,
autoal'ea etaleaza mizeria patimilor joase, incongruente
~i un paienjeni~ de emotii ~i senza!ii ocultate sub masca ncpasarii, caci
<lineolo de cuvcnita aparenta ~i ncinduplccata
pretentie oamenii ei traicsc, se apropic, se scpara Intr-un mod fals aleatoriu, respectand, dc
rapt, precisele indicatii scenice ale rcgizorului care imprumuta preJ'Ogativele sortii - scriitoarca. Tragandu-~i orgoliul din opera ~i din taIt;nt, de la inaltimea statutului ei de creator, prozatoarea distileaza cu aeribie seve, i~i depa~qte posibila timorare In fata extrem de variatelor
(:~antioane de omenire, creeaza voci ~i posturi, uime~te ~i dezamage~te
IllIcori. Atitudinea contemplativa
~i reveria pascista a primelor proze,
Itnpresioniste,
ale tinere!ii Ie converte~te Intr-o aparent paradoxala
nt:lndurare ~i lipsa de mila fata de umanitatea cutremuratoare,
in care
II~scifreaza despartirea interioara a cuplurilor, animozitati ~i resentiIllcnte materne ~i filiale, ravagiile bolii care-~i ating apogeul prin
nH!iIl'le.
De aceea, aceasta carte s-a nascut din dorinta de a "reabilita" uIWIt; dintre pcrsonaje ~i de a reeonsidera uncle conflicte ori raporturi
dillirc ele, atilt intr-un context mai larg, cel social, cat ~i In amanuntul

11111.:11-

* I. Negoite~clI,

;/11111;z('

,"f

s;l1leZI'.

1!1ICllre~ti,Editura t\lhatro~. 197(" 1', 1(,4

familial, Intr-o tratare libera, "decorsetata"

de tabuuri ~i emfaza, limiHindu-ne interesul exclusiv la romanele acestui ciclu, din motive absolut subiective ~i pe baza unor afinitati elective. Orgolioasa ~i aparent rigida, romanciera este 0 idealista cu semnul minus, dotata cu 0 extraordinara capacitate ludicii. Rascolind patimile abjecte ~i vorbind despre
tragismul conditiei umane, ea se joacii pc sine, se joaca cu personajele
sale, stimulandu-~i propria reflectie. Atitudinea ei malitios ludica ~i
subtilitatile frecvent derutante lamuresc inadvertente ~i 0 absolva de aparentele gre~eli de constructie, de nemotivatele
schimbari de situatie,
de rigida emfaza a stilului, de paradoxurile ~i contradictiile nelamurite.
Rcpro~ul din titlul cartii se converte~te, In final, Intr-o Intelegere baza11\pc irczistibiJa tentatie de a aduce la suprafata ceva posibil nou din a- ,
41,"01\'11
cOllleslala, dar permanent invidiata opera bengesciana.

VINovATIE

~I MINCIUNA

Simptomatic In romanele ciclului Hallipa al Hortensiei Pap ad atIh.:ngescu este pennanenta atatare a cititorului prin repetata amanare a
1I11l.:i
revela!ii finale, pentru ca, de~i aproape Incheiat ultimul roman, ar
Iliitcafi a~teptate sau chiar dorite clemente noi ~i stupefiante despre
IlIlftl11plari foarte saraee, la nebanuitele cohturi ale drumului parcurs.
:;:1 1()[Ll~ieeea ee se dezvaluie
despre fiecare personaj In parte traduce
III pia nul expresivitatii
sfa~ietoarea monotonie
a aetului existential.
I',,\ille, extrem de putine fapte exterioare In aceste romane, dar prin
"1~flli)1
iere tenace, noi straturi des~opera alte ~i alte puncte obscure ~i eIIIWIIt: interioare nedezlegate;
un fel de sarcasm abil mascat ~i 0 mi1IIIImpie subtil afi~ata se cuprind In demersul, analitic al atitoarei. Pa1.111111\.:
de proza comunica 0 stare de Intaratare continua a sensibiliUitii,
1111"lhilfisa perceapa concret imperceptibilul.
Disimularea
personaje1,11':111 cu ma~ti In spectacolul
vietii, izolarea, In unele cazuri chiar
11111
filillII de care ar putea fi suspectate, arunca un val de mister ce ex1111'11
111IJ1ulsulnerabdator al confruntarilor
~i fascinatia de a sonda, in11111111
la complicate dccodari Cll maximii migalii mctodica.
ill IlIlllea can.:-i Pllp,lli'II'/,i'I pagillilt: cil'lllllli CSI\; aholitii :di'(;livi
41,' \'IIIIIV[I\II',' II 'j! I 11111
I" I~II
1II1II ~llIhst:1I1 CII d,:t1l\vl\r~II' 1(11111'11'\111

1111,

"

\.