CURS 1 SEC.

19

Modificarea resedintelor boieresti la jum. sec.17

- 1698 Brancoveanu termina resedinta de la Potlogi arhitectura de ansamblu
Curtile fortificate, arh. determinata de:
1. existenta marilor latifundii din sec. 16 cristalizare in sec 17
-latifundii religioase si laice
nordul Munteniei, M. Vrancei, Campulung Moldovenesc pastreaza pana in
sec. 19 independenta fata de latifundii; raman in proprietatea obstei satesti
2. Imp. Otoman acorda |R dreptul de a face comert dupa plata tributului; isi
cauta domnitori in randul celor de la curte; exista nevoia de a realiza
resedinte fastuoase; ex. Brancoveni, Popesti-Leordeni curti/resedinta
Ctin. Brancoveanu construieste
- turnul nu mai este element defensiv
- orientarea catre natura element renascentist
- asezarea pe o culme (greu accesibila)
- relatii intense cu lumea italieneasca (Brancoveanu fiul lui Cantacuzino
Constantinopol) Ctin Cantacuzino + Iordache Rosetti traiesc in lumea levantina
(bazata pe comert posibilitatea de a face bani)
- exista un dispret pt. cei care nu erau boieri; dispret fata de comercianti (spanioli)
- pasivitate a ortodoxiei in raport cu lumea protestanta
- nevoia de a-si etala bogatia
- Brancoveanu ( 1714 Constantinopol) este crescut de unchiul sau Ctin
Cantacuzino ( 1688); el este si tutorele sau si il propune pe Brancoveanu la tron;
- studii la Padova 2 portice suprapuse, raport plin/gol
- Casa domenicale gradina flori; oglinda de apa; elemente renascentiste (oglinda
de apa e reprezentata la noi de helesteu )
casa - loggie gradina - apa
Mihai Cantacuzino e ctitor la Coltea si Sinaia; Fundenii Doamnei reflecta
sursele de inspiratie ale sec. 17.
Casa Afumati
portic indreptat spre apa
- capela interioara in cadrul casei (biserica de curte costruita mai tarziu)
- orientare catre apa
- gradina dreptunghiulara intre ziduri
Hurezi
-

rectangular, geometric; axarea intrarii si a iesirii (manastire rezidentiala)

boltire cu stalp central, arc dublou, calote sferice

HUREZI

Potlogi
-

teren plat pe malul unei ape

gradina are spatialitate proprie
biserica in afara incintei, dar legata cu zona curtii
foisor specific arh. brancovenesti
gradina de tip italienesc
casa plasata central
zid care separa curtea de gradina
loggie decoratie turceasca - stucatura; ferestre joase;

SEC 19 CURS 3
Maj. oraselor europene sunt reconstruite; cladiri cu caracter foarte pregnant; orasul
defineste regulile in care se inscrie arhitectura.
Sec 19
descoperiri stiintifice, industrie, pozitivism, igienism,
- orasul industrial
Orasul industrial dezvoltat pe baza intreprinderilor de mari dimensiuni
productie in serie (profile metalice standardizate) renuntarea la manufactura din
sec 17-18
- pana in 1800, productie lenta;
- sec 19
schimbare radicala in economie, politica, cultura;
transformari insitutionale importante, apar ministre, administratia
locala;
progres stiintific, tehnici de productie complet noi
- pana la primul razb. mondial orasul isi schimba complet caracterul,
structura;
- Leonardo Benevolo 2 etape al ev. oraselor:
o pana la 1850 - faza liberala
o faza postliberala
FAZA LIBERAL~:
- cauze:
- mecanismul evolutiei industriale
- cresterea populatiei urbane, a productiei si a mecanizarii acesteia
- apare la sf. sec 18, in Anglia
- ex.: Londra, 1 mil loc pana in 1800, in 1851 2,5mil loc.
- apar noi poli industriali noi legaturi in teritoriu (canale, drumuri, calea
ferata 1830);
- sf. sec 18 in Franta: retea foarte extinsa de canale de navigatie, fapt ce este
schimbat de aparitia caii ferate;
- minele de carbuni industrie de preluclare a fierului nuclee industriale
transformarea unui teritroriu urban in ter. industrial
-

separarea artei de oras pana in sec 19, arhitectura se baza pe 2

descoperiri:
o perspectiva ca mijloc de control al spatiului urban
o raportarea arh. la cea clasica (greci, romani)
acum perspectiva este inlocuita de geometria descriptiva (Monge) planul
si fatada mai importante decat perspectiva
schimbarea unitatii de masura din unitati raportate la om (mana, picior) la
metru (din astronomie) abstractizare, renuntarea la modelele clasice
(renasc mai apoi in arh. neoclasica)
pluralitate in expresia arhitecturii disparite a traditiei Renasterii in
gandirea orasului si arh.

Mecanismele institutionale influentau orice proiect de arhitectura si

urbanism. Legislatia in Europa la inceputul sec.19 incuraja initiativa privata.
Autoritatea publica nu intervenea, adm. municipala nu controla activitatea
orasului. Cladirile si proprietatile imobiliare se transforma in marfuri
(fenomen economic); singurul element de control este piata si cererea si
oferta; la fel se intampla si cu terenurile libere. Interventiile publice sunt

considerate reminiscente ale unui regim autoritar, desi ele erau o incercare
de stabilire a unui echilibru.
Consecinte:
- periferii imense si monotone necesitatea interventiilor
publice.
- la sf sec.19 inceteaza actiunile liberale
- 2 tipuri de legi : legea de expropriere pentru cauze de utilitate
publica (Franta, 1841) devine model pentru toate tarile europene (It,
Belgia, Ro)
legi pt imbunatatirea conditiilor de igiena in
aglomerarile urbane (Anglia 1845) punct de pornire a urbanismului
modern. (suprafata minima pt locuinta; iluminarea si aerisirea unei camere,
nr de pers/camera).

FAZA POSTLIBERALA
-

sf. sec 19
modelul Haussmann-ian
in multe tari se pune problema aglomerarii urbane, probleme de
functionare a orasului
Haussman propune un model f bun de oras modern: interesul privat in echilibru cu
interesul comunitar. Interventiile municipale faceau distrugeri importante in
orasele vechi; se modifica structura orasului si struct populatiei urbane (apar noi
profesii, o noua stratificare sociala burghezia era patura cea mai importanta dar
muncitorii erau majoritari).
Structura populatiei urbane si produsele tehnice ale industriei (metalul) dau
tipologii arhitecturale.
La inceput metalul imita struct de lemn, apoi apar structuri originale: constructii
industriale, poduri, sere, expozitii, gari, pasaje acoperite, mari magazine.
Locuinta: partiul dictat de nevoi diferite adaptat la nevoile urbane
imobilul de raport = program de arhitectura urbana destinat
densitatilor mari de locuire;
Vila: suprafete mai mari in cartiere diferite
(Imagini)
1. transformarea unui peisaj bucolic de constructiile industriale
2. locuintele isi fac loc printre constructiile industriale
3. periferia Londrei locuinte tip, supr. minime, monotone, caracter speculativ
4. legatura intre 2 zone ale Londrei prin introducerea in trama existenta a 3
fragmente articulate dar unificate prin unitatea arhitecturala (proprietatea
privata a impiedicat realizarea unei artere importante)
5. Parisul Haussmanian:
- 20 de arondismente
- extinderea peste limitele fortificate ale sec.17
- fiecare arondisment are: o cladire a primariei, 2 mari suprafete verzi
(paduri) = spatii publice de agrement (Bois de Bologne, Bois de
Vincennes), spatii verzi f mari in oras, publice
- retea de bulevarde care uneori au preluat structuri anterioare; se
intersecteaza dupa unghiuri ascutite insule
- imbile foarte particulare
- dublarea unor strazi inguste ce nu puteau fi latite
- legarea primariilor si a garilor
- retea moderna de canalizare (infrastructura)
6. Barcelona:
- grila ortogonala (130x130 m) cu tesituri la colturi pt vizibilitate
- 2 laturi construite alternativ, restul ramane spatiu verde
- insulele au fost construite perimetral, cu inaltimi mari
- orasul vechi medieval construit din 2 retele perimetrale ce se inscriu in
grila ortogonala
7. Vienna - Ringul Vienez artera circulara bogat plantata, cu institutii publice
ce nu puteau fi construite in zona medievala; extinderea palatului regal
8. regularitate, trama ortogonala, apoi cartiere periferice
9. Athena (1830) independenta de Imperiul Otoman; primele planuri de
urbanism facute de germani; planul de extindere foarte regulat, structura

monumentala, axe cu cladiri publice importante in capat de perspectiva; se

evita zona Acropolei; la poale, cartierul Plaka, cafenele taverne
10.
Berlin, dezvoltarea industriala;
11.
Florenta centru pe vechea localitatea romana; o fortificatie inlocuoita
cu un bulevard; extinderea cu trama ordonata, spatii verzi
12.
Roma largirea unor strazi si modificarea fronturilor; in nuclee
extinderi pt noile institutii
13.
Milano centru, piata cu catedrala
14.
Madrid
15.
Helsinki exotic
16.
subteranul Londrei
17.
poduri de metal cu zabrele
18.
halele modificarea pietei , nu se fac schimbari de perspectiva;
transfer al imaginei de cladire industriala la functiuni publice; Crystal Palace
(Londra) asamblare din elemente metalice de mici dimensiuni; decoratia
vremii reduce ruptura cu noutatea produsului tehnic (noutatea tehnicii
arhitecturale vs. mentalitate)
19.
gari mare varietate; grupare functionala bine stabilita; cladiri cu sali
si peron acoperit; arhitctura proprie (Frankfurt)
20.
galeriile / pasajele comerciale acoperite tipologie variata
21.
mari magazine metal, deschideri mari vitrate la Paris
22.
locuinte inovatii tehnice, confort, incalzire, canalizare, ascensoare
23.
modelele vilelor foarte variate
24.
imobile de raport la parter spatii comerciale, vitrine spre strada;
existenta unui plan curent uniformitatea golurilor pe fatada; Paris
stratificare sociala pe inaltime; reguli stricte referitor la fatada (fatada
apartine spatiului public si unifica fronturile stradale)
25.
spatiul public, marele artere monumentalitate; fatada e diferita de
continutul cladirii;
NEOCLASICISMUL
-

face referire la arhitectura clasica greaca si romana (la fel ca in renastere,

baroc si clasicismul francez de curte din sec 17)
exista si alte reveniri la arhitectura antica in sec.20, in cadrul dictaturilor
europene (Hitler , Moussolini, Stalin, Ceausescu)
simplitate, rationalitate a formei, revenire la aspiratia catre ideal
aparitia neoclasicismului se datoreaza contextului politic (rev franceza,
formarea SUA)
este o reactie la ROCOCO (exces decorativ)
nazuinta spre cunoasterea absoluta a universului, expresia moralitatii
umane (liberalism al gandirii)
filosofii francezi creaza enciclopedia (=toata cunoasterea lumii)
se dezvolta arheologia ca dovada a interesului pt antichitate;
descoperirea oraelor romane ingropate de lava (bai, fresce)
carti despre antichitate, caiete cu relevee (Anglia 1862 Antichitatile
Romei)
Franta a infiintat la Roma o academie pt studentii francezi de la Beaux
Arts
moda elenismului in arhitectura si obiecte

Istoria Artei Antice (despre Grecia) autorul german: exprima nobila

simplitate si culmea maretiei; despre Roma Antica: desene reale si
fantastice (viziune personala)
revenire la formele simple, de baza in artele plastice antichitatea e
identificata cu natura ideala
poetica neo-clasica a arhitecturii combina 2 caractere ale antichitatii:
puritatea formei (greci) si eleganta formei (romani)
se reintroduc arhetipuri antice: piramide, obeliscuri, temple, arce de
triumf
aluzia la forme geometrice elementare vs. imitarea unor monumente ale
Greciei si Romei
efect de soliditate si permanenta, solemnitate
evoca o anumita lume arhaica a adevarurilor atemporale
linii clare, se renunta la modernitatea clasica, simplificarea modelelor
preluate
arhitectura monocroma, suprafete lise sau cu striatii f puternice; contraste
de umbre si lumina; colonade si portice regulate proiectate pe mari
suprafete de zid nud
este o arhitectura internationala, a permanentelor spiritului uman
limbaj omogen, uniform, din putine elemente arhitecturale, ordonate
conform unor reguli ale Academiei Franceze infiintate de Colbert care
enunta regulile unei bune arhitecturi
nu exista uniformitate absoluta, ci variatii regionale:
Anglia de la descoperirile arheologice se ajunge a o
arhitectura cat mai apropiata de cea antica; empirism al
gandirii, pitoresc; palladianism (arhitectura lui Palladi)
Franta analiza profunda si rationala; sunt preluate
principiile, tehnice de compozitie si proportiile
Germania Schinkel (profesor la Academia de
Arhitecura din Berlin)
Rusia (Sankt Petersburg) partea construita in sec 19 e
comandata de Petru cel Mare cu arhitecti francezi,
italieni, rusi
SUA edificiile publice, Thomas Jefferson (arhitect)

(Imagini)
1. elemente structurale de constructie; Propileele Athenei
2. desen de Piranesi; arc de zidarie pe 2 coloane corintice, multiplicat
succesiune de sali
3. masivitatea a boltilor de caramida; reconstituirea unui for roman: obelisc,
arc de triumf, templu circular
4. catedrala neoclasica: 2 axe de compozitie, echibibru maselor, colonade lungi
(soliditate, eternitate, bolti in casete)
5. interiorul/intrarea unei scoli: bolta casetata romana; cladire in forma de
templu; colonade si alternanta cu suprafete pline, masive
6. proiect pt Comedia Franceza: volum simplu, bosaj diferit pt fiecare nivel,
colonade puternice umbre pe fatada; decorul salii de teatru: coloane si
pilastrii angajati, sala de spectacol semicirculara
7. arc de triumf roman + colonada + templu; alcatuirea unui palat baroc cu
curte de onoare si 2 ante pana la limita strazii

8. teatru de la Bordeaux: colonada pe un paralelipiped, decoratie romana,

arhitectura rece
9. biserica Madeleine, Paris templu roman
10.
Anglia reluare dura a expresiei antice: registre dorice, triglifi +
metope
11.
Londra masivitate, acoperire tipic romana
12.
Germania Friederich Gilly: Templul lui Frederick cel Mare (1707):
soclu mare, arc de triumf masiv, contrast, arcatura / colonade; simplitatea
volumelor + aditionarea lor (cub, cilindru, templu antic); prefigureaza
arhitectura moderna
13.
Leo von Kleuze front ritmat de colonade si arcade
14.
Leo von Kleuze propilee ale Munchenului
15.
Schinkel Altes Museum Berlin: fatada lunga, ritmata, colonada ionica
simpla; vulturi = simbolul Reichului; la interior spatiu romanic, cupola
casetata
16.
Teatrul aspect modern; logica sistemului constructiv; ritmarea unor
mari suprafete vitrate
17.
Inchisoarea pt femei cladire inchisa, masiva; loggie cu colonada ca
element decorativ; parter bosat (deasupra zid brut)
18.
Italia neoclasicismul continuitatea arhitecturii romane; goticul putin
utilizat (fara arc frant); referiri la obiecte ale antichitatii (Panteonul din
Roma); contrastul creat de colonada e mai putin aspru
19.
suprapunere ordin toscan + exedra (cupola casetata)
20.
piete, trasee geometrice circulare, volume care marcheaza centrul
21.
Helsinki, arhitect Eugel replici clasice adaptate la arhitectura
orasului; ideea tipologiei cladirilor care va fi dezvoltata in sec 19

ROMANTISMUL
- mostenire pt gandirea si arhitectura moderna, desi mult timp a fost negat cu
vehementa
- sfarsitul sec.18 inceput sec.19 contemporan cu neoclasicismul, sursa este
arhitectura trecutului
Caracteristici:
- nu este expresie artistica izolata si face parte din cultura romantica
(literatura, muzica, arte plastice)
- nu exista un stil romantic in arhitectura, ci o arhitectura romantica
- reprezinta un pct de vedere, o stare de spirit asupra omului
- neaga canalele neoclasicismului
- spiritul creator al individului nu se supune nici unei reguli artistul =
demiurg (construieste o lume intreaga)
Consecinte:
- afirmarea sensibilitatii individuale
- opera romantica nu exprima o epoca, ci o valoare unica, personala
- in arhitectura: o cladire trebuie sa se adresze sufletului privitorului
- opera reflecta perspectiva individuala a artistului + reflectare ei in spiritul unic al
privitorului
- arhitectura = stiita a simtirii si apoi o stiinta a regulii
- se trece de la utilitarism/functionalitate la aspect

- natura e considerata genuina, produs al existentei umane pe Pamant +

consideratii filosofice
- ratiunea umana nu e capabila sa cuprinda natura vie, e necesar sufletul si
imaginatia
- atractie spre natura pitoresc (opusul arhitecturii neoclasice = eterna)
- arhitectura romantica pitoresc in asociere cu natura tipul de urbanism liber
englez
- unificarea artelor intr-o singura opera artistica totala (acceptarea unicitatii
artistului)
- se pune in discutie ideea de frumos din antichitate, renastere, etc.
- in arh. romantica frumosul nu reprezinta universalul, ci individualul.
- este important caracterul arhitecturii, ceea ce exprima cladirea
- orientare stilistica diferentiata pe programe: - biserica este gotica (religiozitatea
evului mediu)
- institutia publica (soliditate romana)
- muzeu (stilul templului grecesc)
- cultul ruinelor (investigarea trecutului) operele romantice fac referiri la cladiri
vechi, napadite de vegetatie, la o societate veche.
- ruinele stimuleaza imaginatia artistului si a privitorului dandu-i o stare de reverie
- expresia arhitecturii romantice = arhitectura medievala gotica
- Evul Mediu este perioada cand apare ideea construirii unei identitati nationale
(Anglia, Franta, Germania); se cauta un pct zero al istoriei poporului; fiecare popor
revendica arhitectura gotica
Schinkel (despre o catedrala gotica): refuza pompa, are un caracter grav, solemn si
sublim
Heinrich Heine: constructorii catedralelor gotice aveau convingeri, noi avem doar
opinii
Baudelaire: un artist romantic este un artist modern
Concluzie: romantismului a contribuit la erodarea canalelor clasice si la expresia
spiritului individual. Structurile medievale trebuie intelese ca o sursa de inventie
pentru arhitecti si ingineri.
ECLECTISMUL
- urmeaza neoclasicismului si romantismului
- 1830 1914 (o intreaga cultura arhitecturala pana la WW1, dupa care urmeaza
avant-garda arhitecturala
- eklego = a alege (Gr.)
- tendinta sistematica ordonata, programatica de a alege elemente din arhitectura
trecutului si de a le recompune fie dupa propunere istorica, fie dupa tipologia
cladirii
- scopul operational este crearea unui obiect nou, coerent, fara erori, ce tinde spre
opera perfecta
- este o arhitectura pragmatica, nu-si pune problema canalelor, ci a intelegerii
constructiilor vechi prin componentele lor
- fantezia creatoare e conditie suficienta pt orice artist
- 3 momente:
1. demonterea unor monumente in fragmente
2. inventariere
3. recompunere dupa reguli diferite
- caracter pozitivist
- dorinta de a organiza, de a aranja cunostintele umane

- introduce instrumente stiintifice in arhitectura, introduce metoda de proiectare cu

argumente stiintifice
- spiritul creator intervine in etapa a 3-a exista o libertate de creatie a
arhitectului, dar cu surse de inspiratie nu doar din Ev. Mediu ci din toata istoria
arhitecturii, nu numai din Europa, ci din toata lumea
Contradictii: arhitectii care au fost formati in maniera gandirii moderne, au
renegat arhitectura eclectica. S-a pierdut din vedere caracterul particular al
acestuia; foarte moderna in perioada respectiva, a asimilat rapid si abil noile
descoperiri tehnice, facand referire permanenta la trecutul arhitectural al Europei.
Este stilul sec.19, expresie a schimbarii esentiale pt societatea moderna.
Compozitional, incerca un echilibru intre istorie/societate moderna, arta/stiinta,
traditie/noutate.
Academiile de arhitectura lanseaza curentul academism. la Paris se incearca sa
se livreze arhitectilor retete de compozitie care sa fie adaptate oricarui context
cultural, economic, climatic etc.
(Imagini):
1. referinte la arh. medievala; natura invadeaza arhitectura neintretinuta, stare
de ruina, nostalgia trecutului.
2. imaginea orasului industrial, trecutul dispare, constructii anonime, fara
personalitate vs. aceeasi localitate in sec.15, cu cladiri religioase gotice,
incinta fortificata, ritm des al acoperisurilor; reconstruirea trecutului
3. Schinkel catedrala gotica inalta cu ambianta pitoreasca
4. langa Regensburg imitatia unui templu vechi, intr-o ambianta naturala
pitoreasca; romantismul nu limita expresia arhitecturii la ev.mediu cu
conditia interpretarii libere, personale.
5. natura exuberanta + interventie umana minora; arh. medievala
6. Catedrala din Koln, nerealizata; scara imensa, coloane fasciculate
7. Schinkel la Berlin: catedrala gotica; ferestre in arc ogival, masivitatea zidului
caracter romanic, ca si prezenta crescuta a golurilor la turnuri
8. biserica mare intr-un spatiu natural pitoresc; referinte medievale
9. mic ansamblu manastiresc medievalizant, accentuarea neregulatului; nu
exista o struct compozitionala clara, aspectul e dezvoltat in timp indelungat;
mimeaza spontaneitatea, organicitatea
10.
pare o structura simetrica dar de fapt functiunile si tratarea sunt
diferite
11.
o bucata medievala, struct. spectaculoasa de sustinere a acoperisului
perspectiva romantica
12.
marile castele englezesti de la tara; iregularitati in plan pitoresc +
relatie cu natura
13.
Franta, turnuri de colt fara rol de aparare, compozitii riguloase simetric
14.
ansamblu de cladiri publice; elem diferite introduse in compozitie;
spontaneitatea dezvoltarii
15.
desen pt parlamentul din Londra: precizie, intelegere a logicii gotice
16.
Parlament, Budapesta: imagine romantica, plan riguros, ordonat strict,
ierarhizat, axe de compozitie
17.
intelegerea structurii medievale, constructii din fier si fonta luminarea
spatiului
18.
proiect Beaux Arts rigoarea absoluta a structurii ansamblului, axe de
compozitie

19.
Opera din Paris, Charles Garnier; sala are deasupra un spatiu mare,
anexa tehnica; in exterior, sunt exprimate functiuni diferite
20.
holul = spectacol in sine, reprezinta societatea pariziana. coloane
gigantice Michelangelo; scara -> baroc
21.
sala: separarea dintre loje dispare, se vad doar nivelurile orizontale
22.
Vienna: eclectismul e mai vizibil in ansamblu decat in cadru fiecarei
cladiri ; teatrul renascentist, primaria medievala (cu turn), cea mare ->
clasica
23.
sinagogile din Europa: arhit. medievala + orientala; reguli de
compozitie stricte
24.
Bis. SF. George Edinburgh; cladire proportionala, ideea templului
antic; clopotnita Makintosh
25.
teatrul din Dresda: morfologie renascentista la scara mare (1860-1865)
26.
Palatul de justitie Bruxelles: langa locuinte mici, diferente de scara
27.
Reichstadt Berlin: arhitectura clasicizanta la baza, simetrie,
organizare; cupola inspirata de la Louvre
28.
Montmartre influente medievale, romantice, plan central; cupola
imensa la Madeleine; eclectismul marcheaza elem. importante a orasului;
perioada a coincis cu o dezvoltare economica a tarilor europene (incl
Romania) si a permis o reconstructie a multor orase din Europa cu exceptia
celor medievale pastrate.