Focul plpie n soba, Iara eu pe gnduri cad. Stoluri, stoluri trec prin minte Dulci iluzii. Amintiri Triesc ncet ca greieri Printre negre, vechi zidiri, Sau cad grele, mngioase Si se sfarma-n suflet trist, Cum n picuri cade ceara La picioarele lui Crist. n odaie prin unghere S-a tesut painjenis Si prin cartile n vravuri Umbla soarecii furis. n aceasta dulce pace mi ridic privirea-n pod Si ascult cum nvelisul De la carti ei mi le rod. Ah! de cte ori voit-am Ca sa spnzur lira-n cui Si un capat poeziei Si pustiului sa pui; Dar atuncea greieri, soareci, Cu usor-maruntul mers, Readuc melancolia-mi, Iara ea se face vers. Cteodata... prea arare... A trziu cnd arde lampa, Inima din loc mi sare Cnd aud ca suna cleampa... Este Ea. Desarta casa Dintr-odata-mi pare plina, n privazul negru-al vietii-mi E-o icoana de lumina. Si mi-i ciuda cum de vremea Sa mai treaca se ndura, Cnd eu stau soptind cu draga Mna-n mna, gura-n gura.