-TEM DE CAS-

Student: Bdi Constantin

Grupa: 743 ISBE

Cuprins
1. Introducere.3
2. Energia mareo-motric ... 4
2.1. Clasificarea centralelor mareomotrice............................................................4
2.1.1. Centrale fr baraj....................................................................................4
2.1.2. Centrale cu baraj........................................................................................4
2.2. Baraj mareomotric.....5
2.3. Centralele mareomotrice.5
2.3.1 Exemple de centrale mareomotrice.6
2.4. Calcul energetic....9
3. Avantaje si dezavantaje.....10
4. Impactul asupra mediului..11
5. Instalaii care recupereaz energia valurilor...11

Bibliografie ............................................................................................................................13

1 . Introducere
2

Fig 1- Central mareomotric (centrale electrice mareice) ;

Apele Oceanului Planetar dein un imens potenial energetic care poate fi valorificat pentru
producerea de energie electric. Principalele surse de energie luate n considerare, cel puin la
nivelul tehnicii actuale, se refer la: maree, cureni, valuri, diferenele de temperatur ale
structurilor de ap marin.
Mareele se produc cu regularitate n anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care
pot ajunge uneori la 14-18 m,determinnd oscilaii lente de nivel ale apelor marine. Principiul
de utilizare a energiei mareelor n centrale mareomotrice const n amenajarea unor bazine
ndiguite care s fac posibil captarea energiei apei, declanat de aceste oscilaii, att la
umplere (la flux), cat i la golire (la reflux).
Curentul marin este o mas de ap n micare, ntr-o anumit direcie, la suprafaa
mrilor i oceanelor, sau pe vertical, cauzat de vnturi, maree, diferena de densitate i de
presiune atmosferic.
Inca din cele mai vechi timpuri, omul a folosit energia apei, transformand-o mai tarziu in
energie electrica. Pentru utilizarea energiei hidraulice, s-au facut si se fac in continuare stavilare
cu caderi de apa, baraje si dervatii de rauri prin canale.Energia hidraulica a capatat de-a lungul
timpului numeroase intrebuintati. Apa a fost folosita ca atare, prin energia cinetica a raurilor, sau
transformata in abur pentru actionarea unor masini.

Fig 2
Energia
mareelor este una
dintre cele mai
vechi surse e
energie
descoperita,
utilizata de om
inca din vremurile
Imperiului Roman si ale Evului Mediu. De exemplu , pe tarmurile spaniole, franceze si britanice
se foloseau un fel de mori submerse partial, prin a caror miscare se macinau cerealele. Aceste
mori dateaza inca din anul 787 d.HR.
2 . Energia mareo-motric
Este valorificat prin centralele mareomotrice(Centrale electrice mareice). Acestea se pot
amplasa acolo unde amplitudinea mareelor este de cel puin 8m i exist un bazin natural, care
s comunice cu oceanul printr-o deschidere ngust.
O central mareo-motric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se
petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei.
2.1 Clasificarea centralelor mareomotrice
Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor:
2.1.1. Centrale fr baraj - care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile de
vnt utilizeaz energia eolian.
2.1.2. Centrale cu baraj - care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.

Fig 3
2.2. Baraj mareomotric
Un baraj mareomotric este o structura capabila sa capteze energie din miscarea
maselor de apa care intra si ies dintr-un golf sau dintr-un rau datorita fortelor de gravitatie ale
Lunii sau Soarelui. Spre deosebire de barajele traditionale, acestea permit apei sa patrunda in
rau /golf in timpul fluxului, si sa intre inapoi in baraj in timpul refluxului.
Acest proces este efectuat prin masurarea debitului fluxului sau refluxului si controlul ecluzei in
moment cheie ale ciclului mareic.Apoi sunt plasate turbine in dreptul ecluzelor pentru a
primi energia hidraulica a apei.
2.3. Centralele mareomotrice
Reprezint soluia cea mai veche de recuperare a energiei mareelor. n amplasamentele n care
diferena de nivel ntre fluxi reflux este mare,se nchide un golf sau un estuar prin construcia
unui baraj. Se formeaz un spaiu nchis n care nivelul apei este controlat de baraj. Barajul are o
zon echipat cu stavile. Tot n frontul barat se afl o centrala hidroelectric de tip
convenional,echipat cu turbine i generator.

Fig 4. (Schema unei uzine mareomotrice cu barare)

Sistemul clasic de operare este cu generare de energie la reflux. Golful sau estuarul barat sunt
umplute cu ap la flux, apa intrnd prin cmpurile deversante ale barajului care are stavilele
deschise. Accesul apei prin turbine este oprit. Cnd nivelul apei mrii coboar la reflux, apa este
descrcatdin golf spre larg prin turbinare,fructificndu-se diferena de nivel creat.
La egalarea nivelurilor stavilele barajului se deschid din nou, pentru a permite reumplerea
golfului sau a estuarului la fluxul care urmeaz.
Valorificarea maxim a energiei mareei se obine dac turbinarea se face la diferena
maxim de nivel dintre golful barat i mare. Debitul instalat n turbine trebuie s fie foarte
mare, pentru a goli rapid bazinul, pn nu se reduce prea mult cderea prin ridicarea nivelului din
larg, ca urmare a fluxului care succede. Debitarea de energie ar fins foarte neuniform in
5

timp,cu ocuri(vrfuri) care ar trebui preluate de sistem.Pentru a se elimina din acest dezavantaj
se poate uniformiza debitul de energie produs prin asocierea centralei mareo-motrice cu o uzin
cu acumulare prin pompaj.
n anumite proiecte se preconizeaz utilizarea turbinrii att la reflux,aa cum se ntmpl
n sistemul clasic de operare, dar i la flux, cnd umplerea golfului barat s-ar face cu trecerea
apei tot prin turbine .

Fig 5 .(Central mareomotrice cu turbinare att la flux ct i la reflux)

2.3.1 Exemple de centrale mareomotrice:
Rance este prima central mareomotrica din lume care a fost realizat n Frana ntre
1961-1966, n estuarul rului Rance la vrsarea n Golful St. Malo, avnd o putere
instalat de 240 MW. Aceast central valorific diferena de nivel dintre amplitudinea
maxim a fluxului i refluxului (13,5m), care genereaz un debit de ap de 18 000 mVsec.
Estuarul Fluviului Rance a fost nchis spre Marea Mnecii printr-un baraj de 750 m
lungime, central electric fiind ncorporat n dig.

Fig . 6
San Jose este cea mai puternic central mareomotric, avnd o producie de energie
electric de 21 600 Gwh. A fost construit n Argentina.
Prima central electric ce folosete energia valurilor s-a constuit ninsula Bali din
Indonezia.
Canada deine cele mai multe centrale mareomotrice (5), toate construite n Golful Fundy ,
cunoscut pentru mareele sale care au un nivel ridicat. Cel mai nalt nivel de ap nregistrat
vreodat n Golful Fundy a avut loc la capul din Bazinul Minas n noaptea de 4-5 octombrie
1869 n timpul unui ciclon tropical numit "SaxbyGale". Nivelul apei de 21,6 metri a rezultat din
combi-naia de vnt puternic, presiunea atmosferic anormal de joas i un val de primvar.

Fig.7
Portughezii au inaugurat un nou tip de centrala electrica (Anaconda), momentan unica
in lume, care foloseste energia valurilor. Aceasta centrala este instalata in largul coastei
Agucadoura, la 5 Km de tarm. A costat aproximativ 13 milioane $ (marea parte pentru a
realiza cablurile electrice subacvatice), si are o productie de 2.25 MW de energie.
Desi pare scumpa la prima vedere, aceasta solutie intrece in eficienta / cost atat panourile
solare, cat si centralele eoliene. Si fiind la prima implementare, energia valurilor va fi din
ce in ce mai bine exploatata (nu ca la panourile solare, unde s-a cam atins maximul, de

40.8 %). Si ca un alt avantaj fata de panourile solare, aceste centrale furnizeaza energie
non stop.
"Anaconda" are o lungime de 200 de metri si este confectionat aproape complet din
cauciuc, avand astfel o rezistenta mai mare in ocean. Fiecare dispozitiv este ancorat de
fundul oceanului si se misca in directia valurilor generand suficienta energie electrica
pentru alimentarea a 1.000 de locuinte.
Un grup de cate 50 de generatoare "Anaconda" ar putea produce destula electricitate
pentru alimentarea a 50.000 de locuinte la un pret foarte mic, au aratat dezvoltatorii
Anacondei, Checkmate Group. Acestia spun ca primele sisteme Anaconda vor fi instalate
pana in 2014.
Portughezii intentioneaza o a doua faza a proiectului, cand vor creste numarul de
generatoare de la 3 la 28. Si atunci se vor produce 21 MW de energie, suficienti pentru
aproximativ 15 000 de locuinte.

Fig .8
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are
potenial pentru astfel de centrale. Valurile reprezint o form de stocare a energiei
transmise de vnt, energie calculubil i demn de luat n consideraie.
Rusia a dat n exploatare uzina Kislaia Guba (320 MW) n apropiere de Murmansk
golful Kola, unde amplitudinea este de l4m.
Condiiile favorabile de utilizare ale mareelor n scopuri energetice exist i n golfurile
Brest i Mont Saint Michel din Frana, rmul Mrii Ohotsk n Rusia, estuarul Severn
din Marea Britanie, ca i pe rmurile Indiei i Indoneziei.
Centrala de la Lacul Sihwa, Korea de Sud; cea mai mare din lume, finalizat n anul
2011

Fig. 9
2.4. Calcul energetic
Diverse design-uri de turbine au randamente variabile, astfel puterea produsa variaza.
Daca randamentul turbinei este cunoscut, ecuatia urmatoare poate fi folosita pentru a determina
puterea produsa de turbina:
1

Unde:
= randamentul turbinei
P = puterea generata (in watti)
= densitatea apei (apa marii are 1025 kg/m)
A = suprafata pe care actioneaza turbina (in m)
V = viteza apei
Fata de o turbine deschisa, intr-un curent liber, depinzand de geometria carcasei, o turbina
inchisa cu un rotor de aceleasi dimensiuni cu prima, poate genera pana la de 3 sau 4 ori mai
multa putere.

3. Avantaje si dezavantaje
1 http://www.cyberiad.net/library/pdf/bk_tidal_paper25apr06.pdf
9

Cel mai evident beneficiu al unei centrale electrice care foloseste energia mareeelor il reprezinta
costurile reduse in comparatie cu o centrala electrica termica care utilizeaza combustibili fosili
sau izotopi radio activi. Desi costurile initiale de constructie a unei centrale mareo-motrice pot fi
mai ridicate , nu vor urma facturi de plata a combustibilului.
Un dezavantaj il constituie periodicitatea mareelor. Curentul electric ar putea fi generat
doar pe o portiune a zilei. Oamenii lucreaza dupa o perioada solara, mareele se produc dupa o
perioada lunara, deci energia obtinuta de la o centrala mareo-motrica ar fi accesibila doar la
jumatate din timpul in care este necesara.Pentru a contracara acest inconveninet energia ar trebui
distribuita intr-un loc pe Pamant unde este nevoie de ea, acest loc poate fi la o distanta foarte
mare, derivand intr-o problema costisitoare de transmitere . Alternativ, energia poate fi stocata,
dar prezinta o mare si costisitoare problema tehnica.
Pentru a genera electricitate turbinele (generatoarele) trebuie sa functioneze la o viteza constanta,
ceea ce este dificil, tinand cont de fluxul variabil al curentilor mareici in doua directii, aceasta
face sa fie nevoie de un anumit model, care sa permita atat apei care avanseaza cat si celei care
se retrage sa roteasca palele turbinei.
Un alt dezavantaj este ca folosirea apelor din apropierea tarmurilor pentru a construi o
centrala mareo-motrica va avea efecte nedorite asupra mediului rezultate din modificarea
curentilor. Va interveni asupra modalitatilor traditionale de a utiliza apele din apropiarea
tarmurilor, precum transportul si pescuitul.
Folosirea puterii mareelor ca sursa regenerabila de energie a castigat teren in ultimii ani datorita
inexistentei unor combustibili fosili ieftini si a intelegerii ca acesti combustibili fosili la un
moment se vor sfarsi. Chiar daca centrale-mareo motrice vor fi sau nu construite la o sacara mai
mare, aceasta potentiala sursa de energie va primi probabil o atentie marita pe masura ce costul
generarii energiei electrice prin mijloace conventionale creste. Exista in intreaga lume zone in
care potentialul realizarii unor centrale mareo-motrice este ridicat.
Evident, exist numeroase alte aspecte de ordin tehnologic (fie pozitive, fie negative) care
ar fi de discutat, ns n lipsa unor studii de specialitate n domeniul tehnic, v invit s adugai i
voi prerile/ cunotinele voastre la rubrica de comentarii.
Este cert c tehnologia exploatrii energiei mareelor va fi perfecionat. S sperm c
cercettorii i inginerii vor gsi soluii pentru a minimiza impactul asupra vieii marine. Cu
siguran, energia mareomotric reprezint un subiect care va fi studiat ndeaproape n viitorul ce
ne ateapt.

4. Impactul asupra mediului

10

n raport cu alte surse de energie, bazate pe arderea combustibililor, energia mareelor este net
favorabil, deoarece este regenerabil, nu consum combustibili, nu produce emisii, nu produce
deeuri. Singurul impact negativ se produce asupra ecosistemelor marine.
Elicele n cureni mareici pot rnii petii i mamiferele din zonele de operare.
Prelunddifereniat o parte din energia cureni- lor pot modifica evoluia rmului i habitatul
costier. Pentru a evita fixarea de alge i nevertebrate de elementele instalaiei energetice sunt
utilizate materiale care pot fi toxice mediului. Efectele sunt ns reduse i n parte se pot evita.
Dirijarea acustic a petilor i mamiferelor poate evita contactul cu elicea. Bilanul energetic al
rmului depinde relativ puin de energia curenilor de flux i reflux.
Sistemele cu barare produc un impact semnificativ mai mare. Bararea afecteaz circulaia
petilor ntre zona barat i mare. Petii pot circula liber prin deschiderile
barajului cnd stavilele sunt deschise, dar la turbinare sunt atrai de curentul spre turbine i sunt
rnii cnd ncearc s nnoate prin acestea. Turbiditatea din zona barat scade n timp,i ca
urmare razele soarelui penetreaz pn la adncimi mai mari.
Fitoplanctonul se dezvolt dezechilibrat i apoi intreg lanul trofic. Bilanul sedimentelor
este de asemenea afectat,n special dac este vorba de bararea estuarelor unde intervine i debitul
rului. Cea mai mare parte dintre efectele negative sunt ns eliminate dac soluia cu barare
este nlocuit de soluia cu lagun, creat n largul rmului prin diguri de contur.
5. Instalaii care recupereaz energia valurilor
Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puin
eficiente.
Un obiect care plutete pe valuri execut o micare cu o traiectorie eliptic. Cea mai simpl form
de valorificare a acestei micri pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate.
O construcie modern este cea de tip Pelamis format din mai muli cilindri articulai, care, sub
aciunea valurilor au micri relative care acioneaz nite pistoane.

11

Fig .10
Dispozitivul Pelamis este construit din cinci segmente tubulare legate de articulatii specifice, care
permit miscari in doua directii. Acest miriapod artificial pluteste jumatate scufundat pe suprafata
apei si, in mod normal, sta perpendicular fata de frontul de unda. Atunci cand valurile trec pe sub
lungimea masinii si segmentele se flexeaza in apa, miscarea este transformata in energie
electrica cu ajutorul a doua sisteme hidraulice de putere, care se afla in tuburile masinii. Atunci
puterea este trimisa catre mal prin echipamente obisnuite si prin cabluri aflate la adancime.
Generatoarele de la articulatiile fiecarui segment sunt similare si functioneaza independent unul
de altul, cu redundanta tuturor componentelor generale.
Pelamis este alcatuit din mai multi cilindri articulati, care, sub actiunea valurilor au miscari
relative care actioneaza niste pistoane. Pistoanele pompeaza ulei sub presiune prin motoare
hidraulice care actioneaza generatoare electrice.
Pelamis a fost realizat si comercializat de Pelamis Wave Power Ltd (cu sediul in Scotia,
cunoscuta anterior ca Ocean Power Delivery Ltd).
n anul 2009 Portugalia a i dat n folosin primul generator: la cinci kilometri de rm a fost
instalat dispozitivul Pelamis, dupa numele vechi al sarpelui de mare.

Fig. 11

12

Bibliografie:
Imagini:
Fig 1 http://www.mokor.net energie mareomotrice
Fig 2 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 3 http://www.sunenergyconsulting.ro/2010/02/energie-hidraulica/
Fig 4&5 http://ro.scribd.com/doc/59305722/74/Centrale-mareo-motrice
Fig 6 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Fundy
Fig 8 Prima centrala electrica cu puterea valurilor | Arena IT
Fig 9 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 10 http://www.casaviitorului.webgarden.com/meniu/sisteme-de-generare-a-energiei:2
Fig 11 http://www.ghidelectric.ro/stire-1620-Pelamis-sistemul-care-transforma-puterea-valurilorin-energie-electrica.html
Text:
http://regenere.wordpress.com/energia-mareelor/
http://www.ae3r-ploiesti.ro/index.php/ro/energie/energii-regenerabile/energie-hidraulica
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic
http://www.scrigroup.com/geografie/Consideratii-despre-centralele32967.php)
Prima centrala electrica cu puterea valurilor | Arena IT
http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
http://ro.scribd.com/doc/59305722/74/Centrale-mareo-motrice
(http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/obt_en_el.html )
http://www.cyberiad.net/library/pdf/bk_tidal_paper25apr06.pdf

13