DATE DE IDENTIFICARE

Nume: B
Prenume: J
Varsta: 55 ani
Sex: masculin
Religie: crestin ortodox
Adresa: Jud.Galati.
Profesie: Inginer
Stare Civila: Casatorit
Descrierea si prezentarea pacientului
Greutate: 72kg
Inaltime: 180cm
Antecedente personale: HTA
Antecedente heredo-colaterale: mama-cardiaca
Alimentatie: regim alimentar normal, nefumator, consum bauturi alcoolice moderat.
ISTORICUL SOCIO-CULTURAL
Conditii de viata : Pecientul locuieste cu sotia si cei 2 copii intr-un apartament
Reactia fata de alergeni: nu prezinta
Reactia fata de starea de sanatate: ingrijorat cu privire la durerile retrosternale si
palpitatii.
Reactia fata de tratament si ingrijire: are incredere in tratament si echipa de ingrijire.
ISTORICUL BOLII
Pacient hipertensiv,este internat in 2013 in sectiile medicale si cardiologie,cu vertij
stare lipotimica,si este depistat cu tulburari de ritm atrial si ventricular.De 2 saptamani
are dispnee,usturime retrosternala la efort,palpitatii.
Cu 3-4 zile n urm a avut o criza,mai prelungita cu transpiratii, tot dupa efort.

MOTIVELE INTERNARII

 -durere retrosternala la efort

-palpitatii.
-dispnee de efort.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE

INFARCT MIOCARDIC - Durerea poate sa iradieze la nivel cervical, spre mandibula,

pe bratul stang cu parestezii ale mainii si degetelor (uneori si drept). Durerea are o durata de
peste jumatate de ora si nu raspunde complet la administrarea de nitroglicerina. Uneori,
durerea poate fi localizata in epigastru, poate sa aiba un caracter de intepatura sau de junghi
localizat anterior de cord sau poate sa se prezinta ca o senzatie de disconfort toracic.

EPIDEMIOLOGIE

factori de risc caracterului profesional

Rezultate n cele mai multe cazuri de instabilitate din ocluzia trombotic a placilor
aterosclerotice coronariene (cu hemoragie intramural, fisuri i rupturi ulterioare). Factorii de
risc sunt aceleai ca ateroscleroza: dislipidemie (nivel ridicat de colesterol LDL, HDL
colesterol sczut i hipertrigliceridemie), diabet zaharat,presiune, obezitatea, fumatul si
predispozitie genetica sau de familie. n plus fa de acestea, sunt, de asemenea, factori
importani de risc sedentarismul, alcoolul i utilizarea contraceptivelor orale. Printre factorii
legati de munc, este o incidenta mai mare de boala coronariana, inclusiv infarct miocardic
acut, la lucrtorii expui la sulfurat de carbon.
Infarctul miocardic acut (IMA) este una din cele mai frecvente i n orice caz cea mai
1

grav boal cardiac. Peste 25% din totalul deceselor cardiovasculare sunt datorate infarctului
miocardic acut.

FACTORI PREDISPOZANTI

. Factori predispozani
Vrsta
Este n general o afeciune a adultului, avnd o inciden maxim la brbai n jurul
vrstei de 65 ani. n ultimele decenii exist o tendin de deplasare spre vrste mai tinere.
Sexul
Ca orice cardiopatie ischemic se produce mai frecvent la brbai ntr-un raport B-F de
3/1.
Profesia
Profesiile care se desfoar n condiii de stres si suprasolicitare fizic si psihic
genereaz un numr mare de pacieni cu infarct miocardic acut.
Ereditatea
n anumite familii exist o tendin mai mare de apariie a infarctului miocardic acut.
Incidena acestuia crete de asemenea cu vrsta, iar barbaii au risc mai mare dect femeile de
a suferi un infarct miocardic la o vrst mai sczut.

FACTORI FAVORIZANTI
2

Vrsta, consumul de alcool, contraceptivele orale i bolile de rinichi sunt factori

asociai hipertensiunii. Reducerea srii n alimentaie poate duce la reducerea valorilor
tensiunii arteriale.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat, bolile articulare i litiaza biliar sunt frecvent asociate supragreutii.
Hiperlipoproteinemia
Obezitatea
Daca o persoan are cu 30% mai mult peste greutatea ideal este considerat obez.
Obezitatea crete riscul bolilor de inim pe mai multe ci, inclusiv creterea valorilor tensiunii
arteriale i a nivelului colesterolului n snge. Consumul redus de calorii i efectuarea de efort
fizic constituie cea mai bun reet contra obezitii.
Sedentarismul
Lipsa de micare, activitile zilnice statice duc la ncetinirea metabolismului,
obezitate i scderea rezistenei organismului.
Fumatul
Persoanele care fumeaz prezint risc dublu, n comparaie cu nefumtorii, de a face
infarct miocardic.
Stresul

FACTORI DE PROTECTIE

Factorii de protectie combaterea fumatului, evitarea consumului exagerat de bauturi

alcoolice si cafea, exercitii fizice in aer liber, o alimentatie lipsita de excese si cat mai
naturala.

NEVOI AFECTATE
3

1. A comunica:
problema pacientului: - durere retrosternala;
diagnostic de ngrijire: - dificultatea n a comunica cu ceilali;
obiectiv: - combaterea durerii.
2. A bea i de a mnca:
problema pacientului: - refuz s mnnce;
diagnostic de ngrijire: - durere , stare de neliniste;
obiectiv: combaterea durerii.
3. A dormi i a se odihni:
problema pacientului: - pacienta nu poate dormi;
diagnostic de ngrijire: - insomnie datorita grijilor;
obiectiv: - combaterea insomniei.

DIETA IN INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Dieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile saturate (maxim 20% din
necesarul de calorii zilnice sa fie asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi
nesaturate).
Recomandari specifice pentru un bolnav care a trecut printr-un infarct miocardic acut
sunt:

eliminarea cafeinei si a altor metilxantine (cafea, bauturi cola) pentru reducerea

potentialului de tulburari de ritm cardiac;

reducerea muncii cordului prin mese mai mici, cu alimente usoare sau lichide
(imediat dupa infarct: 800- 1200kcal/zi);

restrictie de lichide si sare (sodiu) in functie de bolile asociate (insuficienta

cardiaca, hipertensiune arteriala);

evitarea alimentelor prea calde sau prea reci.

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Prevenirea apariiei IMA (profilaxia primar) se face prin combaterea factorilor de

risc.
Tratamentul hipertensiunii arteriale are rol major att n prevenirea IMA, ct i a
recidivelor.
Exerciiul i antrenamentul fizic, efectuate cu regularitate prin micare, gimnastic i
sporturi uoare care combat sedentarismul.
Suprimarea fumatului i a hipertrigliceridemiei reprezint o alt msur de profilaxie,
confirmat i prin studii de angiografie. Tratarea corect a diabetului zaharat, cnd acesta este
prezent, deoarece el are rol aterogen prin hiperlipidemia asociat.