Sunteți pe pagina 1din 4

INGINER.

ECONOMICA AN 2

TEHNOLOGII AGRICOLE
Grul

Importanta
Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire
pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang.
Importanta graului este data de :
compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidrantii de
carbon si proteine, in raport cu cerintele organismului uman ;
plasticitatea ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate
diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de
stepa ), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate ;
posibilitatea de mecanizare integrala a culturii si de obtinere a
unor productii ieftine ;
posibilitatea de pastrare, de transport si depozitare fara sa se
altereze.
Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o
gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de
panificatie, paste fainoase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie
alimente de baza pentru 35-55 % din populatia globului, asigura 50-55 % din
caloriile consumate in lumea intreaga, impreuna cu celelalte cereale cultivate.
Pentru prelucrarea boabelor de grau este creata o intreaga industrie avand in
linii mari urmatoarea succesiune :
industria conditionarii si pastrarii ;
industria moraritului ;
industria panificatiei ;
alte industrii ( amidon, gluten alimentar, alcool alimentar,
glucoza, bioetanol, nutreturi, combinate, etc.).
In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari
de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros ( bogat in proteine, lipide si
saruri minerale ) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constituie o
polivitamina naturala dar si lipide cu utilizari in cosmetologie.

Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj
de volum sau asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamant organic
dupa o perioada de compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar
prin brichetare se pot folosi ca combustibil.
Importanta agronomica este data de :
mecanizare integrala a culturii ;
eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii
araturilor de vara, fiind o buna premergatoare pentru
majoritatea culturilor ;
dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi
succesive in anumite zone.
Raspandire, Suprafete, Productii
Datorita plasticitatii ecologice, graul este cultivat pe toate continentele, intre
65 latitudine nordica in Norvegia si 45 latitudine sudica in Argentina si de la
nivelul marii pana la 3500 m in Ecuador.
Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu mici fluctuatii in
timp ( 224 mil. Ha in 1998, 208 mil. Ha in 2003).
Productia mondiala de grau a atins 609 mil. tone in 1998 si 557,3 mil. tone
in 2003, din care 85 103 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an.
Productia medie mondiala in ultimii ani a fost 2530 2677 kg boabe/ha.
Repartitia suprafetei cu grau si a productiei mondiale de grau
Continentul

Suprafata
(mii ha)

Pe glob
Asia
Europa
America de

208.133
94.679
51.221
32.483

Productia
medie
(kg/ha)
2677
2615
3036
2775

Productia
globala
(mii tone)
557.308
247.645
155.497
90.150

Tarile fostei

43364

2127

92.222

Oceania
Africa
America de

12.509
8.228
9.012

1952
2324
2271

24.418
19.124
20.473

Nord
URSS

Sud
Situatia culturii graului in tarile crae cultiva peste 1 milion hectare cu grau
Tara

Suprafata
cultivata
(mii ha)

Productia
medie
(kg/ha)

Productia
globala
(mii tone)

Algeria
Maroc
Egipt
Canada
SUA
Argentina
Brazilia
Afganistan
China
India
Iran
Pakistan
Turcia
Bulgaria
Franta
Germania
Italia
Anglia
Polonia
Romania
Ungaria
Australia
Kazahstan
Federatia

2.400
2701
984
10971
19689
7108
1702
2125
24.399
24.963
6000
8.125
8.600
1249
4.779
2.900
2305
1630
2627
2500
1204
12526
10827
20920

825
1228
6357
1940
2706
2493
1881
1320
3823
1742
1250
2333
1861
3042
6632
7893
2822
7077
3576
3044
4293
1818
1192
2241

1908
3316
6225
21.280
53.278
17.730
3203
2.800
93.500
68.458
7.500
18.955
16.000
3.800
31.695
22.889
6503
11.570
9.393
7730
5176
23.760
12910
46.871

Ucraina

6.880

3101

21.333

Rusa

Marii producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. In anul 2001,


marii exoprtatori au fost : SUA 25,2 mil. tone, Canada 9,5 mil. tone, Australia 8,6
mil. tone si Argentina 8,2 mil. tone.
Marii importatori sunt : Brazilia, Egipt, Japonia, Iran, Algeria si Mexic.
Tarile UE sunt mari producatoare de grau ( 103,8 mil. tone in anul 2001 ), dar
exporta anual numai 16 mil tone datorita restrictiilor impuse prin acordurile cu
SUA.
In Romania, suprafetele cultivate cu grau au cunoscut modificari putin
importante.
Originea graului
Pe baza descoperirilor arheologice facute in decursul timpului s-a
confirmat ca originea graului este in Orientul Apropriat, iar vechimea sa este
de cca 11 mii ani, asa cum precizeaza botanistii si geneticii de la institutul
Weizman ( Israel ) si de la Universitatea Missouri ( SUA ), pedescoperirilor
mai recente.

Recoltarea graului
Cel mai potrivit moment de recoltare la grau este la maturitatea deplina,
cand umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. In acest moment combinele de
recoltare lucreaza fara pierderi de boabe in resturile vegetale, % redus de
boabe sparte, curatirea boabelor se poate regla fara dificultate, boabele se pot
depozita in conditii bune, fara sa fie necesare interventii pentru uscare.
Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje : presa de balotat
pentru furaje, persa de balotat cilindrica si masina de adunat si capitat, in
functie de destinatie.
Ulterior paiele sunt transportate pentru a fi folosite ca asternut sau furaj
pentru animale, materie prima in industria celulozei sau ca materie pentru
compostori.
Mijloacele mecanice performante sunt echipate cu dispozitive de tocare a
paielor si imprastiere pe sol pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu
recoltatul. Prin lucrarile ulterioare ale solului se face incorporarea fara
dificultate.
Arderea paielor si a miristii dupa recoltarea graului sunt interzise prin
lege, aceasta solutie se accepta in cazul solelor infestate cu diversi agenti
patogeni sau daunatori numai cu autorizatie de la Organele judetene pentru
protectia mediului.