Tema nr. 2
Contractul de transport
Cuprins
i Sectiunea 1. Nofiunea contractului de transport, p. 18:
| §1. Precizari prealabile, p. 18;
§2. Definitie. Natura juridic&, p. 18;
§3. Caracterele juridice ale contractului de transport, p. 19;
Sectiunea a 2-a, incheierea contractului de transport, p. 21;
§1. Partile contractului de transport, p. 21;
§2. Pozifia destinatarului tn raport de partile contractului de transport, p. 22;
§3. Conditiile de valabilitate a contractului de transport, p, 25;
3.1, Condifii de fond, p. 25;
3.2. Condifii de forma, p. 25;
Sectiunea a 3-a, Efectele contractului de transport de bunuri, p. 29;
§1. Faza precontractuala, p. 29;
§2. Obligatile partilor contractului de transport de bunuri la punctul de pomire,
p. 30;
§3. Obligatile parflor contractului de transport de bunuri in cursul deplastiii mérfi,
p.32:
§4. Transporturi modificate prin vointa expeditorului, p. 33;
§5. Obligatiile parfilor contractului de transport de bunuri la destinatic, p. 34;
§6, Obligatiile destinatarului, p. 35;
Sectiunea a 4-a. Regimul juridic al marfii transportate, p. 36;
§1. Detentia (posesia precar’) exercitati de transportator asupra. bunurilor trans-
Portate, p. 37;
§2. Drepturile transportatorului asupra bunurilor transportate, p. 38;
2.1, Dreptul de retentie, p. 38;
2.2. Privilegiul transportatorului, p. 39;
2.3, Sechestrarea bunurilor aflate in curs de transport de cate transportator, p. 41;
§3. Transmiterea proprietifii si a riscurilor asupra bunurilor aflate in curs de
transport, p. 41;
$4. Drepturile creditorilor asupra bunurilor transportate, p. 44;
Secfiunea a 5-a. Raspunderea transportatorului, p. 44;
§1. Reglementarea si regimul convenfional al rispunderii transportatorului, p. 44;
§2. Exonerarea de rispundere, Clauzele de nerspundere, p. 49;
§3. Probele, p. 50;
§4. Efectele rispunderii. Evaluarea prejudiciului, p. 51;
§5. Exercitarea dreptului la actiune in rispundere impotriva transportatorului; p, 52;
§6. Rispunderea transportatorului in transportul de marfuri, p. 53;
6.1. Angajarea raspundetii, p. $3;
6.2. Exonerarea de rispundere, p. 55;
j
4
| 16 Dreptul transporturilor
6.3. Cuantumul despigubirilor, p. 56;
§7. Particularitiji ale rispunderii transportatorului in transporturile succesive, p. 575
§8. Rispunderea transportatorului in transportul de persoane si de bagaje, p. 58;
8.1, Transportul de persoane, p. 58;
8.2, Transportul de bagaje, p. 59.
Rezumat
Prin contractul de transport transportatorul se obliga, in schimbul unei remunerajii,
sii efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri pe o anumita distanfa, cu un vehicul
corespunzdtor.
Parqile contractului de transport de bunuri sunt transportatorul i expeditorul, insé la
destinatie bunurile se predau destinatarului, un tert fata de contractul de transport care
totusi dobandeste drepturi si fyi asumd obligafii direct prin contractul de transport.
Drepturile destinatarului sunt supuse unui termen suspensiv $i unei condifii rezolutorii
(destinatarul nu-si poate exercita drepturile contra transportatorului dacd bunul iu a
ajuns inc& la destinagie, pe perioada transportului aceste drepturi fiind suspendate).
Obligajiile destinatarului ce ar rezulta din contractul de transport sunt valide numai cu
conditia acceptarli de etre destinatar a transportului, fara rezerve.
In afard de conditiile de valabilitate a contractului, acesta este supus $i unor conditii
speciale de fond sau de forma. Forma scrisé este ceruté ad probationem,
Efectele oricérui contract constau in drepturile si obligatiile ce rezulta din acest
contract. In cazul efectelor contractului de transport de bunuri, se identifica patru faze
ale transportului, in funcfie de care efectele contractului sunt diferite: faza precontrac-
tualé; la punctul de pornire; in cursul deplasdrii/transportului; la destinatie. Obligafiile
parjilor capdté accente specifice in transporturile deficitare sau in cazurile in care con-
difiile inifiale ale contractului de transport sunt modificate unilateral de expeditor ori de
cdttre destinatar, situafii in care efectéle contractului se vor modifica corespunzéitor.
fn cursul transportului, transportatorul devine titular al unor drepturi asupra
incércaturii, in virtutea contractului de transport. Aceste drépturi sunt influenfate atat' de
raporturile juridice intre expeditor si destinatar, cdt si de raporturile juridice intre
acestia si creditorii lor, Transportatorul este un detentor al bunurilor aflate in. curs de
transport, find asimilat de‘Codul civil cu un depozitar in cadrul' unui depozit necesar,
‘Avand in vedere specificul regimului juridic al bunurilor ‘ transportate, -situafia
transportatorului de-a dungul transportului precum si riscurile la care. este supus pe
parcursul célétoriei, transportatorului i se recunoseo serie de drepturi asupra bunurilor
iransportate, respectiv: -dreptul’ de. retenfie asupra bunurilor;. privilegiul asupra
bunurilor; posibilitatea de a sechestra bunurile; posibilitatea de a vinde bunurile in
anumite condifii pentru a-si recupera creanjele rezultate din contractul de transport.
Desi este titular al dreptului de retengie si al unui privilegiu asupra marfurilor
transportate, Codul civil i-a conferit transportatorului distinct (si deci nu ca un rezultat
al acestor dou drepturi) posibilitatea ca, in anumite conditii, sd sechestreze bunurile si
chiar si vanda o parte din ele pentru a-si recupera o parte din cheltuielile féicute in
legéturd cu contractul de transport.
Incélearea,ynor obligafii legale sau a unor drepturi sau interese legitime, cu ocazia
executarii contractului de transport sau in perioada precontractuald ori post contrac-
mala poate angaja raspunderea civil a autorului faptei prejudiciabile. In dreptul
transporturilor particularitdyi deosebite prezinté doar réspunderea transportatorului, Tema nr. 2 17
raspunderea cocontractantilor acestuia neprezenténd decdt circumstangieri minore fata
de dreptul comun,
Obligatiile ce incumba transportatorului in cadrul raportulut juridic $i a caror
neindeplinire poate determina angajarea rispunderil acestuia sunt obligaii comerciale,
chiar daca este vorba de o raspundere delictuala (extracontractuald), fnirucdt sunt
obligafii ce rezulta din exercitiul tntreprinderii unui profesionist
Réspunderea contractuala a transportatorului const in obligatia de a acoperi
prejudiciul rezultat din incélcarea indatoririlor sale contractuale.
Réspunderea transportatorului pentru fapta altuia poate interveni atét in cazul
rispunderii delictuale, cdt si al celei contractuale. Acelasi transport poate sd angajeze
rispunderea transportatorului pentru alté persoand, atat pe plan delictual, edt si pe plan
contractual. Réspunderea delictuala poate interveni pentru situatia in care un prepus al
sransportatorului comite o fapté prejudiciabila in dauna unui tert, In aceasté situatie se
aplicd integral regulile de drept comun. Raspunderea comitentului pentru Sfapta
prepusului su decurge dintr-un principiu general de raspundere care are Ia baz ideca
de garantie a comitentului pentru riscul de activitate a prepusului sdu. Transportatorul
poate fi ficut responsabil, tnsd, de fapta altuia, $i pe plan contractual. Réspunderea
contractual pentru fapta altuia decurge, in transporturile de bunuri, fie din dispocitit ale
Codului civil referitoare ta plati, in general, ori din dispozipii ale Codulul ctvil
referitoare la depozitul necesar, fie din dispozitiile exprese Codlului civil, care, in cazul
transportatorului, prevad ed este raspunzdior de faptele subordonatilor sai ca $i de
Saptele oricdrei alte persoane ,.cdreia dansul i-a incredinjat facerea transportulti”,
Transporiatorul raspunde diferit, in fumctie de fazele succesive ale transportulut
Paci transportul a ajuns in condiii normale ta destinatie, iar destinatarul nu are
obiectiuni, se prezumé cd transportatorul sica executat prestatia, raspunderea sa find:
exchusd. Totusi, aceasta prezumyie poate fi rtsturnata in cazul transporturilor aparent
normale sau deficitare,
In cazul in care s-a stabilit réispunderea contractualé a transportatorului, obligatia
caracieristied a acestuia (de a efectua deplasarea) se transforma intr-o obligatie de
decditinare, adicd de reparare a prejudiciului suferit de creditor prin neexecutarea
contractulul. Stabilirea intinderit obligayiei de dezdltunare implica evaluarea despeigu-
dirilor, evaluare care poate fi judiciaré, legalé sau conventionala. fn ceea ce priveste
evaluarea legala, réspunderea iransportatorului este limitata de lege doar la danmum
emergens, exceptand cazurile de culpa gravaé si dol, céind transportatorul raspunde
pentru intregul prejudicin provocat. In unele cazuri, legea stabileste 0 réspundere
limitata a iransportatorului (fie prin suma fixd, fle prin procent). in cazul evaludrit
convenfionale, intinderea obligatiei de dezdéunare se poate stabili printr-o clausd
penalii Specific contractului de transport de bunuri este faptul cé beneficiaral unel
clauze penale poate s@ ceard despagubiri in completare, pentru prejudicit reale mei mari
decat cel evaluat prin clauza penala, ceva ce reprezintdé 0 derogare de la regimul de
drept comun al clauzei penale, conform caruia clauza penalé, fiind o evaluare conven.
fionala anticipatd a prejudiciului, este singura despagubire ce poate fi acordata credi-
torului. in plus, creditorul poate cere atat executarea transportului, cét $i plata clauzei
penale,
Jn transportul de bunuri, raspunderea transportatorului este limitaté, sub doud as-
ecte: pentru lipsuri cantitative sau degradari ale minfit, despdgubirea este corespuncdi.
foare cu valoarea mérfii pierdute sau avariate; pentru intdrzierea transportului, trans-
Portatorul pierde o parte a prefului transportului, daca intdrzierea este mai mica decdt |
18 Dreptul transporturilor
dublul duratei transportului si intreg preful transportului in cazul in care intarzierea este
mai mare decat dublul duratei transportului,
Odaté constatatd neexecutarea corespunzétoare a contractului de transport de cdtre
transportator, cel indreptafit trebuie sd-si poatd exercita dreptul la actiune impotriva
acesiuia pentru recuperarea pagubelor suferite. De cele mai multe ori acfiunea in
instanja este conditionata de o proceduré prealabil, Neindeplinirea acestei proceduri
duce la inadmisibilitatea acfiunii impotriva transportatorului.
Sectiunea 1. Nofiunea contractului de transport
§1. Precizari prealabile
Codul civil reglementeaz& cu caracter general contractul de transport de bunuri in
art, 1955-2008.
Contractul de transport reglementat de Codul civil are in vedere transportul de bunuri
si de persoane.
Normele din Codul civil referitoare 1a contractul de transport in general au caracter
supletiv, ele fiind edictate pentru a suplini voinfa partilor, in lipsa clauzclor exprese in
contract.
Se remarca faptul c& reglementarea din Codul civil a contractului de transport asigura
acestuia o structura unitara, coerenta si echilibrata.
§2. Definitie. Natura juridici
2. Art, 1955 C.civ, prevede ci o parte, numit’. transportator, se obliga, cu tity
principal, s& transporte o persoan& sau un bun dintr-un oc in altul, in schimbul unui pret
pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obliga s& il pl&teasc&, la timpul si locul
convenite. Astfel, operatiunea juridic& a contractului de transport are loc intre expeditor
sau acela care dé insircinarea pentru transport si intreprinz&torul care se oblig& a-l face in
numele s&u propriu si in socoteala altuia ori intre unul din acestia si transportatorul ce se
{ns&rcineaz& a-| face. Transportatorul este persoana care isi-ia insircinarea ca intr-un mod
oarecare si transporte.
Expeditorul este, in general, proprictarul marfii, el fiind, in aceast calitate, parte in
contractul de transport.
Nofiunea de transportator are sensul primordial de persoani care exercitt in mod
uzual activitatea de transport (intreprindere de transport) si care executi deplasarea de
mirfuri in nume propriu si cu mijloace proprii. Conform’ art. 1960 C.civ. dack
transportatorul igi substituie un alt transportator pentru executarea totali sau partiald a
obligafiei sale, acesta din urma este considerat parte in contractul de transport.
Pe plan general, prin contractul:de transport injelegem convenfia prin care o parte,
transportatorul, sc obliga, in schimbul unei remuneratii, si efectueze o deplasare de
persoane sau de bunuti pe’o anumit& distant, cu un vehicul corespunzator',
' 0. Capayind, Gh. Stancu, op. cit., p. 48.
| Tema nr. 2 19
Se poate afirma ca este un contract de transport de bunuri acel contract prin care o
parte, in calitate de transportator, se oblig’, in schimbul unei sume de bani (tari), si
transporte sub paza sa si induntrul unui termen o anumité cantitate de bunuri pe care se
obliga si le predea destinatarului indicat de expeditor.
2.2. Contractul de transport nu este o simpla locafie de oper’ (antreprizd), ci o prestare
de servicii (locatio operarum).
Transportatorul, in calitate de prestator de servicii, spre deosebire de salariat, se
bucurd de independenta juridica fayi de beneficiarul prestatiei (expeditor).
Transportatorul aduce la indeplinire contractul pe propriul su rise. Spre deosebire,
insi, de antreprenorul Propriu-zis, care cxecuti o lucrare determinati (locatio operis
faciendi), in schimbul unui pref si preda beneficiarului rezultatul material al acestei
activititi, prestatorul de servicii nu confectioneaza un obiect. In contractul de prestari de
servicii beneficiarul se foloseste de insugi serviciul specific pe care il execut& prestatorul.
Obligatia transportatorului const& in a strimuta persoane sau bunuri gi de a asigura
paza lucrurilor transportate (asemeni unui depozitar). Este vorba de o activitate de
prestiri de servicii'.
Exercitat tn condifiile unei intreprinderi, transportul dobandeste natur’ comerciala?,
Transportatorul exerciti activitatea de transport cu titlu de intreprindere. Gestiunea
comercial (selectarea si instruirea personalului, dotarea cu mijloace de transport,
aprovizionare cu combustibil) gi tehnicd (elaborarea si aplicarea corect a unor normative
privind transportul, verificarea starii mijloacelor de transport, conducerea efectivi a
vehiculului) a transportului sunt obligafii ale transportatorului, pe care acesta gi le asumi
din proprie initiativa, sub autoritate personala si pe rispunderea sa. ‘Transportatorul este
un intreprinzator, intreprinderea sa constand in activitatea obisnuiti de transport?.
§3. Caracterele juridice ale contractului de transport
Orice contract de transport presupune parcurgerea unui itinerar. In transporturile cu
veriodicitate regulata, itinerariul este stabilit de transportator, conform condifiilor presta-
bilite de acesta, neputind fi modificat in functie de cazul concret. in. transporturile
ocazionale, itinerariul este stabilit de parfi, in urma negocierilor, de la caz la caz.
" Referitor la regimul juridic aplicabil transporturilor speciale, ou privire special asupra
transportului de degeuri, a se vedea A.T. Stanescu, §.4. Sténescu, Consideratii ptivind regimul
Juridic general de control aplicabil in cazul transportului deseurilor, in Revista Romana de
Drept al Afacerilor nr. 8/2008, p. 46-61
Transportul gratuit, tn interes personal sau cel ocazional, chiar remunerat (daci este
efectuat in mod ocazional de un necomerciant) nu este un contract profesional, ci unul strict
civil. S-ar putea spune chiar c& nu ne aflim in ipoteza unui contract de transport, ci a unei
simple prestiri de servici.
in domeniul navigatiei maritime, Codul comercial vorbeste de ,,inchirierea” navei. in
realitate, contractul in cauzi nu prezint& natura juridicd a unei adevarate inchirieri decat in
cazul special in care contractul are ca obiect ava nud& (fark echipaj, fra dotari gi apro-
vizionati necesare cAlitoriei) si fri ca armatorul si-si asume obligatia de a efectua deplasarea
conveniti. fn m&sura in care se poate vorbi de inchirierea navei, armatorul nu devine
‘c&rius/transportator si nici contractul respectiv nu este un contract de transport, 20 Dreptul transporturilor
Contractul de transport este un contract numit, ceca ce se evidentiaz’ prin prisma
normelor supletive reglementate in Codul civil (art. 1955-2008), precum gi a reglemen-
tarilor speciale care privese diferite categorii de transporturi, la rindul lor subclasificate
in transporturi in trafic intern i international.
Relatia dintre reglementiile speciale (referitoare la diferite tipuri de transport) si re~
glementirile Codului civil este accea de la lege speciala la lege general&. Pentru situatiile
sau categoriile de transporturi neacoperite prin reglementiri speciale urmeazi sa se aplice
reglementarile contractului de transport din Codul civil, in completare. Spre exemplu, in
cazul contractului de transport rutier in trafic inten', se considera c&, in lipsa unei
reglementari speciale a contractului, acestuia urmeaza si i se aplice direct dispozifiile din
Codul civil, cu luarea in considerare a specificului acestui tip de transport.
3.2. Contractul de transport este un act juridic principal. Din punct de vedere econo-
mic, transportul reprezinti 0 activitate accesorie. De cele mai multe ori, transportul este
accesoriul necesar al unui contract de vanzare-cumpirare, cAnd predarea bunului vandut
se face in alt loc decat Iocul vanzarii, Deplasarea de marfuri este ocazionata, de cele mai
multe ori, de vanzarea lor c&tre un cumparditor cu sediul diferit de cel al vanzatorului.
Operatiunea de vanzare, care face posibil transportul, constituie raportul fundamental,
care se conjugi necesarmente cu transportul, pentru ca bunurile cumpérate si devind
accesibile cumparatorului. Dar contractul de transport isi,pastreazi autonomia, regimul
siu juridic nefiind influenfat de existenfa sau valabilitatea raportului juridic fundamental’.
Din punct de vedere juridic, contractul de transport este, deci, un act juridic principal;
ineficacitatea contractului de vanzare-cumpirare nu atrage si ineficacitatea contractului
de transport. Contractul de transport este un contract autonom, chiar daca, din punct de
vedere economic, este stréns legat de un contract de vanzare-cumpirare sau de o
inchiriere. in faza de transport a bunurilor nu intereseazi pozitia sau situatia partilor
contractului de vanzare-cumpirare. Clauzele contractului de transport nu pot fi opus
parfilor contractului de vanzare-cumparare gi nici invers. Totugi, anumite influenje ale
raportului fundamental (raportul dintre vanzitor-expeditor gi cump&rator-destinatar)
asupra raporturilor ce deriva din contractul de transport nu pot fi negate: spre exemplu,
transferul dreptului de-proprietate si al riscurilor mirfii influenfeazi regimul juridical
bunurilor transportate, in special drepturile si obligafiile transportatorului asupra acesteia.
3.3, Contractul de transport este un contract sinalagmatic (bilateral). Prin contractul
de transport iau nastere, in sarcina ambelor parti, obligafii reciproce. Specific contractului
de transport este faptul c& poate da nastere si la obligafii in sarcina destinatarului, care nu
este parte in contract, ci tert. Fiind un contract sinalagmatic, pentru proba acestuia se cere
indeplinirca condifiei multiplului exemplar.
Contractul de transport produce efectele specifice contractelor sinalagmatice. in parte,
anumite reglementari recunose posibilitatea invocirii excepfiei de neexecutare. De
exemplu, in cazul contractului de transport feroviar in trafic intern, unde transportatorului
i se permite, pentru intarzierea la plata pretului de transport, s& refuze transportul sau s&
"AT. Stdnescu, §.A. Sténescu, Contractul de transport de mérfuri in trafic intern gi
internajional, Practica judiciard, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2008, passim,
2 Curtea de Casatie, Secfia a Ill-a, decizia nr. 1926/1936, in Revista de Drept Comercial,
1937, p. 49. ca
Tema nr. 2 21
Perceapa majorari de intérziere pentru rau-platnici [art. 40 alin. (2) din Regulamentul de
transport pe caile ferate din Romania).
3.4. Contractul de transport este un act cu tithe oneros gi comutativ, Transportul se
efectucaza tn schimbul unui echivalent in bani care, din punct de vedere terminologic,
oscileazd intre denumiri ca ,pref” sau. ,tarif”. fn principiu, preful este rezultatul une,
negocieri libere intre expeditor gi transportator dar, in cele mai multe cazuri, mai ales in
cazul transporturilor cu periodicitate regulata, transportatorul are. Prestabilita o listd de
tarife determinate in primul rand de eriteriul distanfei, pe care clientul le poate accepta
sau nu. Contractul de transport are, mai ales din acest motiv, natura juridic& a unui
contract de adeziune,
3.5. Contractul de transport este considerat un contract consensual. Contractul de
transport este considerat incheiat in momentul in care acordul de voinfd intre expeditor si
transportator este perfect, fird a fi necesar ca acesta s& fie dublat de predarea bunutilor
etre wansportator, in vederea efectuarii tansportului. in majoritatea cazurilor, data
preluarii este mentionati ca atare in documentul de transport.
Exist, ins, din ee in ce mai multe tipuri de transport pentru care legea pretinde fie 0
forma speciala standardizata, a contractului (titlului) de transport, fie un numar de clauze
obligatorii in contract, ceea ce di acestuia un evident caracter solemn. Forma scrisi a
acestor contracte devine, astfel, o conditie de validitate a contractelor in cauzi,
Legiuitorul poate, prin dispozitiilegale explicite, si conditioneze insisi nasterea con-
tractului de transport de faptul remiterii obiectului de cdtre expeditor in detenfiunea
transportatorului, ceca ce confera contractului.un caracter real. Spre exemplu, Re-
gulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin O.G. ar. 712005,
conditioneaz& incheierea (si, deci, valabilitatea) contractului de transport de marfi pe
Gaile ferate de: a) primirea marfi in mijlocul de transport, tnsofité de sorisoarea de trasura
si b) aplicarea de c&tre transportator a stampilei pe toate exemplarele scrisorii de trisura,
Scrisoarea de trisurd este, pani la indeplinirea acestor condifii, un simplu ante-contract,
si nu un contract propriu-zis de ‘transport.
in celelalte gazuri, in doctrina se considerd c& predarea materiala a lucrului in vederea
transportului fine de executarea si nu de valabilitatea contractului, care are caracter
consensual’,
Contractul de transport de persoane este, in orice caz, un contract consensual,
Sectiunea a 2-a. incheierea contractului de transport
*autpoeor
: rangpet he poniwane ¢
§1. Partile contractului de transport i caliebyy
Operager
In transporturile de persoane, contractul se incheie si Se executa fntre transportator’ si 7 )
calaitor (pasager).
in transporturile de bunuri, incheierea contractului are loc intre expeditor gi transpor-
‘ator. La destinatie, eliberarea mirfii intervine, de regula, fata de destinatar, care este un
= , ben tpy
Toenypet che bxinaray/ < 7
eee eee Ere eee eee eee fe
' Pentru aminunte, a se vedea O. Capatind, Gh. Stancu, op. cit., p. 58. expectiter 22 Dreptul transporturilor
tert fafa de contract, dar care dobindeste drepturi si caruia fi incumba unele obligatii
direct din contractul de transport.
a) Transportatorul. Transportatorul (c&rausul, operatorul de transport) este prin-
cipatul subiect al contractului, cel care se angajeaza si efectueze prestatia caracteristica a
contractului, respectiv deplasarea de persoane sau de bunuri.
Transportatorul exercita, in principiu, o activitate organizata si obignuiti de transport
(intreprindere de transport), pentru care este autorizat in baza unei licente de transport, in
condiiile legii. Transportatorul are necesarmente calitatea de profestonist.
fn cazul in care intreprinderea de transport este organizat de o persoand juridicd, se
va tine cont de faptul ca activitatea de transport trebuie s& fie mentionata ca activitate
distinct, efectuata cu titlu principal, in obiectul de activitate al transportatorului. Legea
nu impune, ins, ca activitatea de transport sd fie singura in cadrul obiectului de activitate
al societatii comerciale.
Nu au calitatea de transportator mandatarii sau comisionarii in transporturi,
b) Expeditorul. in contractul de transport de bunuri, cocontractantul transportatorului
este expeditorul, numit si client, incdredtor sau predator. De reguld, expeditorul este pro-
prietarul marfii vandute. Transferul la cumpirator (destinatar) al dreptului de proprictate
asupra marfii vandute se realizeazi, de reguld, la predarea marfii citre transportator in
vederea transportului.
in numeroase cazuri, expeditoru! incheie contractul de transport prin mandatar sau
comisionar. in virtutea mandatului, parte in contractul de transport este expeditorul. In
schimb, in cazul comisionului, comisionaru! (numit expeditor) incheie contractul de
transport in nume propriu, dar pe seama comitentului, fiind direct obligat fafa de trans-
portator, ca si cum ar fi afacerea sa proprie (art. 2064 C.civ.). fn consecinfé, comitentul
‘nu are actiune contra transportatorului $i nici transportatorul contra comitentului.
Expeditorul mérfii trebuie sX nominalizeze persoana beneficiarului transportilui
(destinatarul), c&ruia urmeazi a-i fi predati marfa. Dar expeditorul isi poate rezerva
dreptul de a fi destinatarul marfii transportate (spre exemplu, pred& marfa spre deplasare
citre o sucursal’ a sa din teritoriu) sau de a schimba destinatarul, modificénd unilateral
contractul de transport.
fn consecin{’, contractul de transport genereazi, de regula, raporturi juridice
trilaterale, din moment ce incircdtura urmeazii a fi eliberati destinatarului.
c) Calatorul este cocontractantul transportatorului in contractul de transport de
persoane.
Calatorul fiind necesarmente o persoand fizicd, el este beneficiar al legislatici de
protectie a consumatorului in raporturile cu transportatorul. De asemenea, el beneficiazit
de asigurari legale de via{d si sindtate pe parcursul transportului.
§2. Pozitia destinatarului in raport de partile contractului de transport
Unul din elementele de originalitate ale contractului de transport i] reprezinti efectul
acestuia fajé de destinatar.
Din art. 1977 C.civ. rezulti c& destinatarul dobandeste drepturile si obligatiile decurgaind
din contractul de transport prin acceptarea acestuia sau a bunurilor transportate. Din acel
moment, el poate pretinde preluarea, chiar a lucruritor si a documentului de transport. |
Tema nr, 2 23
Desi destinatarul nu este parte in contractul de transport, se observa c& cl devine
titular al unor drepturi (lui i se elibereaz% marfa de citre transportator) si al unor obligafii
(acesta doar in masura in care el accepta, prin act propriu de vointa, incircdtura) in raport
cu transportatorul, drepturi si obligatii care deriva dintr-un contract la care nu este parte,
Aceasta este o derogare importanta de la principiul relativitatii efectelor contractului,
Fundamental juridie al drepturilor si obligatiilor ce rezulta din contractul de transport
fati de destinatar este controversat!.
' Astfel, in doctrina au fost emise mai multe teorii:
a) S-a considerat c& explicatia acestor drepturi rezida in faptul c& destinatarul este creditor
al expeditorului: drepturile destinatarului de a-1 actiona pe transportator rezulta din actiunea
oblied pe care oricare creditor 0 poate exercita contra terfului debitor. in realitate, destinatarul
nu are acfiune impotriva transportatorului decét pentru daunele suferite de el personal, nu si
pentru cele suferite de expeditor. El nu se subrog’ in toate drepturile expeditorului, in plus, in
actiunea oblic& terful debitor are dreptul si opund creditorului toate exceptiile ce le-ar fi opus
creditorului stu personal (chiar exterioare contractului de transport), ceea ce nu se poate spune
despre destinatar.
b) Pe temeiul gestiunié de afaceri, transportatorul ar acfiona in interesul destinatarului
comportindu-se ca un negotiorum gestor al acestuia, Totusi, inifiativa unei gestiuni de afaceti
in favoarea unei terfe persoane apartine in mod normal gestorului (transportator), iar in
contractul de transport initiativa aparjine expeditorului, Drepturile terfului exist ca atare, fiind
niscute inc de la data cand gestorul le ia aptrarea, in timp ce, in contractul de transport,
drepturile destinatarului fai de transportator sunt condifionate in principal de ajungerea
mirfurilor la destinajie.
©) Pe temeiul unei cesiuni de drepturi, acestea tree de la expeditor citre destinatar in
momentul eliberarii lucrului. Destinatarul nu poate, ins, si exercite drepturile expeditorului,
deoarece ele se sting prin faptul primirii lucrului de cétre destinatar, in cazul unei cesiuni,
destinatarul ar putea formula pretentii si pentru daunele cauzate personal expeditorului, ceea
ce, in realitate, nu poate face. Pe de alti parte, destinatarul ar putea fi oxpus la toate exceptiile
personale, chiar straine contractului de transport, pe care transportatorul le poate opune expe-
ditorului. Cesiunea ar face din destinatar un succesor in drepturi al expeditorului, consideran-
du-se c& drepturile dobandite de catre destinatar ar fi trecut mai inti prin patrimoniul expe-
ditorului, ceea ce este fals. Dreptul destinatarului este un drept propriu, care se naste direct in
patrimoniul su, in baza contractului de transport, dar care nu poate fi exercitat decat in
momentul sosirii bunurilor la destinatie.
) Contractul de transport ar fi 0 stipulagie pentru altul, in cadrul cdireia expeditorul este un
stipulant, transportatorul, un promitent, iar destinatarul, un ter} beneficiar. Se consider’ c&
prestafia transportatorului profit’ in intregime destinatarului, c& destinatarul are actiiine direct’
impotriva transportatorului-promitent pentru neexecutarea obligafiilor asumate prin contract
fat de expeditor si c& expeditorul, ca orice stipulant, are un drept nelimitat de a revoca
‘ransportul printr-un contra-ordin péna in momentul in care destinatarul adera la contractul de
transport, Se observa, ins, c& stipulafia pentru altul produce numai efectul de a crea drepturi
in favoarea beneficiarului, nu si obligafii. In cazul contractului de transport, destinatarul are,
luneori, obligatia de a achita prejul (destinatarul dobandeste obligafii doar in momentul in care
el accept contractul de transport avand si optiunea de a le tefuza). In cazul stipulatiei, terful
beneficiar dobandeste drepturile sale din momentul incheierii contractului, in timp ce in cazul
contractului de transport, destinatarul isi poate exercita drepturile din momentul ajungerii
mirfurilor la destinatie si al punerii lor la dispozitia destinatarului. Dac& pana la ajungerea
marfurilor la destinafie expeditorul modificd contractul de transport, desemnand un alt
S-ar putea să vă placă și
- Curs Drept AsigurariDocument121 paginiCurs Drept AsigurariAndreea MadalinaÎncă nu există evaluări
- Carpenaru Nemes Curs Id 2010-2011Document155 paginiCarpenaru Nemes Curs Id 2010-2011Marin Nicolae AlexandruÎncă nu există evaluări
- Ministerul Public Sau Sistemul ParchetelorDocument9 paginiMinisterul Public Sau Sistemul ParchetelorAndreea MadalinaÎncă nu există evaluări
- Pericolele InternetuluiDocument2 paginiPericolele InternetuluiAndreea MadalinaÎncă nu există evaluări
