TRANSPORTUL URBAN INSTRUMENT DE RESTRUCTURARE SI

DEZVOLTARE URBAN
Transporturile influenteaz si la rndul lor, sunt influentate de caracteristicile dezvoltrii
economice. Ele contribuie, n mod substantial la formarea P.I.B., creeaz oportunitti pentru
angajarea fortei de munc si beneficii indirecte orientate ctre dezvoltarea regional si
globalizare. Din aceste motive, putem aprecia c transporturile reprezint o putere economic, un
liant si un factor de influent al celorlalte sectoare de activitate a cresterii numrului de
autovehicule.
Orasul prezentului si viitorului a fcut obiectul planului director de dezvoltare, elaborat si pe
baza unor studii generale de circulatie (PUG).
Dezvoltarea vertiginoas a Capitalei, punerea n functiune a numeroase obiective, au condus
la o crestere considerabil a transportului interior de toate categoriile.
n Bucuresti, fenomenul aglomerrii a aprut cu preponderent n anii 1990. Acest fapt se
datoreaz att cresterii accentuate a gradului de motorizare ct si datorit capacittii sczute a
arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia
aglomerrilor pune n evident faptul c se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei,
modificndu-se intensitatea traficului si influentndu-se negativ calitatea infrastructurilor pn n
momentul aparitiei imposibilittii de deplasare,deci a blocajului (ambuteiaj, strzi pline, masini
blocate). Studiile de urbanism/circulatie urmresc conceptul de zonificare a teritoriului orsenesc
si de realizare a sistemului radialinelar al retelei stradale majore.
Principiile care au stat la baza organizrii retelei stradale principale sunt:
Asigurarea circulatiei ntre importantele puncte de interes: cartiere de locuinte, platforme
industriale, etc. ;
Asigurarea unei structuri a retelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere-magistrale
orsenesti cu bifurcatii de artere n cartiere, iar acestea din urm, cu ramificatii n strzi locale de
acces la obiective);
Asigurarea unor conditii ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la limita exterioar a
unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de parcare), n interiorul
crora s ptrund numai artere locale de colectare si de acces;
Prevederea de artere ctre zonele verzi, de odihn, de recreere;
Dimensionarea capacittii de circulatie a arterelor, astfel nct s se asigure cel putin un minim
n viabilitatea orasului, n raport de mrimea sa.
Strategia municipalittii n domeniul transporturilor vizeaz, n principal, acele actiuni menite
s conduc la prioritizarea transportului public concomitent cu dezvoltarea si modernizarea
elementelor componente ale acestuia. n acest sens se au n vedere urmtoarele:
promovarea ideii de utilizare integrat a multiplelor moduri de transport, cu scopul de a
asigura o mobilitate ridicat si de a controla ncrcarea traficului;
continuarea procesului de reabilitare si modernizare a infrastructurii de transport (linii de
tramvaie, depouri etc.) si de dotare cu noi mijloace de transport (tramvaie, autobuze, troleibuze);

protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel nct s devin un
punct de atractie comercial si de agrement;
dezvoltarea sistemului de management al traficului si sistem GPS pe vehiculele RATB;
mrirea progresiv, pe etape, a capacittii de circulatie a arterelor, n raport cu cresterea
traficului, prin lrgiri de artere, realizarea de pasaje rutiere si pietonale;
continuarea procesului de reabilitare si modernizare a penetratiilor existente si crearea altora
noi, n vederea realizrii continuittii autostrzilor care converg ctre Capital;
continuarea procesului de reabilitare si modernizarea strzilor prin promovarea a noi proiecte
cu finantare extern;
completarea si nchiderea inelului principal de circulatie prin finalizarea lucrrilor la Pasajul
Basarab;
dezvoltarea unei strategii globale pentru amenajarea de parcri subterane si supraterane att n
zona central a orasului, ct si n cartierele de locuinte;
promovarea unor noi proiecte de pasaje supraterane si subterane, inclusiv de modernizare a
celor existente.
Modernizarea infrastructurii liniilor de transport 2009 2012
Costuri estimate: 2.213.702 mii lei din care:
Lucrri noi
Costuri estimate: 1.055.162 mii lei
Costuri estimate: 2009 - 206.165 mii lei
2010 - 338.361 mii lei
2011 - 333.845 mii lei
2012 - 176.791 mii lei
Studii de fezabilitate
Costuri estimate: 2009 - 1645 mii lei
2010 - 747 mii lei
2011 - 265 mii lei
2012 - 194 mii lei
Modernizri mijloace de transport
Costuri estimate: 1.090.483 mii lei, din care
2009 269.371 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 170 buc autobuze, 50 buc troleibuze
2010 278.660 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 100 buc autobuze, 100 buc troleibuze
2011 306.260 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 200 buc autobuze, 50 buc troleibuze
2012 236.192 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 200 buc autobuze
Utilaje si echipamente pentru ntreinere si deservire
Costuri estimate: 61.743 mii lei
Din care 2009 - 56914 mii lei
2010 - 3035 mii lei
2011 - 972 mii lei

2012 - 822 mii lei

Alte cheltuieli
Costuri estimate: 3.463 mii lei
Reteaua stradal principal
Reteaua stradal principal (sistemul major de circulatie) a orasului, n lungime de 453 Km,
pstreaz configuratia traditional a sistemului radialinela.
n conditiile dezvoltrii Capitalei, circulatia rutier se schimb, viteza de circulatie creste,
volumul de transport se mreste, n concordant cu tendintele de dezvoltare material si social a
locuitorilor. Se impune transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie ntr-un nou sistem
eficient, prin adoptarea unor solutii eficiente att din punct de vedere tehnic, ct si economic:
folosirea ntr-un procent ct mai mare a traseelor arterelor existente;
mrirea progresiv pe etape a capacittii de circulatie a arterelor n raport de cresterea
traficului, prin lrgiri de artere,realizarea de pasaje rutiere si pietonale;
asigurarea spatiilor pentru mrirea capacittii de circulatie a arterelor, intersectii, pasaje, etc.,
n etapele premergtoare de executie a obiectivelor.
Strategii de planificare
Conservarea zonei verzi de centur care nconjoar orasul prin pstrarea unei structuri
compacte a orasului;
Protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel nct s devin un
punct de atractie comercial si agreement ;
Stabilirea unei
retele de transport public sistematizat si ierarhizat ;
Promovarea folosirii multiplelor moduri de transport cu scopul de a asigura o mobilitate
ridicat si de a controla ncarcarea traficului ;
Stabilirea performantei retelei rutiere prin construirea arterelor inelare, separri pe nivele n
intersectiile importante si n general completarea retelei de drumuri ;
Realizarea de constructii si dotri legate de transportul de marf ca: depozite si terminale
pentru camioane de-a lungul limitelor orasului ;
Crearea unui sistem de transport si a unui tranzit orientat spre oras cu scopul revitalizrii
mprejurimilor capitalei.
Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti.
Municipiul Bucuresti a avut n vedere realizarea unui program de dezvoltare a transportului si
retelei stradale n Bucuresti printr-un credit extern de la Banca European de Investitii pentru 5
proiecte care vizau:
construirea unui pasaj suprateran la Basarab ;
facilitatea de parcare de la Gara de Nord ;
reabilitare drumuri urbane ;
contorizarea vnzrii de cldur si ap cald ;
modernizare tramvaie Acest contract de credit a fost ratificat prin Legea nr.489/2001.
Construire Pasaj suprateran Basarab a crui valoare va fi de 67,8 MEuro.

Pasajul suprateran ncepe printr-o ramp de acces din B-dul Nicolae Titulescu,
supratraverseaz Calea Grivitei, pachetul de linii C.F. din Gara de Nord, B-dul Dinicu Golescu,
sos. Orhideelor, intersectia Calea Plevnei-Calea Giulesti-sos. Orhideelor si revine la sol printr-o
ramp de acces prelund traseul modificat al Soselei Orhideelor pn n apropiere de actualul
Pod Grozvesti.
Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creat o nou statie de tramvai
deasupra liniilor ferate, avnd legturi pietonale cu statia de cale ferat si metrou, accesul
cltorilor fcndu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scrilor rulante.
Investitia include rampe de acces, modificri n reteaua sinelor de tramvai n apropierea
pasajului suprateran, schimbri minore la statia de metrou Basarab si adaptri ale diferitelor
retele din zon.
Beneficiile proiectului:
nchiderea inelului principal de circulatie ceea ce conduce la evitarea aglomeratiei n zona
central a orasului pe axa Nord - Sud, a zonei Grii de Nord ct si la ntregirea liniei de tramvai
pe acelasi inel principal ;
reabilitarea strzilor aferente pasajului (sos. N. Titulescu, sos. Orhideelor, calea Plevnei, calea
Giulesti) precum si redeschiderea strzii Grozvesti, ntre Podul Grozvesti si Palatul Cotroceni ;
descongestionarea centrului orasului si n special a axei N-S ca urmare a nchiderii inelului
principal de circulatie ;
reabilitarea strzilor adiacente precum si crearea unui important punct intermodal de transport
n zona Basarab ntre calea ferat, metrou, si transport de suprafat ;
reducerea cu peste 3,7 % pe an a consumului de carburanti pentru mijloacele auto care
tranziteaz zona ;
crearea a peste 1500 de locuri de munc pe perioada executiei si a cca 50 locuri de munc
permanente dup executie, pe timpul exploatrii.