Conceptul de instruire (proiectare) asistata de calculator (pentru clasa a X a B)

Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile dezvoltarii

accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, deja obisnuiti cu
avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul
este o cerinta intrinseca.
Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.
A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare,
informare, instruire.Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:
-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;
-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;
-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne, instruirea
asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a
informatizarii in invatamant.
Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand
accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in
modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar
configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si
vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in
activitatile de instruire.
Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware
(calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si
valorificare in mediul instructional.
2.1. 1.Tehnologia in procesul de invatamant
Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de
profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole
stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite
de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specifice acesteia.
2.1.2. Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii
Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra
modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-le celor
ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. Folosirea
Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintre elevi/studenti
si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi.

Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da
elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si
propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata.
Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe
particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si
nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce
se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).

2.1.3. Consecinte pedagogice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor,
prin:
-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de
calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte,
captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare,
imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, studentul
incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.
-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare
organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc
castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.
-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in
laborator, ajuta la intelegerea acestora.
-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple
-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie
-Cerinte pentru realizarea IAC:
a)dotarea cu echipament;
b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica
-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul
-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute
2.1.4. Notiuni, concepte utilizate in IAC
Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardwaresoftwaredestinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in
vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul
de invatare.

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara (indicatii
metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse
materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).
Trasaturile generale ale softului educational:
-este conceput pentru a invata
-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor
-se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.
Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de
instruire:
a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea
nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se
prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de
calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare).
Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel:
-precizeaza una sau mai multe secvente de informatii;
-solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu;
-prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de
raspunsul elevului.
Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de
10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente.
Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care
elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile
care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de
gradul de initiere al celui care invata.
b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se
pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi
specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului.
Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi
generate in timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta

unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O
interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele
de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative.
Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se
stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de
concepte, procedee a caror insusire va fi verificata.
d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau
sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera
posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in functie de
modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea
fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.
Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversificarea IAC rolul dacalului va suferi
modificari. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica
prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau sa elaboreze proiecte de programe si sa le
adapteze la cerintele procesului educativ Procesul educational se va descentraliza, transformandu-se
dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe subiecti. Dar, oricat de complete ar fi
programele, profesorul ramane masina perfecta de invatat.
2.2.

Varsta scolara in cauza : 16 ani

Caracterizare generala

In aceasta etapa de viata, adolescentul trebuie sa realizeze o sarcina majora: aceea de a isi crea
o identitate stabila si de a deveni un adult matur, complet si productiv . Pe masura ce isi dezvolta o
constiinta de sine clara, experimenteaza diferite roluri si se adapteaza la schimbarile pe care le
traieste, adolescentul realizeaza o serie de pasi in aceasta directie, pasi care reprezinta ei insisi
sarcini importante ale dezvoltarii. Practic, aceste asa-numite sarcini ale dezvoltarii reprezinta
definitia pe care cultura si societatea in care traim le dau termenului de dezvoltare normala
caracteristica unor diferite momente ale vietii.
Pentru adolescenta este vorba despre:
Dezvoltarea de noi relatii sociale, in special cu ceilati baieti si fete care fac parte din aceeasi
generatie, relatii mai mature, bazate pe intimitate, incredere si respect fata de alte persoane.
Adolescentii invata treptat, experimentand, sa interactioneze cu ceilalti intr-o maniera mai
apropiata de cea adultilor. De retinut este si faptul ca maturitatea fizica joaca un rol important in
relatiile cu egalii: adolescentii care se maturizeaza mai lent (sau mai rapid) decat ceilati vor fi
eliminati din grupul de covarstnici si vor intra in grupuri cu nivel similar de maturitate fizica si
relationala.
Dezvoltarea rolului social de barbat, respectiv femeie. In aceasta etapa adolescentii dezvolta o
definitie proprie cu privire la ce inseamna a fi barbat sau femeie.

Majoritatea adolescentilor tind sa se conformeze la rolurile de sex masculin sau feminin

impuse de contextul cultural in care traiesc si se dezvolta (de exemplu, in cultura europeana,
barbatul este vazut ca fiind puternic, activ, inteligent, independent, iar femeia este de cele mai multe
ori caracterizata ca fiind delicata, lipsita de forta (fizica), afectoasa, pasiva, cu toate ca in ultimii ani
aceste roluri tind sa fie tot mai putin clar conturate). Acest fenomen global de uniformizare care
tinde sa ia din ce in ce mai multa amploare, legata de rolul femeii si a barbatului in societate, ne
pune pe ganduri. Faptul ca rolurile tind sa fie mai putin clar conturate duce la confuzie. De-a lungul
istoriei, societatea a fost condusa de barbati, iar femeii i s-a stabilit de catre acestia un rol clar
definit. Nevoia femeii de a nu mai fi vazuta ca fiind slaba, a dus la emanciparea ei, sub forma
independentei materiale, si a functiilor castigate in domeniul politicii/conducerii diverselor forme de
institutii. Intr-un fel, femeia a dorit, inconstient, sa fie ca barbatul. Grija de familie si de casa asa
zisa cratita- sunt considerate de catre unii oameni a fi devenit peiorative. Aceasta emancipare in
societate i-a dat sansa de a se dezvolta intelectual, de a avea acces la o educatie potrivita, de a avea
prilejul alegerii pentru propria persoana.
Insa, implicatiile psihologice cu exceptia partii feminine ce alege o meserie spre care are
inclinatie, dar fara a face din ea un scop derivate din aceasta sunt: isi impune sa devina o femeie
de succes asemanatoare barbatului, isi impune sa aiba o cariera de aceeasi valoare ca a barbatului,
isi fixeaza ca tinta obtinerea unor venituri materiale cu orice pret pentru a concura in acest sens cu
partenerul de viata. Toate acestea au un pret ce urmeaza a fi platit in scurt timp: femeia isi pierde
calitatile naturale feminine protectoare in familie, dragastoasa, sensibila pierzandu-se in final pe
sine. Ea nu va mai putea face diferenta intre rolul de barbat si cel de femeie, intre raceala
sentimentelor necesare afacerilor si caldura sufleteasca proprie feminitatii, rezultand o bulversare
completa in atitudinea si comportamentul ei zilnic. Desi crede ca poate gestiona atat cariera cat si
viata de familie, dezamagirile personale nu se vor lasa mult asteptate).
Acceptarea modului in care arata (infatisarea fizica). Pubertatea si viteza schimbarilor fizice
care au loc in adolescenta prezinta variatii inter-individuale puternice. Cat de dificil (sau usor) ii
este adolescentului sa faca fata acestor schimbari depinde si de masura in care el reuseste sa se
incadreze in sabloanele determinate cultural (stereotipuri) bine definite, ale corpului perfect.
Castigarea independentei emotionale in relatie cu parinti si a unui nou statut in cadrul familiei.
in cursul dezvoltarii lor, copii internalizeaza valorile si atitudinile parintilor. Adolescentul este pus
in situatia de a redefini toate acestea, dezvoltand treptat sentimentul increderii in sine, in propriile
valori, judecati si sentimente. Pentru ambele parti, aceasta trecere este mai lina atunci cand parintii
si adolescentul reusesc sa ajunga la un acord privind acordarea unui nivel de autonomie mutual
acceptabil care se va amplifica treptat.
Pregatirea pentru casatorie si viata de familie. Maturizarea sexuala si emotionala reprezinta un
element de baza pentru realizarea acestei sarcini de dezvoltare extrem de dificila si care, de cele mai
multe ori, continua si la varsta adulta.
Pregatirea pentru cariera profesionala. In societatea actuala, adolescentul este considerat adult
atunci cand ea sau el devine independent si din punct de vedere financiar. Cum astazi, independenta
financiara si cariera profesionala sunt interdependente, rezolvarea aceastei sarcini este in unele
cazuri extrem de dificila. Avand in vedere ca piata muncii este continua schimbare, ca solicitarile in

ceea ce priveste nivelul de educatie si competentele profesionale sunt tot mai inalte, practic, daca in
unele cazuri independenta financiara poate fi obtinuta la sfarsitul adolescentei, in multe cazuri ea
apare cel mai probabil, in prima etapa a perioadei adulte.
Dezvoltarea simtului etic si a unui sistem de valori propriu.
Dezvoltarea unui sistem de credinte si valori, a unei ideologii care sa ghideze comportamentul
in diferite contexte si situatii reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte ale dezvoltarii
adolescentului, cu determinari profunde pentru cursul dezvoltarii sale ulterioare.
Dorinta de a dezvolta un comportament social responsabil. Familia reprezinta primul cadru in
care copiii se definesc pe ei si lumea in care traiesc. Definirea unui status si a rolului social pe care
il ocupa in cadrul comunitatii din care fac parte, dincolo de contextul familiei de origine, reprezinta
o realizare importanta pentru adolescenti si tineri.
Consecutiv, capacitatea de autonomie emotionala, decizionala si comportamentala in
contextul unei lumi tot mai largi, care depaseste cu mult cadrul familiei restranse, permite
adolescentului sa defineasca si sa se angajeze in noi roluri sociale.

Profilul psihologic din punct de vedere al achizitiilor disciplinei

Inteligena. Se remarc o polarizare a nivelului intelectual, determinat

de cauze multiple: fie un nivel deficitar (cu intelect de limit), fie un nivel ridicat (cu
coeficient
de inteligen peste medie sau superior). La aceast vrst, normalitatea impune o masiv
reorganizare intelectual, care s conduc n final la formarea concepiei despre lume i via.
Temperamentul. Pendularea ntre introversie i extraversie creeaz aparenta instabilitate
temperamental care i pune amprenta pe toate actele de conduit: impulsivitatea,
entuziasmul
debordant urmat de inhibiie i apatie prelungit, explozia de energie i de afect, care se
consum
ducnd la epuizare, indispoziie. Aceste manifestri contradictorii i au sursa primar n
efervescena transformrilor hormonale i a unor sisteme (circulator, osos, muscular) i dau
natere uneori la conduite deviante, cu aspecte infracionale. n post-adolescen se
stabilizeaz
trsturile temperamentale individuale.
Aptitudinile. n plan aptitudinal, adolescentul posed toat gama de nzestrri:
simple-complexe, generale-specifice. Cultivate inegal sau deloc, acestea se afl n germene i
l

ajut s i valorifice nclinaiile native. Frecvent adolescenii dovedesc aptitudini sportive,

artistice, de integrare n grupul social restrns, n care pot ocupa chiar statutul de lider.
Posesia acestor aptitudini i asigur dobndirea independenei, autonomiei personale, prin
asumarea de responsabiliti (n plan social, comunitar sau n plan marginal, subgrupal, n cazul
devianei).
Fiind deseori lipsit de orientare/consiliere colar i profesional adecvat, unii adolescenti
nu contientizeaz posibilitile lui aptitudinale.
Caracterul reprezint portretul psihic global al personalitii, reflectnd relaiile pe care
subiectul le ntreine cu lumea i valorile dup care el se conduce. La structurarea caracterului
contribuie att trebuinele, convingerile i sentimentele superioare, ct i concepia despre
lume i
via a subiectului.

16 ani

Specificul formarii notiunilor disciplinei Comunicarea profesionala la grupa de varsta

Managementul este o functie profesionala care nseamana a conduce, ntr-un context dat, un
grup de persoane care au de atins un obiectiv comun, n conformitate cu finalitatile organizatiei din
care fac parte. Sa explicitam, pe rnd, elementele cheie ale acestei definitii genera. Functie
profesionala = o activitate profesionala practica pentru exercitarea careia sunt necesare cunostinte si
abilitati specifice, tehnice si relationale. In raport cu alte functii si profesii, functia manageriala are
doua caracteristici proprii:
Se exercita cu si asupra altor persoane (colegi, colaboratori, superiori ierarhic), deci nu este o
meserie solitara; Se nvata nu numai n scoala, fie ea universitate de management, ci mai ales n
contact cu terenul, cu practica
De aceea, obiectivele unei formari manageriale - fapt valabil si pentru acest curs de formare la
distanta -sunt:

a-l ajuta pe cursant sa dobndeasca si sa-si mbunatateasca cunostintele, tehnicile de

lucru si competentele relationale;

a-l determina pe cursant sa constientizeze si sa valorizeze propria experienta practica.

A conduce = termen generic care desemneaza diferitele stiluri de management, dar care
nseamna, indiferent de stil, a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga obiective
comune.
Intr-un context dat -se refera la doua aspecte:
- conditiile economice, sociale, politice specifice, cu constrngeri si oportunitati
- caracteristicile culturale, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei sau al serviciului public din
care face parte
Obiectiv comun, n conformitate cu finalitatile organizatiei

Toata dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza in urmatoarea propozitie:

"Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai nti sa l ai".
Daca ntr-o organizatie obiectivele nu sunt ntotdeauna clar definite, sau daca sunt definite doar
la nivelul ansamblului organizatiei, si nu si la nivelul fiecarui subansamblu n parte, este absolut
necesar ca obiectivele sa fie explicitate ntr-o maniera operationala.
Din perspectiva "orizonturilor" pe care le abordeaza, managementul contine doua domenii:
MANAGEMENTUL STRATEGIC: domeniul de activitate care proiecteaza si pregateste
evolutia organizatiei (actiune pe termen mediu si lung
MANAGEMENTUL OPERATIONAL: domeniul de activitate care asigura functionarea
cotidiana a organizatiei (actiune pe termen scurt)
Adresndu-se oamenilor, dar n aceeasi masura preocupndu-se de resursele, metodele si
instrumentele de lucru care pot fi antrenate pentru atingerea obiectivelor organizatiei,
managementul are doua componente disctincte, dar nedisociabile:
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
MANAGEMENTUL MIJLOACELOR
Intersectnd domeniile si componentele, rezulta cele patru zone ale managementului:
Managementul strategic al resurselor umane, care nseamna stimularea eficientei profesionale a
membrilor echipei prin conducerea procesului de schimbare a serviciului, dezvoltarea unei politici
de comunicare interna, gestiunea strategica a competentelor
Managementul strategic al mijloacelor, respectiv definirea optiunilor strategice legate de
structura organizatiei, parteneri, instrumente strategice de analiza a contextului si de planificare, etc.
Managementul operational al resurselor umane, care reprezinta managementul relational
(animarea echipelor, conducerea reuniunilor de lucru, negociere, gestiunea timpului, comunicarea
cotidiana)
Managementul operational al mijloacelor, care poate fi denumit managementul instrumental si
care se refera la decizie, delegare, descrierea functiilor pentru fiecare componenta a serviciului
public, coordonarea proiectelor etc.
In concluzie, orice manager trebuie sa si asume sarcini operationale si strategice.
In cazul managerilor de nivel 1 (ex: sefi de centre de plasament, sefi de servicii etc -care conduc
o echipa n care nu mai exista si alte nivele interne de conducere) sarcinile acestora sunt
preponderent operationale, pe cnd n cazul managerilor de nivel 2 (acei manageri care au n

subordine manageri de nivelul 1 -este cazul directorilor directiilor judetene pentru protectia
copilului) dimensiunea strategica este necesar sa fie mult mai dezvoltata.

Aptitudini specifice disciplinei prin prisma motivatiei pentru invatare

Aptitudini interpersonale i de comunicare: se refera la abilitatea de a comunica uor cu alte

persoane prin mijloace scrise, verbale, i/sau vizuale ori non-verbale. Capacitatea de a interaciona
cu alte persoane i a lucra n echip.
Aptitudini de comunicare:
Capacitatea de a scrie clar i corect, i a manifesta aptitudini de comunicare oral
Dovada capacitii de a gndi i exprima gnduri logic
Aptitudini interpersonale / de colaborare:
Demostrarea de bune aptitudini interpersonale prin crearea de oportuniti pentru realizarea
comunicrii i a schimbului de cunotine, idei i experiene proprii cu alte persoane
Cutarea ajutorului din partea celorlali i disponibilitate spre a considera i a aciona n
baza ajutorului oferit
Respectul fa de sine i fa de cei din jur:
Accept i preuiete egalitatea i singularitatea celor din jur
Trateaz cu cei din jur ntr-un mod atent i respectuos
Imparialitate :
Accentul asupra faptelor, problemelor i soluiilor este meninut atunci cnd se rezolv
probleme delicate din punct de vedere emoional
Realizarea unei viziuni echilibrate a perspectivelor conflictuale

3.
3.1.

Metodologia predarii- invatarii-evaluarii la disciplina Comunicarea profesionala

Invatarea prin jocuri distractive

Prin joc elevul isi afirma personalitatea, calitatile sale psihice, voinat, inteligenat,
gandirea.Este cunoscut faptul ca la inceperea scolaritatii, organele de simt ale copilului sunt
dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic paroape la nivelul adutului. Micul scolar are acceasi
capacitate ca si adultul de a primi informatii, dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai putin

dezvoltata la el, datorita printre altele si faptului ca spre deosebire de adultacesta nu beneficiaza de
o experienta anterioar suficienta si nici de un limbaj corespunzator. In schimb la aceasta varsta
copilul manifesta o curioziotate senzoriala care constituie un sprijin pretios pentru desfasurarea
activitatii instructiv- educative.3
Prin joc se pot exercita cele mai complexe si mai importanter influenta formative si se
inregistreaza seria de transformari cantitative si calitative necesare, potivit conditiilor interne sau
externe necesare executiei lui. In folosirea jocului cu scolarii mici se reflecta scoala, lumea si viata
si reflexul lor cognitiv si moral. Se asigura totodata adaptarea copilului la munca scolara, dar si
accesibilizarea unor cunostinte mai aride sai mai abstracte , ori consolidarea acestora, introducandul treptat pe copil in practica invatarii si a muncii in genere.
Tipuri de joc i momentele n care le putem folosi n cadrul unei lecii:
a) Pentru spart gheaa un joc de genul ntrebri pentru aflarea adevrului ar putea
nltura barierele n comunicare, i-ar putea face chiar i pe cei mai timizi sau mai puin pregtii
elevi s participe. Acest joc este eficient att la clasele de liceu, ct i la clasele de gimnaziu, pentru
elevii de nivel mediu i avansat pentru c ncurajeaz interactivitatea. Profesorul va alege un
voluntar care va fi cel interogat. Colegii i vor adresa ntrebri n legtur cu ceea ce a fcut el, de
exemplu la sfrit de sptmn, cu o zi n urm, folosind ntrebri cu rspuns limitat Da, Nu.
Exemple: Ai fost ieri la cumprturi?, sau Te-ai uitat ieri la televizor? Este important ca aceast
activitate s se desfoare ntr-un ritm alert i s nu dureze mai mult de zece minute. Profesorul va
corecta eventualele greeli de gramatic sau de pronunie ale elevilor, dar nu va interveni pe
parcursul desfurrii acestei activiti. O alt variant a acestui joc didactic este Cuvntul
misterios. Profesorul va scrie pe tabl un cuvnt legat de vocabularul predat la clas ntr-o or
anterioar. Un elev va sta cu spatele la tabl i va adresa colegilor ntrebri pentru a afla cuvntul.
ntrebrile trebuie s fie ct mai variate. Dac elevul numete cuvntul de pe tabl, el va avea
dreptul de a scie alt cuvnt, care s fie descoperit de un alt coleg desemnat.
b) Pentru mbuntirea vocabularului putem folosi un joc numit Trage oblonul. Elevii vor
fi mprii pe echipe de cte patru. Fiecare echip va primi cte opt fie coninnd opt ferestre. Pe
jumtate de fereastr este scris o jumtate de proverb sau expresie (Oblonul nchis). Elevii vor
primi i partea cealalt pe bucele mici de hrtie. Ei trebuie s potriveasc respectivele cuvinte
astfel nct oblonul care cuprinde toate cuvintele proverbului, sau expresiei s fie nchis.
Profesorul va avea rolul de a juriza munca elevilor i de a desemna echipa ctigtoare, adic cea
care va nchide obloanele, va gsi proverbele sau expresiile enunate n cel mai scurt timp.
Aceast echip va da o pedeaps echipei perdante.
c) Jumtate de Rebus. Acest joc funcioneaz astfel: Elevii lucreaz pe perechi. Profesorul
le va propune un rebus completat parial. Unul dintre elevi va avea o jumtate de rebus, iar cellalt a
doua parte. Nu vor exista indicii pentru aflarea cuvntului. Elevii vor formula, pe rnd, propriile
explicaii, respectiv definiii astfel nct fiecare dintre ei s poat completa rebusul. Acest joc
ncurajeaz dezvoltarea vocabularului i exprimarea liber, dar poate fi folosit i pentru
recapitularea vocabularului la sfritul unei uniti de nvare. Trebuie s menionez faptul c
aceast metod este foarte potrivit n cazul elevilor de nivel avansat, deoarece ei pot formula
definiii mai ample, ajutndu-se i de vocabularul acumulat.

d) Povestea - o activitate antrenant care ncurajeaz creativitatea elevilor i dezvolt lucrul

n echip. Se poate folosi att la clasele de gimnaziu, ct i la cele de liceu. Elevii vor fi mprii n
patru grupe. Fiecare grup va scrie pe o foaie de hrtie cte patru sau cinci cuvinte, care au sau nu
legtur ntre ele. Fiecare foaie va merge la cealalt grup, adic foaia de la grupa nti va merge la
grupa a doua, cea de la a doua la a treia i aa mai departe. Fiecare echip va trebui s alctuiasc o
poveste folosind cuvintele respective, respectnd regulile gramaticale, nu neaprat i pe cele logice!
Se pot compune poveti amuzante sau science fiction - creativitatea nu are limite! O alt variant a
acestui joc este scrierea unei poezii folosind cuvintele propuse. Paragrafele vor fi notate pe foi tip
flip-chart i apoi vor fi prezentate colegilor de un purtator de cuvnt al fiecrei grupe. Profesorul va
avea rolul de evaluator al activitii elevilor, evideniind cele mai bune idei.
3.2.

Invatarea prin teste logice

Testarea, in educatie si psihologie, reprezinta o incercare de a masura cunostiintele,

inteligenta sau alte caracteristici ale unei persoane. Exista mai multe tipuri de teste. Profesorii
testeaza capacitatea de invatare a elevilor. De asemenea, ei dau teste elevilor pentru a evalua cat de
bine au invatat acestia un anumit subiect. Unele teste ajuta oamenii sa isi aleaga o cariera, iar altele
ii ajuta sa isi inteleaga propria personalitate.
1.

TESTUL KOBL - DESCOPERITI-VA STILUL DE INVATARE

Fiecare prefera, uneori inconstient, o anumita modalitate de a nvata o preferinta care s-a
dezvoltat de-a lungul anilor si care nu se mentine, obligatoriu, toata viata.
Ce stil preferati dumneavoastra? Acest test va va arata.
Alegeti din fiecare grup de cuvinte, cuvntul care va place cel mai mult si notati-l
929e47j cu nota cea mai mare: 4

mica: 1

Alegeti apoi cuvntul care va place cel mai putin si notati-l 929e47j cu nota cea mai
Notati celelalte doua cuvinte cu 2 si respectiv 3

Pentru a alege ct mai bine conceptele care va caracterizeaza ncercati sa va imaginati o

situatie concreta, pe care o cunoasteti de cnd erati elev : Altadata eram tare la

Completati testul ct mai repede, fara a reflecta prea mult. Urmati-va intuitia! Cinci
minute ar trebui sa fie suficiente.

Nu exista raspunsuri bune sau rele

a. selectiv

_______________

b. investigator _______________
c. implicat

_______________

d. practic

_______________

a. receptiv

_______________

b. obiectiv

_______________

c. analitic

_______________

d. imartial

_______________

a. senzitiv

_______________

b. contemplativ _______________
c. care reflecta _______________
d. activ

_______________

a. acceptat

_______________

b. asumndu-si unele riscuri_______________

c. estimnd

_______________

d. constient

_______________

a. intuitiv

_______________

b. productiv

_______________

c. logic

_______________

d. investigator

_______________

a. abstract

_______________

b. contemplativ _______________
c. concret

_______________

d. activ

_______________

a. orientat spre prezent __________

b. meditativ

_______________

c. orientat spre viitor _______________

d. pragmatic

_______________

a. experienta

_______________

b. perceptie

_______________

c. conceptualizare _______________

d. actiune
a. perseverent
b. retinut
c. rational
d. responsabil

_______________
_______________
_______________
_______________
_______________

Calcularea punctajului:
- Notati punctele celor noua grupuri de cuvinte pe lista de mai jos. Acolo unde este marcat cu
x nu notati nimic.
a
1

X
X

X
X

8
9

Total
-

Se aduna punctajele pe fiecare coloana

Se reprezinta cele patru punctaje pe axele cercului nvatarii, unind apoi cele patru
puncte pentru a obtine un patrulater. Se poate vedea astfel care este stilul de nvatare preferat.
INTERPRETAREA PUNCTAJULUI

Punctaj ridicat al coloanelor a si b

Sunteti o persoana care nvata cel mai bine din experiente concrete si din reflectarea asupra
acestora. Ambivalenta nu va pune probleme. Aveti imaginatie si va place sa participati la sedintele
de brainstorming. Excelati n gasirea ieilor si solutiilor creative. Sunteti sensibil si va preocupa
oamenii :observatorul.

Punctaj ridicat al coloanelor a si d

Sunteti o persoana care nvata cel mai bine combinnd experientele concrete cu experiente
personale. Va place sa actionati, sa realizati proiecte si va atrag experientele noi. Va simtiti bine
printre alti oameni. Rezolvati instinctiv problemele. Uneori lasati impresia ca sunteti nerabdator si
ca vreti sa va impuneti proiectele : omul de actiune.

Punctaj ridicat al coloanelor d si c

Sunteti o persoana care nvata cel mai bine combinnd modelele teoretice cu experiente
personale. Sunteti mereu n cautarea solutiei unice. Preferati un proces de nvatare care are un
nceput si un sfrsit evidente. Incercati sa rezolvati problemele cu ajutorul teoriei. Va place sa
cunoasteti avantajele conceptelor abstracte : pragmaticul.

Punctaj ridicat al coloanelor b si c

Sunteti o persoana care nvata cel mai bine combinnd teoria cu gndirea. Va place sa
concepeti modele teoretice. Va place sa va explicati observatiile ntr-un mod univoc. Utilitatea
practica nu va intereseaza chiar asa de mult, dar va preocupa gndirea logica: gnditorul
3.3.

Rezolvarea de probleme prin mijloace formative

Mijloacele de nvmnt reprezint un element component al strategiilor didactice ce asigur

un fundament intuitiv sau sugestiv pentru actul predrii. Aceste instrumente de lucru ale cadrului
didactic contribuie astfel la atingerea finalitilor informative i formative i l sprijin n
respectarea normativelor impuse de teoria didactic (vezi Principii didactice). Mijloacele de
nvmnt dein att valene formative, ct mai ales informative.
Elementele care confer valene formative i informative oricrui mijloc de nvmnt,
adaptate dup R. Glaser (1972), sunt:
gradul de motivare a elevilor i configuraia sistemului lor cognitiv, respectiv
ansamblul de cunotine, competene, abiliti intelectuale i practice necesare asimilrii noului
inteligena general a elevilor, modul de abordare al nvrii, tipul de nvare adoptat
i capacitatea lor de nvare
modalitatea concret de proiectare a curriculumului colar, de structurare i
sistematizare a programelor de nvare, natura, logica, relevana i structurarea cunotinelor,
competenelor i abilitilor intelectuale li practice care vor fi nsuite, msura n care ele satisfac
interesele i nevoile elevilor
msura n care se reuete mbinarea organic a activitii de predare a profesorului cu
activitatea de nvare a elevilor, respectiv asigurarea caracterului activ i complementar al
activitii de predare-nvare (de exemplu antrenarea elevilor n construirea de modele i n
deducerea/descoperirea noului cu ajutorul acestora, oprirea temporar a unei demonstraii didactice

pentru realizarea de comentarii, aprecieri, evaluri, pentru identificarea i notarea de ctre elevi a
aspectelor eseniale .a.)
msura n care se reuete verificarea/controlarea activitii intelectuale i practice a
elevilor, a repetiiei i a exersrii noilor achiziii intelectuale i practice, asigurarea feed.backului
formativ i sumativ (apud. M.Ionescu, V.Chi, 2001, p.164).
Dac putem vorbi despre un potenial pedagogic pe care l dein mijloacele de nvmnt,
acesta este cel care permite valorificarea lor n orice form de activitate instructiveducativ/educaional formal sau nonformal i, sprijin eforturile profesorului n atingerea
tuturor tipurilor de obiective ale activitilor didactice:
-

informare, comunicare/transmitere de cunotine

descoperire de noi cunotine

ilustrare i demonstrare a unor adevruri

formare de noiuni

formare de abiliti (priceperi i deprinderi) intelectuale i/sau practice

fixare/consolidare/aplicare/exersare de achiziii-cunotine teoretice i practice,

competene i abiliti intelectuale i practice
practice

recapitulare de cunotine teoretice i practice, competene i abiliti intelectuale i

verificare i evaluare de cunotine teoretice i practice, competene i abiliti

intelectuale i practice etc.
Secvenele de instruire bazate pe utilizarea mijloacelor de nvmnt, pot fi proiectate i
realizate n orice etap a activitilor educaionale cu caracter teoretic, practic sau teoretico-practic
i fcnd apel la toate tipurile activitii didactice (frontale, grupale, individuale sau combinate).
Eficiena secvenelor de instruire bazate pe utilizarea mijloacelor de nvmnt este condiionat de
considerarea lor ca elemente integrate organic n structura activitii instructiv-educative (i nu ca
elemente exterioare activitii didactice). Din punct de vedere metodic, mijloacele de nvmnt se
pot utiliza n orice etap a activitilor didactice, funcie de scopul urmrit:
la nceputul activitii didactice-n acest caz ele avnd rol de introducere ntr-o anumit
tem, de sensibilizare a elevilor, de stimulare a interesului acestora, de creare a unor stri
emoionale favorabile nvrii, de captare i meninere a ateniei, de creare a unei viziuni de
ansamblu asupra anumitor coninuturi, de reactualizare a unor cunotine i/sau priceperi i
deprinderi intelectuale i practice de lucru etc.
n anumite secvene de instruire sau pe tot parcursul activitii didactice n acest caz
ele avnd rol de informare, comunicare de date, explicare de cunotine, ilustrare de adevruri,

evideniere de caracteristic ale obiectelor, fenomenelor, proceselor, de meninere a ateniei elevilor

etc.
la sfritul activitii didactice n acest caz ele avnd rol n realizarea sintezei
cunotinelor, n fixarea i consolidarea lor, n ilustrarea, concretizarea sau completarea
coninuturilor predate, n corectarea eventualelor reprezentri greite ale elevilor, n extinderea
cunotinelor, n corelarea lor, n integrarea noilor cunotine n sistemul cognitiv al elevilor etc.
Sugestiile oferite de o recent lucrare de pedagogie editat la Cluj-Napoca, pentru alegerea
mijloacelor de nvmnt, se circumscrie criteriului tipologiei stimulilor prezentai:
Tipuri de stimuli prezentai

Opiuni pentru mijloace de nvmnt

crt.
Cuvinte tiprite

Tabl, manuale, cri, afie, plane, tabele,

scheme, fotografii, modele figurative i simbolice,
instruire programat

Cuvinte rostite

Mesajul verbal al profesorului, nregistrri

audio casete, benzi de magnetofon, discuri pentru
pick-up, compact discuri

Imagini fixe nsoite de cuvinte rostite

Diapozitive i diapozitive cu nregistrri,
calculatoare electronice, CD-uri
Reflectarea n imagini i obiecte a
coninuturilor teoretice

Micare, cuvinte rostite i alte sunete

Desene animate, imagini animate pe

calculatoare electronice, jocuri didactice
electrotehnice i electronice, simulatoare didactice,
dispozitive, aparate, instalaii, modele materiale
Demonstraii experimentale, filme didactice,
televiziune, calculatoare electronice, compact
discuri, nregistrri multimedia, Internet

Esenial apare ns problema valorificrii, deci a utilizrii acestor instrumente auxiliare

predrii, pornind de la funciile pe care acestea le ndeplinesc n teoria i practica didactic. Pentru
a selecta mijloacele de nvmnt n vederea organizrii i desfurrii activitilor didactice,
pentru a le identifica i valorifica eficient avantajele, este necesar s se cunoasc funciile pe care
ele le ndeplinesc. Iat, spre studiu, una dintre formele sub care apar precizate aceste roluri sau
funcii:
Funcia stimulativ (de motivaie a nvrii) este asigurat de modul de concepere i realizare
a mijloacelor de nvmnt, de modalitatea de oferire a informaiilor, de activitatea care li se
solicit elevilor, de gradul de participare al elevilor pe care ele l determin etc. Aceast funcie
const n dezvoltarea motivaiei interne a elevilor pentru studiu, n trezirea interesului i a
curiozitii acestora.

Funcia formativ-educativ se refer la faptul c utilizarea lor presupune exersarea

capacitilor operaionale ale gndirii de analiz, sintez, comparaie, abstractizare, generalizare,
precum i stimularea i dezvoltarea curiozitii epistemice i a intereselor de cunoatere ale elevilor
Funcia informativ (de comunicare) este datorat faptului c mijloacele de nvmnt (n
special cele audiovizuale) ofer n mod direct un volum de informaii despre obiectele, faptele,
fenomenele, procesele i evenimentele studiate.
Funcia ilustrativ-demonstrativ se realizeaz atunci cnd mijloacele de nvmnt sunt
valorificate ca substitute ale realitii, ca auxiliare didactice elaborate intenionat pentru a nlocui
obiectele, fenomenele, procesele etc. originale i pentru a le reprezenta atunci cnd acestea nu pot fi
cunoscute altfel sau cnd este nevoie s fie mai bine observate, analizate i studiate de ctre elevi.
Funcia de investigare experimental i de formare a abilitilor intelectuale i practice se
realizeaz n situaiile de instruire n care anumite mijloace de nvmnt sunt valorificate de elevi
n realizarea de experimentri mintale sau practice, prilejuri cu care ei i formeaz i exerseaz
priceperi i deprinderi intelectuale i practice.
Funcia ergonomic (de raionalizare a eforturilor profesorilor i elevilor i a investiiei de
timp n diferitele secvene de instruire) este legat de posibilitile unor mijloace de nvmnt de:
raionalizare a eforturilor depuse de elevi n activitatea de nvare, raionalozare,
respectiv diminuare a volumului de timp acordat (i necesar) nvrii i de asumare a unor ritmuri
de lucru corespunztoare particularitilor de vrst i individuale ale elevilor.
raionalizare a eforturilor depuse de profesori n activitatea didactic de predare,
raionalizare, respectiv diminuare a volumului de timp necesar realizrii diferitelor etape ale
activitilor didactice, prin reducerea ponderii aciunilor repetitive, de rutin i prin creterea
ponderii aciunilor de organizare, conducere, ghidare i ndrumare a activitii elevilor.
Funcia substitutiv datorat facilitilor oferite de unele mijloace de nvmnt care permit
instruirea elevilor aflai la distane mari: radioul, televiziunea, calculatoarele electronice, reelele de
calculatoare, Internetul .a.
Funcia de evaluare se datoreaz valenei pe care o posed unele mijloace de nvmnt, de
apreciere a rezultatelor colare, respectiv a nivelului de cunotine, competene i abiliti
intelectuale i practice.
Funcia estetic se refer la faptul c prin utilizarea unor mijloace de nvmnt, elevii sunt
pui n contact cu valorile cultural-artistice, morale i sociale i, astfel, se poate contribui la
dezvoltarea capacitii de receptare, nelegere i apreciere a frumosului.
10. Funcia de orientare a intereselor profesionale ale elevilor se realizeaz mai ales prin
intermediul mijloacelor audio-vizuale (diapozitive, diafilme, filme didactice, emisiuni de
televiziune, demonstraii pe computere, nregistrri pe compact discuri etc.) care pot oferi informaii
n legtur cu anumite profesiuni, nsoite de imagini i, eventual, de comentarii etc. (dup Muata
Boco, lucr.cit, p. 169-170)

3.4.

Metode de invatare prin cooperare

1. MOZAICUL este o metoda de invatare , care se bazeaza pe distribuirea sarcinilor de

invatare unor grupuri de elevi , astfel ca , in urma colaborarii, fiecare elev sa aiba intreaga schema
de invatare . Numararea elevilor si impartirea lor pe grupe dupa un algoritm specific este foarte
importanta . Elevii vor fi grupati in 4 grupuri initiale de cate 4 elevi , fiecarui elev din gmp
atribuindu-se cate un numar de la 1 la 4. Urmeaza reasezarea elevilor in sala : toti elevii cu numarul
1 , vor forma un grup de experti ; acelasi lucru se intampla pentru elevii cu celelalte numere ,
obtinandu-se astfel, patru grupuri de experti . Elevii din grupurile de experti au sarcina" de a invata
cat mai bine, partea din materialul de studiu, care le-a fost atribuita pentru a o preda colegilor lor
din grupurile initiale . Pentru aceasta , elevii vor discuta problemele si informatiile cele mai
importante si se vor gandi la o modalitate de a le prezenta , partea pregatita de ei, colegilor din
grupul initial. Profesorul poate interveni, oferind consultanta ele 323b18d vilor , in momente de
impas . Dupa indeplinirea sarcinilor de lucru , din fiecare grup de experti, elevii specializati fiecare
intr-o anumita parte a lectiei, revin in grupurile initiale si predau colegilor lor partea pregatita ( cu
ceilalti experti ) . In fiecare grup initial , vom avea 4 elevi specializati , fiecare intr-o parte diferita a
lectiei si fiecare dintre acestiaya preda partea lui . Astfel, fiecarui elev li revine responsabilitatea
predarii si invatarii de la colegi. Este important, ca evaluarea sau verificarea sa acopere toata
lectia .
Mozaicul de baza
Pasul 1: Formati grupurile cooperative si dati-le materialul de lucru n cadrul fiecarui grup
cooperativ, membrilor li se va da un alt material pe care sa-l nvete si sa-l prezinte celorlalti (de
exemplu, primul primeste prima pagina, al doilea pagina a doua etc).
Pasul 2: Grupurile de experti studiaza si si pregatesc prezentarile
Grupurile de experti se formeaza din elevii care au de pregatit acelasi material (toti cei
cu pagina 1, toti cei cu pagina 2 etc). Expertii citesc si studiaza materialul mpreuna, n grupurile
lor, gndesc modalitati eficiente de predare a materialului si modalitati de a verifica ntelegerea
materialului de catre colegii din grupul cooperativ.
Pasul 3: Elevii se ntorc n grupurile cooperative pentru a preda si a verifica
Fiecare elev se ntoarce n grupul sau. Fiecare membru al acestui grup si va prezenta, pe
rnd,materialul n fata celorlalti. Obiectivul echipei este ca toti membrii sa nvete tot materialul
prezentat.
Pasul 4: Raspunderea individuala si de grup
Grupurile sunt responsabile de nsusirea ntregului material de catre toti membrii. Elevilor li
se poate cere sa demonstreze ca au nvatat n mai multe feluri (de exemplu, printr-un test, prin
raspunsuri orale la ntrebari, printr-o prezentare a materialului predat de colegi).
Mozaicul (II)

Aceasta lectie demonstrativa prezinta o tehnica foarte raspndita de nvatare prin

cooperare:variatiunea strategiei de predare mozaic" (Slavin, 1990). Diferenta fata de mozaicul prezentat
anterior este ca activitatea aceasta este mai ndeaproape dirijata.
DEMONSTRAIE
1.

Pregatirea scenei:

Explicati ca se va desfasura o activitate de nvatare prin colaborare numita Mozaic II". Subiectul
lectiei va fi porumbul. Fiecare va trebui sa nvete toata lectia, dar fiecare va deveni expert n una
dinpartile lectiei, pe care o va preda celorlalti.
2. Grupati-i pe elevi n grupuri casa" de patru-cinci membri.
3. Lectura textului:
Distribuiti exemplare din textul ce urmeaza a fi studiat tuturor elevilor. Distribuiti, de
asemenea,fiecarui membru al grupului o alta fisa de expert, astfel nct maximum doua persoane dintrun grup sa aiba aceeasi fisa. Aceste fise contin ntrebari care ghideaza lectura textului de catre expert.
Fisele sunt diferite pentru ca, mai trziu, fiecare persoana va trebui sa-i ajute pe ceilalti membri ai
grupului casa" sa nvete acele lucruri din text care apar pe fisa sa. Dati-le tuturor 20 de minute pentru a
citi textul. Toata lumea citeste textul integral, acordnd nsa atentie sporita partilor n care se
afla raspunsurile la ntrebarile de pe fisa individuala. Daca unii termina mai repede, pot sa-si
noteze raspunsurile la aceste ntrebari.
4.

Studiul textului n grupuri de experti:

Pregatiti patru mese separate pentru cele patru grupuri de experti. Daca un grup este mai mare de
sase, mpartiti-l n doua. Stabiliti un moderator al discutiilor pentru fiecare grup. Reamintiti-le regulile:
a) Toata lumea participa. Nimeni nu domina.
b) Grupul cade de acord asupra sensului ntrebarii sau asupra a ceea ce li se cere sa faca
nainte de a raspunde.
c) Cnd nu li se pare clar ceea ce s-a spus, reformuleaza cu propriile cuvinte pentru a fi siguri
ca au nteles.
d) Toata lumea se ocupa de acelasi lucru.

Grupurile de experti vor avea douazeci de minute la dispozitie pentru a discuta ntrebarile
si pentru a stabili raspunsurile. Probabil au identificat deja locurile din text unde se afla
raspunsurile, acum trebuind sa-si noteze raspunsurile pe care gruput le formuleaza.
Profesorul circula printre grupuri pentru a le ajuta sa se concentreze pe sarcina de lucru si sa
le dea eventuale lamuriri.

5.

Expertii predau textul grupurilor casa":

Cnd s-a ncheiat timpul de studiu, cereti elevilor sa se ntoarca la grupurile casa". Aici fiecare va
prezenta, n aproximativ cinci minute, ce a nvatat n grupul de experti. Sarcina expertului nu este doar
de a raporta", ci si de a pune ntrebari si de a raspunde la ntrebari, pna este sigur ca toata lumea a
nvatat partea sa de text.
6.

Evaluarea procesului:

Cereti fiecarei persoane sa scrie cu ce a contribuit la discutie si cum ar fi putut sa se

desfasoare mai bine activitatea.
Scheme mozaic
Structurile cooperative mozaic (e.g. Johnson, Johnson & Holubec, 1993; Kagan, 1992)
secaracterizeaza prin faptul ca, ntr-un grup cooperativ, fiecare dintre colegi devine expert n
anumiteaspecte ale subiectului studiat. De exemplu, daca un grup cooperativ studiaza subiectul
Culturajaponeza", unul dintre membri poate deveni expert n valori traditionale", altul expert n
structuriguvernamentale", iar al treilea expert n problemele actuale". Dupa dobndirea cunostintelor
deexpert" n domeniul atribuit, fiecare dintre colegi, pe: rnd, i nvata pe ceilalti. Scopul grupului
cooperativ este ca fiecare membru sa stapneasca toate aspectele subiectului general.
nainte de prezentarea si predarea "n fata grupului cooperativ, elevii se aduna n grupurile expert,
compuse din indivizi din diferite grupuri cooperative care au primit acelasi subdomeniu (de exemplu,doi
elevi din grupuri diferite care studiaza probleme actuale se vor ntlni ca parteneri experti
nsubdomeniul lor). mpreuna, partenerii, experti studiaza.subdomeniul, si discuta metode eficiente de a
preda informatiile cele mai importante la ntoarcerea fiecaruia n grupul sau, cooperativ. Dupa ce predarea si
verificarea se desfasoara n grupurile cooperativei, se evalueaza stapnirea individuala a subiectului (de
exemplu, elevii raspund la ntrebari adresate ntregii clase, dau examene scrise sau
deseneaza individual harti ale conceptelor"): Structural, procesul.mozaic" este reprezentat astfel:

Grupuri cooperative
(distribuirea materialelor)

Grupuri expert
(nvatare si pregatire)

Grupuri cooperative
(predare si verificare)

Variatiuni pe tema mozaicului

Grupurile cooperativele ntlnesc si fiecare membru primeste altceva de nvatat. Perechile de
pregatire se ntlnesc si elevii care au acelasi subdomeniu ,citesc si se pregatesc mpreuna. Perechile de
repetitie se formeaza pentru repetitii si definitivarea prezentarilor de subdomeniu si pentru schimb
suplimentar de idei.
Grupurile cooperative se rentlnesc si membrii si prezinta pe rnd subdomeniul n fata grupului.
Nivelul cunostintelor se evalueaza prin discutii finale cu toata clasa, ntrebari, examen
individual,prezentari n fata clasei etc.

2. TURUL GALERIEI
1.n grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza nti la o problema care se poate materializa ntrunprodus (o diagrama, de exemplu), pe ct posibil pretndu-se la abordari variate.
2.Produsele sunt expuse pe peretii clasei.
3.La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta
fiecareprodus. si iau notite si pot face comentarii pe hrtiile expuse.
4.Dupa turul galeriei, grupurile si reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si
citesc comentariile facute pe produsul lor.

a)

Aplica : ce poti face cu el ? Cum poate fi folosit ?

b)
Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive , care vin in sprijinul
afirmatiei tale .
Prin brainstorming , participantii pot identifica idei novatoare pe care le pot apoi include intrun paragraf sau doua referitoare la tema respectiva .
4.

Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup .

5.

Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla

3. BRAINSTORMING ( "brain " =creier ; "storm "== furtuna) e un asalt de idei ,o stare de
intensa activitate imaginativa . Prin folosirea acestei metode se solicita participarea activa a
elevilor , se dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii , de a le analiza, de a lua decizii pentru
alegerea solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii . De
asemenea, metoda da posibilitate persoanelor sa-si exprime parerile , ideile , punctele de vedere
despre un anume subiect , in ideea ca toate pot fi valoroase, importante ,
bune.
Etapele metodei:
1 Se alege tema si se anunta sarcina de lucru ; grupuri de 10 persoane.
2Se solicita exprimarea rapida , in fraze scurte si concrete , fara cenzura , a tuturor ideilor , fie
ele chiar traznite , neobisnuite absurde , fanteziste , asa cum vin ele in minte , legate de rezolvarea
unei situatii -problema conturate. .Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz ,
functioneaza principiul " cantitatea genereaza calitatea ".
Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.

Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru " asezarea ideilor "emise si
receptionate .
Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii
-simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile
criterii
6. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza
critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii
fezabile pentru problema pusa in discutie .
7. Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte ,
propozitii ,colaje ,imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti

3.5.

Metode de stimulare a creativitatii

Se consider c fiecare individ normal (Q.I. > 90) dispune de un nivel minim al
creativitii i are posibilitatea s realizeze o mbuntire n activitatea sa, o inovaie sau invenie.
De aceea, pentru sporirea numrului inventatorilor este nevoie de asigurarea unor condiii
favorabile pentru dezvoltarea creativitii.
Metodele de stimulare a creativitii au fost mprite n cele destinate personalitii creatoare i cele
destinate produsului creator.
Prima categorie a metodelor cuprinde, la rndul su, dou subcategorii principale:
- metode sugestive, ce au ca scop dezvoltarea potenialului creator (sugestoterapia, sofrologia,
controlul mental Silva, hipno-terapia)
- metode psihoterapeutice (terapiile individuale, de grup, terapiile de valorificare a calitilor
ambianei fizice i interpersonale, metode de relaxare).
Efectele acestor metode asupra creativitii sunt: eliberarea creativitii blocate, pstrarea n form
optim, fr fluctuaii, a creativitii.
Metodele destinate produsului creator sunt de dou categorii, de asemenea, imaginative i
raionale.
a.Metode imaginative:
Brainstorming-ul este cel mai des folosit ca metod de stimulare a creativitii de grup, foarte util n
producie, elaborat de Osborn n 1935 i pleac de la dou principii eseniale: amnarea judecii
pentru a putea cuta soluii; este necesar o productivitate imaginativ ct mai mare pentru a se
ajunge la soluii viabile.
Sinectica, spre deosebire de metoda precedent, este o metod calitativ, fiind elaborat o singur
soluie ce va fi ajustat ulterior, bazndu-se pe dou principii eseniale: transformarea straniului
(necunoscutului) n familiar (cunoscut); transformarea familiarului n straniu, permind o distanare
de problem i abordarea ei dintr-o perspectiv neuzual. Metoda a fost elaborat de W.J. Gordon n
1944;
Metoda Philips 6-6 presupune reunirea a 30-50 persoane cu specialiti diferite, din care se
formeaz grupe de 6 persoane, fiecare cu un lider, care va prezenta un raport asupra discuiilor

purtate n 6 minute;
Metoda Panel se desfoar ntr-un grup de 5-7 persoane, cu competene n domeniul respectiv,
discuie ce se poart n faa unui auditoriu care intervine prin intermediul unor cartonae care conin
ntrebri, informaii;
Metoda 6-3-5 presupune organizarea de grupuri de 6 persoane, ce trec soluiile pe o foaie cu trei
coloane ce circul pe la fiecare, dup 5 minute;
Metoda Delphi este o metod prin care un grup de experi completeaz un chestionar, ntr-un timp
stabilit; chestionarele sunt apoi colectate i se retransmit acelorai persoane, dar nsoite i de
rspunsurile celorlali participani pentru o retuare i ajutare a acestora;
Metoda Frisco are ca principal caracteristic atribuirea unor roluri de ctre moderator
(tradiionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul).
b.Metodele raionale (analitice) cel mai des utilizate sunt:
- metoda listelor, elaborat de R. Crawford, n 1931 i presupune descompunerea fiecrei probleme
n elementele sale componente i mbuntirea fiecrei componente n parte;
- metodele matriceale presupun trecerea pe orizontal i pe vertical a variabilelor ce urmeaz a fi
asociate i combinate.
3.6.

Metode de evaluare
Proiectul, referatul

Proiectul ca instrument de evaluare:

se desfoar pe o perioad de timp de cteva zile sau cteva sptmni;
ncepe n clas prin precizarea temei, definirea i nelegerea sarcinilor de lucru, continu n
clas i acas i se ncheie n clas prin prezentarea unui raport despre rezultatul obinut i
expunerea produsului realizat;
poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;
trebuie organizat riguros n etape, ca orice munc de cercetare;
faciliteaz transferul de cunotine prin conexiuni interdisciplinare;
Metoda proiectului presupune parcurgerea unor pai, de la pregtirea acestuia, la evaluare:
1. Pregtirea proiectului
- nvtorul mpreun cu elevii vor decide cteva repere care se pot formula prin ntrebri ce pot
dirija dimensiunea evaluativ;
a) pe ce se va centra demersul evaluativ:
- pe produs final?
- pe proces?
- pe ambele?
b) ce rol va avea nvtorul:
- consilier permanent al elevului?

- doar evaluator final?

- coordonator al ntregii activiti?
c) care este statutul resurselor implicate n derularea proiectului:
- sunt puse de la nceput la dispoziia elevului?
- sunt identificate pe parcurs?
- sunt comune pentru toi elevii?
d) exist o anumit structur:
- propus?
- impus de nvtor?
- aleas de elevi?
e) exist nite caracteristici ale produsului final obligatorii pentru toi elevii?
2. Stabilirea ariei de interes i a tematicii proiectului - discutat i negociat ntre nvtor i
elevi (Trebuie s fie adecvat relevanei scopului i obiectivelor pe care proiectul i le propune din
perspectiva specificului disciplinei respective).
3. Stabilirea premiselor iniiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale
investigaiei, tipul de informaii de care au nevoie. Elevul poate s-i stabileasc un set de ntrebri
eseniale care vor fixa elementele cheie ale proiectului.
4. Identificarea i selectarea resurselor materiale (altele dect cele date suport).
5. Precizarea elementelor de coninut ale proiectului (pentru prezentarea n scris sau oral)
- Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, coala, perioada de elaborare)
- Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.)
- Argumentul
- Dezvoltarea elementelor de coninut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cntece)
- Concluzii (elemente de referin desprinse din studiul temei)
- Bibliografia
- Anexa (toate materialele importante rezultate)
4.
4.1.

Modernizarea invatamantului
Adaptarea invatamantului la cerintele actuale

Schimbarea de anvergur a colii, n acord cu evoluiile societii contemporane,

presupune inovri si redimensionri la nivel de macro i microsistem. n noua perspectiv, o nou
ierarhie a obiectivelor urmrite i regndirea situaiilor de nvare vor fi integrate unor noi
modaliti de structurare a coninuturilor, de combinare a metodelor, procedeelor i mijloacelor de
predare nvare, evaluare, ct i a modalitilor de organizare i desfurare a proceselor
pedagogice. Inovarea autentic a colii, corelat cu prospectiva dezvoltrii sociale, este
interdependent cu reprezentarea educaiei viitorului. ntre componentele care fundamenteaz
aciunea de perfecionare a activitii instructiv-educative, instruirea difereniat se contureaz cu
destul pregnan. n lumina Declaraiei drepturilor omului (O.N.U. 1948) fiinele umane au

drepturi i sanse egale de dezvoltare i manifestare. Dar este cunoscut faptul c fiinele umane nu
se nasc egal nzestrate cu posibiliti psihofizice i c nu au condiii identice de dezvoltare si
manifestare.
Fiecare om se nate i se dezvolt astfel nct ajunge s aib unele particulariti psihofizice, mai
ales psihice, deosebite, particulare care alctuiesc individualitatea fiecruia. Pedagogia
contemporan admite att existena unor particulariti psihologice individuale ce deosebesc n mod
evident, persoanele de altele, ct i existena unor particulariti individuale relativ comune unor
grupe de persoane. Din aceast perspectiv a aprut tratarea difereniat a elevilor n raport cu
particularitile lor de vrst i individuale.
Ce presupune ns tratarea difereniat? Precizri terminologice n lucrrile de pedagogie general
tratarea difereniat este considerat componenta esenial a unor principii didactice sau condiie a
realizrii lor sau este chiar ridicat la rang de principiu distinct. Astfel c, dup Ioan Bonta,
principiul individualizrii i diferenierii nvrii exprim necesitatea adaptarii dinamice a
ncrcturii cognitive i acionale a coninuturilor i strategiilor instructiv educative att la
particularitile psihofizice ale fiecrui elev, ct i la particularitile difereniate, relativ comune
unor grupe de elevi, n vederea dezvoltrii lor integrale ca personalitate i profesionalitate Marin
Stoica numete acest principiu,al diferenierii procesului de instruire. Acesta presupune ca
procesul de predare nvare s se desfaoare n ritmul de munc al elevilor printr-o tratare
difereniat urmrind dezvoltarea la elevi att a aptitudinilor colare, ct i a aptitudinilor specifice
(tehnice, matematice, sportive, literar artistice, organizaionale, etc.
) n Dicionarul de termeni pedagogici tratarea diferenia este integrat principiului
individualizrii nvmntului. Acest principiu face posibil tratarea difereniat i diversificarea
nvmntului n general asigurnd rolul conductor al educaiei n formarea personalitii. n
condiiile actuale problema tratrii difereniate este abordat ntr-o perspectiv mai larg, fiind pus
n relaie nemijlocit cu sporirea eficienei nu numai pedagogice, ci i sociale, a sistemului de
nvmnt.
Sporirea eficienei nvmntului vizeaz, n ultim instan, integrarea rapid, uoar n viaa i
activitatea social. O asemenea integrare este rezultatul mbinrii organice i echilibrate a
intereselor generale ale societii cu cele personale , astfel nct fiecare individ s se realizeze n
activitatea social util la nivel maxim al posibilitilor sale. Ca urmare , pregtirea elevilor este
privit din ce n ce mai mult nu numai strict din punctul de vedere al necesitilor economice , ci din
perspectiva ampl a dezvoltrii personalitii fiecrui elev.
E deosebit de important faptul c sarcina educaiei i instruciei trebuie s fie transformarea
individualitilor n personaliti care s corespund idealului educativ al societii noastre. Tratarea
difereniat nseamn, n esen, adaptarea nvmntului la particularitile psihofizice ale
copilului, influena instructiv educativ a acestuia n conformitate cu individualitatea sa,
nlesnindu-i pregtirea la nivelul posibilitilor i intereselor, crendu-i, n ultim instan, o
ambian favorabil n cel mai nalt grad pentru formarea personalitii n ansamblu. n acest sens
ignorarea trsturilor individuale, datorit unei atitudini nivelatoare pedagogice echivaleaza cu un

act de miopie educativ (V.

Filipescu) i, dimpotriv, nelegerea caracteristicilor individului, a reaciei lui ntr-o anumit
mprejurare este extrem de important pentru a putea prevedea i influena comportarea sa. n
viziunea didacticii moderne, tratarea difereniat este inclus ntre modalitile principale de
perfecionare a leciei. n acest sens, A.
Chircev considera c teza fundamental care deschide cmp larg de afirmare tendinelor novatoare
ale teoriei pedagogice i practicii colare este aceea de a centra ntreg sistemul de nvmnt pe
elevul nsui. Schimbarea amintit include i tratare difereniat alturi de celelalte modaliti.
(trecerea de la educativ la formativ , reevaluarea relaiei profesor-elev i predare-nvare etc. Este
de neles c finalitile aciunii de nvare, nivelurile pe care si le propune s le realizeze, devenind
categoria fundamental a teoriei contemporane asupra educaiei s exercite funcia sa de reglare a
formelor, a metodelor de predare nvare, de desfurare a activitii scolare. Dac odinioar,
valorile umane se apreciau n funcie de fondul de cunotine acumulate, societatea actual solicit
n primul rnd spirit de investigaie, aptitudinea de a se instrui continuu, capaciti creatoare.
n acest context, sarcina primordiala a colii const n a-l nva pe elev cum s se instruiasc i s-i
cultive nevoia de educaie permanent. De aceea, eficiena aciunii pedagogie se apreciaz tot mai
mult n funcie de valoarea ei formativ, de msura n care elevii i-au format deprinderile de munc
necesare i capacitatea de a le adapta la condiii schimbtoare. Corelat cu obiectivele pedagogice,
impactul asupra nvmntului actual, n perspectiva instruirii adaptive, se relev asupra motivaiei
nvrii.
n legatur cu aceasta , ca i ali pedagogi , Husen explic rezultatele nesatisfctoare ale colii
tradiionale prin aceea c procesul de instruire se bazeaz pe dou premise nemrturisite: a) elevul
nva pentru a evita o serie de neplceri (note mici , dezaprobarea profesorului i a familiei ,
repetenia , etc.) b) profesorul este factorul hotrtor , cel care asigur micarea elevului , acesta
fiind un simplu receptor de cunotine. Asociind la aceast constatare datele psihologiei referitoare
la capacitatea de dezvoltare psihic a copiilor, ndeosebi ideea lui Bruner, potrivit creia problema
pedagogic ce se pune n legtur cu asimilarea unui coninut nu este dac elevul poate sau nu s-l
nvee, ci aceea a modului n care trebuie s se desfoare acest proces; se ajunge la concluzia c
nvarea trebuie s porneasc de la nsuirile proprii elevului.
Sarcina principal a activitii colare const n crearea unor condiii care s contribuie n cea mai
mare msur la o nvare eficient din partea fiecrui elev. Pentru aceasta este necesar ca nvarea
s nu fie ntemeiat pe motivri exterioare , ci s se desfsoare sub impulsuri interioare , factorul
hotrtor de stimulare constituindu-l nsi activitatea de nvare , modul n care aceasta este
organizat i se desfoar. Unele mutaii produse chiar n evoluia sistemelor colare reclam cu
necesitate o instruire diversificat i difereniat.
Reforma nvmntului pune n termeni noi problema adaptrii activitii didactice n coninut,
forme de organizare, metode la capacitile elevilor determinat de inegala aptitudine a copiilor de a
satisface exigenele de nvare n acelai grad. Diversitatea posibilitilor elevilor, determinat de

muli factori dispoziiile native, influena mediului socio-cultural, instruirea dobndit pe trepte
anterioare de nvmnt etc. Nu este proprie doar primei perioade de colaritate ea aparnd mai
evident pe urmtoarele trepte ale sistemului colar.
Tratare identic a unor situaii difereniate ar duce la adncirea inegalitilor dintre elevi i nu ar
oferi condiii favorabile pentru reuita colar a tutror elevilor. Ca urmare, deosebirilor privind
capacitile elevilor trebuie s le corespund o difereniere a activitilor colare. n cadrul unui
proces de instruire difereniat elevii nu mai sunt supui , n bloc , acelorai cerine , ci se poate opera
o selectare a volumului i gradului de complexitate a cunotinelor , a metodelor ntrebuinate , n
concordan cu grupe de interese i capaciti.

4.2.
5.
5.1.

Lista elevilor cu rezultatele evaluarii

Calculatorul ca mijloc de invatamant
Consideratii generale

Folosind calculatorul n activitatea instructiv-educativ contribuim la schimbri majore n

ceea ce privete strategiile de lucru cu elevii, se rennoiesc tehnicile de predare i de nvare,
modificnd radical rolul nvtorului.Calculatorul nu este utilizat pentru a nlocui activitatea de
predare a cadrului didactic, ci pentru a veni tocmai n sprijinul predrii, ajutndu-l astfel s-i
ndeplineasc mai bine funcia sa didactic fundamental.Prioritatea nvmntului o constituie
informatizarea, softul educaional, reprezentat de programele informatice special dimensionate n
perspectiva predrii unor teme specifice, ceea ce reprezint o necesitate evident presupus de
aceast prioritate.
Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficient.
De ceva vreme, nvmntul romnesc a venit n ntmpinarea dorinei elevilor de a
ti s utilizeze calculatorul. n acest sens i n coala noastr sunt oferite condiii pentru ca elevii s
cunoasc activitatea cu calculatorul n cadrul orelor speciale pentru aceast disciplin.
n activitatea pe care o desfor, ca nvtor-educator la clasa a III-a, am utilizat
calculatorul (de fapt un laptop) cu diferite ocazii.La orele de Formare a autonomiei personale, cnd
am discutat despre ,,obiecte de toalet i mai precis la ,,obiectele folosite pentru splatul dinilor,
le-am oferit o scurt prezentare Power Point ce a fost intuit, discutat, comentat i, dup aceea, au
fost stabilite regulile de pstrare a cureniei dinilor.
Astfel de imagini le-am prezentat pe laptop i la activitile despre ,,obiecte de
mbrcminte i ,,obiecte de nclminte.Pentru ca percepia s fie fcut folosind ct mai muli
analizatori, cnd a fost necesar, am folosit i imagini nsoite de sonor. Un exemplu elocvent l
reprezint imaginile de toamn ce au fost nsoite de cntecul pus pe versurile poeziei ,,Toamna de
Octavian Goga. Copiii au fost ncntai, iar dup prezentare am purtat discuii privind imaginile
urmrite i, fcnd legtura cu observaiile fcute n natur, am stabilit concluzii privind aspectele
specifice toamnei. La activitile de Stimulare cognitiv au urmrit prezentri cu legume i fructe

specifice anotimpului toamna. Pentru evaluarea cunotinelor am pregtit fie pe calculator ce

presupuneau colorarea numai a legumelor sau a fructelor de toamn. Pentru a mri gradul de
dificultate, le-am cerut s scrie cifra corespunztoare numrului de legume sau fructe de un anumit
fel, realiznd caracterul interdisciplinar al activitilor.
Trebuie menionat faptul c, n cazul activitilor de terapie educaional complex i
integrat pe care le desfor ca nvtor-educator, se realizeaz o ntreptrundere a cunotiinelor
din domenii diferite, interdisciplinaritatea fiind atributul specific acestor tipuri de activiti. i
pentru a da o not aparte acestor activiti am cutat s atrag elevii prin mijloace de nvmnt
diferite dar, calculatorul a fost cel care i-a cucerit n totalitate.
Deseori le-am prezentat filme artistice (,,Amintiri din copilrie) sau de desene
animate ce reprezint poveti deja cunoscute de elevi. n acest fel, filmele au constituit o dovad a
veridicitii celor transmise prin coninutul povetilor, contribuind prin cuvnt, culoare, micare la
atragerea i activizarea elevilor, precum i la fixarea pentru mult timp a povetilor.
Cum nivelul de cunotiine al elevilor este redus comparativ cu cel al elevilor din coala de
mas, ei nc nu au nvat toate literele, folosim calculatorul i pentru jocuri ce presupun
completarea unor silabe cunoscute, pentru desprirea n silabe a cuvintelor uoare, dar i pentru a
citi propoziii n limita cunotinelor nsuite.
Am folosit i jocuri cu un coninut preponderent matematic, ce au constat n reprezentarea
unor obiecte (figuri geometrice, flori, mingi, jucrii, psri) ce trebuiau numrate i comparate ntre
ele.
Multe alte jocuri desfurate pe calculator au avut ca suport figurile geometrice, ocazie cu
care am recapitulat i fixat cunotiinele referitoare la forma i culoarea figurilor geometrice.
Deoarece am nceput operaii de adunare cu 1 i 2 n concentrul 010, deja am ncercat
reprezentarea unor probleme prin imagini pentru a realiza caracterul concret al acestor operaii. Dei
este foarte greu pentru nceput, sunt convins c, lucrnd cu calculatorul n acest fel, ansa ca elevii
s neleag problemele este
mare.
n cadrul activitilor ce presupun nvarea unor cntece am folosit CD player unde, pe CD
am avut nregistrat cntecul, l-am audiat model, am analizat coninutul versurilor i, dup ce l-am
nvat, n ncheiere, am cntat mpreun cu nregistrarea. Bucuria lor a fost mare cnd au constatat
c pot cnta mpreun cu nregistrarea.innd cont de faptul c lucrez cu un numr redus de elevi,
deoarece ei prezint cerine educative speciale, folosirea laptop-ului mi uureaz foarte mult
munca, ajutndu-m n activitatea de predare-nvare. Acest tip de activiti sunt foarte atractive
pentru elevi i asigur o participare activ a acestora pe tot parcursul activitii.
Avnd n vedere noile tendine n metodologia didactic, se urmrete realizarea unei
instrumentalizri optime a acesteia prin integrarea unor mijloace de nvmnt adecvate care au un
aport autentic n eficientizarea predrii-nvrii.

5.2.

Clasificarea mijlocelor de invatamant

1. mijloace intuitive, care cuprind:

- obiectele naturale sau originale (ierbare, insectare, preparate microscopice, aparate, unelte,
dispozitive, instrumente);
- obiecte confecionate n scopuri didactice care reproduc sau reconstituie obiecte sau
fenomene reale evideniind trsturile caracteristice ale acestora (machete, mulaje, corpuri
geometrice etc);
- substitueni imagistici: plane, hri, scheme, diapozitive, diafilme, folii pentru
retroproiector, filme, nregistrri audio sau video etc.;
2. mijloace logicoraionale: simboluri i complexe de simboluri (formule matematice, note
muzicale, textul scris). n acest context, manualul este un mijloc de nvmnt.
B. Mijloace de exersare i formare, necesare formrii priceperilor i deprinderilor sau
cultivrii capacitilor creatoare. Din aceast categorie fac parte: truse, aparate, instalaii de
laborator; scule, instalaii, mainiunelte de atelier; aparate sportive; instrumente muzicale;
simulatoare etc.
C. Mijloace de raionalizare a timpului colar, din care fac parte abloane, tampile, maini
de multiplicat.
D. Mijloace de evaluare a performanelor colare, care cuprind: seturi de teste, maini sau
instalaii complexe pentru verificri, etc.
Mijloacele de nvmnt dispun de un nsemnat potenial pedagogic. Dimensiunile acestui
potenial pedagogic pot fi conturate prin evidenierea funciilor pe care aceste mijloace le pot
ndeplini n activitatea instructiveducaional
5.3.

Instruire asistata de calculator

Instruirea programat ramificat premis a instruirii asistate de calculator).

n anii 1950, B.F.Skinner i Norman Crowder,teoreticieni americani,au emis idei despre instruirea
programat, acetia fiind considerai pionierii modernelor tehnici de instruire cu ajutorul
calculatorului.
Principiile instruirii programate au fost aplicate ntr-o metod de instruire numit sistem de nvare
personalizat.
Se difereniaz mai multe nivele de asimilare a calculatorului n nvmnt :
-Nivelul iniierii i acomodrii (ciclul primar i gimnazial) ;
-Nivelul aprofundrii i exersrii (ciclul liceal) ;
-Nivelul dezvoltrii de aplicaii cu grad nalt de complexitate (ciclurile universitar i

postuniversitar)
n literatura de specialitate se disting dou moduri, nu neaprat exclusive de intervenie a
computerului n instruire :
Direct cnd computerul ndeplinete principala sarcin a profesorului, adic predarea ;
Indirect computerul funcioneaz ca manager al instruirii.
Intervenia direct a computerului se poate face printr-un soft educaional i este descris de
termenul Instruire Asistat de Calculator, IAC.
Intervenia indirect const n utilizarea computerului pentru controlul i planificarea instruirii n
care calculatorul preia o parte din sarcinile profesorului :
Prezint elevului obiectivele de atins i prile componente ale cursului ;
Atribuie sarcini de lucru specifice din manualul sau caietul de lucru asociat cursului respectiv ;
Atribuie secvene IAC pentru diverse teme ;
Administreaz teste pentru a determina progresul elevului n raport cu directivele prestabilite ;
nregistreaz i raporteaz rezultatele obinute la teste pentru elev sau profesor ;
Prescrie, n funcie de rezultatele la un test diagnostic, ce secven va studia n continuare un anumit
elev.
Posibilitile mediilor bazate pe computer n ceea ce privete tratamentul, nregistrarea i regsirea
informaiei vor determina introducerea n practica pedagogic a situaiilor n care elevul va dobndi
cunotine i competene n mod autonom, n conformitate cu interesele i aspiraiile proprii, prin
intermediul unor instrumente informatice.
1.2.3. Program de instruire i autoinstruire
Aceste programe de soft educaional pun la dispoziia elevului respectiv studentului material
informativ fragmentat n module de dimensiuni mici respectiv 1 2 pagini ecran.
Prezentarea materialului informativ cuprinde definiii, teoreme, exemplificri prin aplicaie ale
acestor probleme. Utilizarea computerului faciliteaz nsoirea materialului informativ de
reprezentri grafice sugestive i elocvente prntru tema pus n discuie.
Fiecare dintre modulele informaionale presupune nsuirea de ctre elev sau student a unor
concepte sau noiuni i a modului de utilizare a acestora n rezolvarea unor probleme complexe.
Pentru a asigura fiecruia cunotinele acumulate, crearea deprinderilor de utilizare a acestora n
rezolvarea unor probleme inedite i pentru a oferi elevului posibilitatea feedback-ului, ca principiu
esenial al autoreglrii, adic a aprecierii nivelului de nsuire a cunotinelor de soft educaional,
pun la dispoziia elevului module de autoevaluare. Acestea vor cuprinde teste gril cu ntrebri tip
alegere, completare, rspuns numeric, Da sau Nu, adevrat fals, problem, rspuns scurt.

Prin rezolvarea testelor de autoevaluare se ofer elevului dou categorii de confirmri :

1. precizarea calitii rspunsului (corect sau incorect) i explicaii suplimentare pentru situaiile n
care rspunsurile sunt incorecte ;
2. programele de autoinstruire cuprind n cadrul acestor module de evaluare i trimiteri la module
informaionale a cror parcurgere este menit s clarifice cunotinele necesare obinerii
rspunsurilor corecte.
Prin urmare, programele de autoinstruire se pot defini ca fiind succesiuni de module informaionale
de evaluare i de autoevaluare ce asigur parcurgerea, nsuirea, fixarea i evaluarea gradului de
acumulare a cunotinelor la o anumit disciplin sau ntr-un anumit domeniu.
6.
6.1.

Integrarea calculatorului in procesul de invatamant

Variante de lectii impuse de folosirea calculatorului

Sisteme expert educaionale

Un nivel superior n utilizarea calculatorului electronic n procesul de instruire l constituie
sistemele de asisten inteligent a nvrii. Acestea sunt capabile de comportament similar cu cel
al cadrului didactic, dovedind o flexibilitate deosebit n derularea procesului de autoinstruire.
Sistemele expert educaionale sunt capabile nu numai s prezinte coninuturi ca atare, ci s
organizeze activiti de autoinstruire innd cont de o serie de indicatori pedagogici cum ar fi :
ritmul de lucru specific persoanei de instruit, numrul de erori comise n rezolvarea de sarcini,
viteza de reacie, gradul de dificultate solicitat de utilizator sau pe care sistemul i-l stabilete
singur.
n ideea de a oferi calculatoare dedicate cu precdereactiviti de instruire i autoinstruire asistat de
calculator, au fost implementate astfel de sisteme expert i n felul acesta,pe lng componentele
consacrate ale unui sistem de calcul electronic, cum ar fi ,,hardware sau ,,software,a aprut i o
alta, i anume, ,,coursware,aceasta din urm fiind destinat elaborrii de lecii prin asistena
calculatorului.
Aa dup cum preciza Ion Radu , sunt utilizate cu succes astfel de sisteme expert n domeniul
matematicii (pot urmri rezolvarea de probleme de ctre un rezolvator uman, copiind pas cu pas
soluia acestuia i comparnd-o cu una optim, fiind capabile s avertizeze pe utilizator n situaia n
care soluia acestuia este una ,,paralel cu cea optim), al limbilor strine .a.
Un sistem expert educaional presupune existena a patru module distincte ce compun produsul
informatic i anume :
1. modulul de interfa care asigur intermedierea relaiei dintre elev i sistemul expert ;
2. modulul expert care conine probleme de specialitate din domeniul n care se aplic instruirea,
el este cel care genereaz probleme i are memorate modalitile de rezolvare, cu precizarea setului
de reguli corespunztoare fiecrei faze a rezolvrii. Pentru fiecare problem posibil de generat,

modulul expert cuprinde arborele de rezolvare al problemei pe calea optim.

Calea de rezolvare a problemei aleas de cel instruit este copiat pas cu pas i comparat cu cea
existent n memoria calculatorului. Se identific astfele regula neoptim ce apare, eventual, n
rezolvarea problemei i se dau rezolvatorului informaiile necesare pentru nlocuirea acestei reguli
cu una optim. Programul de asisten nu d soluii gata-fcute, ci probleme ajuttoare, coninuturi
intermediare, de sprijin. n felul acesta cel instruit este ghidat n rezolvarea problemei.
3. modulul profil-elev, reine o serie de informaii, legate de ritmul de lucru, numrul de reguli
utilizate care nu sunt optime n rezolvarea problemei etc.
4. modulul pedagogic, cuprinde o colecie de precepte didactice selectate din lucrri de metodologie
a predrii, didactic, teoria nvrii, care sunt utilizate de ctre sistemul expert n timpul procesului
de instruire .
1.3. Definirea instruirii asistate de calculator ca alternativ a didacticii informaionale
o Instruirea i autoinstruirea asistat de calculator se refer la utilizarea calculatorului n procesul de
nvmnt, n scopuri didactice ;
o Introducerea calculatorului presupune : o linie didactic bine precizat, cu orientri pedagogice,
psihologice i metodice, cadre didactice cu pregtire necesar.
Condiii pentru difuziunea instruirii asistate de calculator n practica colar :
o Adaptarea educaiei la necesitile actuale i de perspectiv ale societii ;
o mbogirea i modernizarea permanent a sistemului metodelor de nvmnt ;
o Realizarea de progrese n domeniul informaticii, al calculatoarelor i al tehnologiilor de
comunicare.
Necesitatea existenei unui program de instruire:
o Este un produs pedagogic, rezultatul programrii pedagogice ;
o Programul de instruire urmeaz s fie transpus ntr-un program-computer, care reprezint un
program informatic :
Produsele informatice (care sunt produse intelectuale) sunt numite software;
Aparatura electronic este numit hardware;
Elaborarea leciilor i a celorlalte forme de organizare a activitii este numit curseware.
7.

Interpretarea rezultatelor

8.

Concluzii

nvatarea cu ajutorul calculatorului este o metoda didactica activa si moderna. Instruirea

asistata de calculator reprezinta din punct de vedere pedagogic, un mod de organizare a procesului

instructiv-educativ,promovat n ultimele doua decenii, att, n tarile dezvoltate, ct si n unele n

curs de dezvoltare, ntr-un ritm considerabil. Ea este o activitate deosebit de complexa, integrnd,
pe lnga resursele umane implicate (cadre didactice si elevi) si resurse materiale deosebite(prezenta
unui computer si a altor tehnologii informationale si de comunicare). Instruirea asistata de
calculator da posibilitatea cadrelor didactice sa devina moderatori, ghizi, animatori, observatori ai
procesului instructiv-educativ, evaluatori, dar le ofera si elevilor posibilitatea reala de a se
autoeduca, autoforma si autoevalua. Eficienta calculatorului n procesul didactic este data de
capacitatea acestuia de a furniza rapid si fara eroare un volum mare de cunostinte, ca si de
posibilitatea de a individualiza nvatarea. Calculatorul este cel care se adapteaza la ritmul individual
al elevului, i furnizeaza solutii ajutatoare n functie de natura greselilor, asigurnd prin aceasta
succesul majoritatii elevilor. Utilizarea lui la ntmplare, fara obiectiv precis sau numai pentru
obiective simple ale nvatarii, nu la momentul si n locul potrivit, combinatia metodica poate duce la
rezultate nesatisfacatoare.

10. Bibliografie
1. http://www.consultanta-psihologica.com/adolescenta-stadiul-premergator-varstei-adulte/
2.http://www.scribd.com/doc/33218567/COMUNICAREA-PEDAGOGICA-UN-MIJLOCEFECTIV-DE-FORMARE-PROFESIONALA%E2%80%9D
3. R. Mihailovici, Dezvoltarea gandirii independente si a aptitudinilor investigatoare a
alevilor mici la lectie prin jocuri si exercitii de artimetica, Revista de pedagogie nr.10
4. M. Enache, M. Munteanu, Jocuri didactice, Editura PortoFranco, Galati, 1998,
5. Myles Jane , Language Games Elementary-Intermediate, Mary Glasgow Magazines.
Hadfield Jill, Intermediate Communication Games, Addison Wesley Longman Ltd, 1996.