MATERII PRIME

Materia prim este materialul de baz din care

sunt produse sau fabricate: mrfurile, produsele finite i materiile intermediare. Termenul de
"materie prim" este utilizat pentru a desemna materialul aflat ntr-o stare neprelucrat sau
prelucrat, minim, de exemplu, latex,crbune, minereu de fier, lemn, aer sau apa de mare.
Utilizarea de materii prime de specii non-umane, este observabil la psri care folosesc nuiele i
obiecte pentru a construi cuiburi.
E

Materii prime si materiale

MATERII PRIME SI MATERIALE

nu

Traim astazi intr-un mediu tehnic, inconjurati de o mare diversitate de produse(foto), fara de care
ne putem concepe existenta.
Produsele pe care le utilizam zi d zi sunt rezultatul proceselor tehnologice (ex:
obtinerea painii, obtinerea otelului, rafinarea petrolului, teserea bumbacului).
Procesul tehnologic necesare pentru prelucrarea si transformarea materiilor

prime in produs.
Operatia tehnologica este o etapa in care se produce o transformare fizica sau chimica a
materiei prime.
Omul este un mare consumator si utilizator de resurse; acest consum s-a accentuat pe masura
evolutiei umanitatii si tehnologiei.
Multe dintre aceste resurse, cum ar fi lemnul, minereurile feroase si neferoase, carbunii, petrolul,
rocile de constructii considerate materiale traditionale, sunt astazi mai mult ca oricand imaginea
modernitatii, datorita noilor tehnologii de prelucrare si asociere intre materiale.
Resursele reprezinta totalitatea elementelor mediului natural pe care omul le poate valorifica

pentru satisfacerea nevoilor sale.

Resursele utilizate de oameni pot fi: resurse de apa, resurse forestiere, roci de constructie, resurse
minerale
(foto).
Din resurse se extrag materiile prime necesare in industria de prelucrare.
Dupa importanta in procesele tehnologice, materiile prime pot fi:

materii prime de baza(se regasesc in produsul final, exemple: lemn, metale);

materii prime
lacuri, vopsele).

auxiliare(contribuie la desfasurarea proceselor tehnologice, exemple:

upa provenienta, materiile prime pot fi :

naturale
- vegetale (ex: cereale foto)

- animale (ex: lana)

- minerale (ex: nisip)

sintetice si industriale.
Dupa capacitatea de a acoperi necesarul oamenilor, materiile prime pot fi:

materii prime epuizabile (ex: petrolul, carbunele);

materii prime inepuizabile (ex: apa).

Dupa compozitia chimica, materiile prime pot fi:

materii prime organice de origine vegetala, animala;

materii prime anorganice (ex: sare, minereuri).

Dupa domeniul de utilizare, materiile prime pot fi:

materii prime pentru constructii;

materii prime pentru industria de prelucrare a metalului;

materii prime pentru industria de prelucrare a sticlei;

materii prime pentru industria chimica.

Materiile prime cu un grad ridicat de prelucrare, din care se confectioneaza produse, se numesc
materiale
Dupa gradul de prelucrare, materialele pot fi:
brute se utilizeaza in stare naturala (ex: lemn brut, piele bruta,
minereuri, petrol, gaze naturale 9;

semifabricate sunt supuse anterior unui

proces de fabricatie (ex: materiale textile (foto), tabla de cupru, tuburi

din material plastic (foto),fibre de sticla);

secundare pot fi recuperate din diverse deseuri (ex: aschii metalice,cioburi).

Materialele se clasifica in materiale metalice (ex:otel,aluminiu) si materiale nemetalice (ex: sticla,

material plastic, cauciuc).
Materii prime si materiale metalice
Provenienta
Metalele se gasesc rar in natura necombinate. Majoritatea se extrag din minereuri prin diferite
procedee, care fac obiectului metalurgiei extractive. Metalele extrase din minereuri (foto) contin diferite
elemente insotitoare, numite impuritati, care pot fi eliminate partial prin operatii ulterioare de purificare
tehnica.
Marea majoritate a metalelor se folosesc sub forma de aliaje.
Aliajul metalic se obtine prin unirea a doua sau mai multor elemente
chimice, dintre care elementul aflat in proportia cea mai mare este un metal.
Grupa materialelor metalice este formata din metale si aliaje metalice. Nu
toate metalele au aceeasi insemnatate industriala. Unele metale precum fierul, aluminiul, zincul,plumbul,
staniul au o importanta mare in industrie si se numesc metale tehnice. Produsele obtinute prin metalurgia
extractiva au forme simple si se numesc lingouri(foto).
Clasificare
Cele mai utilizate materiale metalice sunt: materialele metalice feroase (care contin fier) si
materiale metalice neferoase.

Materiale metalice feroase

Fierul nu se utilizeaza in industrie in stare pura, ci se aliaza cu carbon. Continutul de carbon
modifica proprietatile fierului. Aliajele fierului cu carbonul sunt fonta si otelul.
FONTA. Fonta este un aliaj care are in continut, pe langa elementul de baza fier si urmatoarele
nemetale: carbon (2,14 -6,67%), siliciu, mangan, sulf, fosfor.
Fonta se obtine din minereu de fier, cocs metalurgic si fondanti. Prin arderea
cocsului, minereul se topeste si rezulta aliajul in stare topita, zgura si gaze arse.
Instalatia in care au loc aceste reactii se numeste furnal (foto).
In functie de continutul de elemente insotitoare si de conditiile de solidificare, fontele se clasifica
astfel:

fonte brute (de prima topire):

- nealiate, folosite pentru obtinerea otelului, retopire si turnare in piese

- aliate, folosite ca adaos la obtinerea otelurilor speciale.

fonte turnate in piese ( de a doua turnare)

- fonte albe, folosite la fabricarea pieselor rezistente la uzura;

- fonte cenusii, utilizate la fabricarea pieselor turnate;
- fonte maleabile, utilizate pentru obtinerea pieselor mici sau cu pereti subtiri.
OTELUL. Este un aliaj ce se obtine din fonta bruta prin reducerea continutului de carbon.
Retopirea fontei brute se realizeaza in cuptoare de elaborare (cuptoare electrice sau convertizoare foto).
Otelul topit se toarna in lingouri, iar dupa solidificare este expediat spre laminoare, unde se prelucreaza si
se
obtin produse laminate (profile, table, benzi si tevi).
Clasificarea otelurilor se face in functie de:

compozitia chimica:

- oteluri nealiate (numite si oteluri carbon)

- oteluri aliate, care, pe langa fier, carbon si elemente insotitoare, contin si elemente adaugate in mod voit,
numite elemente de aliere.

destinatie:
- oteluri pentru constructii metalice(poduri, vagoane, vase) sau de masini;
- oteluri pentru scule aschietoare( cutite de strung);
- oteluri cu destinatie speciala( arcuri)
- oteluri inoxidabile si anticorozive;

forma de livrare:
- oteluri deformabile;
- oteluri turnate in piese;
- oteluri laminate.
Materiale metalice neferoase

Cele mai uzuale materiale metalice neferoase sunt: aluminiul, argintul, aurul, cuprul, cromul,
nichelul, platina, plumbul, wolframul, zincul si aliajele lor. Dintre aliajele metalelor neferoase amintim:

aliajele cuprului
- alame(aliajele cuprului cu zincul)
- bronzuri( aliajele cuprului cu diferite elemente)
- nichelina, constantan, alpaca( aliajele cuprului cu nichelul) folosite in electrotehnica.
- duraluminiu utilizat in industria aviatiei;
- siluminiu.

aliajele pe baza de staniu si plumb; in functie de procentul celor doua componente se obtin aliaje cu
diverse propietati si utilizari si anume: aliaje de lipit, aliaje tipografice, aliaje pentru invelisuri de cabluri.

aliaje cu baza de nichel si crom: nicrom, invar, platinit.

Proprietatile materialelor metalice

Materialele metalice se disting prin proprietati fizice si chimice, proprietati mecanice,

proprietati tehnologice.
Proprietati fizice si chimice

Culoarea materialelor metalice variaza de la alb stralucitor la cenusiu inchis. Exceptie fac aurul si
aliajele sale, care au culoare galbuie, cuprul si aliajele sale, care au culoare rosiatica.
Luciul metalic. Metalele prezinta luciu caracteristic ce se observa pe suprafetele proaspat taiate,
care dispare in timp, ca urmare a reactiilor de oxidare cu atmosfera inconjuratoare (exceptie fac metalele
pretioase si aliajele inoxidabile).
Densitatea reprezinta masa pe care o are unitatea de volum a corpului considerat. Unitatea de
masura folosita in tehnica este kg/dm3 sau g/cm3.
Fuzibilitatea este proprietatea materialelor metalice de a se topi. In functie de temperatura de
topire, metalele se grupeaza, conventional, in: usor fuzibile (sodiu),greu fuzibile(cupru), foarte greu
fuzibile (niobiu) si refractare (wolfram). Fiecare metal se topeste la o anumita temperatura fixa, numita
temperatura de topire. Majoritatea aliajelor nu au un punct fix de topire, ci un interval de topire.
Conductibilitatea termica este proprietatea materialelor metalice de a transmite caldura. Metalele
sunt foarte bune conductoare de caldura in raport cu nemetalele. Metalul cu cea mai buna conductibilitate
termica este argintul urmat de cupru si aur.
Dilatarea termica este proprietatea materialelor metalice de a-si mari dimensiunile liniare
(lungime, latime, inaltime), respectiv volumul, la incalzire.
Conductibilitatea electrica este proprietatea materialelor metalice de a conduce curentul electric.
Printre metalele cu conductibilitatea electrica ridicata se numara argintul, aurul, cuprul, aluminiul.
Proprietatile magnetice sunt definite prin comportamentul materialelor metalice la introducerea
lor intr-un camp magnetic. Majoritatea metalelor sunt slab atrase de campul magnetic, putine sunt
respinse de campul magnetic( cupru, mangan, crom), iar cele mai putine, in numar de patru, sunt puternic
atrase de campul magnetic(fier, cobalt, nichel si gadolin).
Rezistenta la coroziune este proprietatea materialelor metalice de a rezista la actiunea de
degradare lenta, de la suprafata spre interior, sub actiunea agentilor chimici din mediul inconjurator (apa,
aer, produse de ardere, gaze industriale).
Proprietati mecanice
Proprietatile mecanice reflecta comportarea metalelor si aliajelor sub actiunea unor forte

exterioare.
Elasticitatea este proprietatea corpurilor de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare
si de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii acelei forte. Elasticitatea este proprietatea de baza a
pieselor care au rolul de a amortiza socurile si vibratiile.
Plasticitatea este proprietatea corpurilor de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare
si de a ramane deformate permanent si dupa incetarea actiunii acelei forte.
Duritatea este proprietatea unui corp solid de a se opune patrunderii in masa lui a altui corp solid
care tinde sa-i deformeze suprafata.
Rezistenta oboseala este proprietatea materialelor metalice de a rezista la solicitari variabile si
repetate.
Rezistenta mecanica este proprietatea materialelor metalice de a se opune deformarii sau ruperii
sub actiunea fortelor exterioare. Fortele exterioare aplicate corpurilor pot determina solicitari simple
(intindere, compresiune,incovoiere, forfecare, rasucire) sau solicitari complexe(mai multe solicitari simple
aplicate simultan).
Proprietati tehnologice
Pentru a putea fi folosite sub forma de produse utile (semifabricate, piese), materialele metalice
sunt supuse unor operatii de prelucrare.Prelucrarea are ca scop modificarea formei si dimensiunilor unui
produs metalic.
Prelucrarea se poate realiza:

la cald- prin turnare, deformare plastica si sudare;

la rece-prin aschiere si deformare plastica.

Capacitatea unui material metalic de a putea fi prelucrat printr-un anumit procedeu tehnologic
se numeste proprietatea (caracteristica) tehnologica.
Capacitatea de turnare este proprietatea unui metal de a putea fi turnat in forme, obtinandu-se
piese turnate (statuete, unelte). Capacitatea de turnare depinde de fuzibilitatea si fluiditatea materialului.
Fluiditatea reprezinta capacitatea unui metal topit de a curge cu usurinta prin orificii inguste si de
a umple golurile formei in care se toarna. Cu cat fluiditatea este mai mare, cu atat capacitatea de turnare
este mai buna.
Deformabilitatea la cald este proprietatea unui material metalic de a putea fi prelucrat prin

procedee de deformare plastica la cald( laminare, forjare, trefilare).

Forjabilitatea este proprietatea unui material metalic de a fi tras in fire subtiri, fara sa se rupa.
Exemple de metale ductile: cupru, aluminiu, argint.
Maleabilitatea este proprietatea unui material metalic de a putea fi prelucrat in foi subtiri.
Metalele cele mai maleabile sunt: aurul, argintul, cuprul, plumbul si staniul.
Prelucrabilitatea prin aschiere este proprietatea unui de a putea fi prelucrat prin
aschiere( strunjire, gaurire, frezare).
Sudabilitatea este proprietatea unui material metalic de a se imbina nedemontabil cu el insusi sau
cu un alt metal de aceeasi compozitie prin sudare. Operatia de sudare se executa prin topire sau presare.
Prin operatiile tehnologice de prelucrare se modifica forma, dimensiunile si caracteristicile
mecanice ale produselor.
Caracteristici si utilizari
Materialele metalice au o larga utilizare in functie de proprietati si caracteristici.
Fierul este un metal de culoare cenusie, relativ greu, cu punct de topire ridicat. Este moale( are
duritate mica), prezinta slaba rezistenta mecanica si elasticitate scazuta, de aceea, ca metal pur se
utilizeaza pe scara redusa.
Fonta este utilizata la turnarea de piese. Din fonta se toarna plite pentru sobe, cazi de baie care
apoi se acopera cu email impotriva coroziunii.
Otelul este utilizat sub forma de piese turnate (roti de vagoane, roti dintate, carcase etc.) sau
semifabricate laminate si trefilate. Instrumentele medicale sunt confectionate din otel inoxidabil rezistent
la coroziune.
Cuprul este un metal de culoare rosietica, greu si relativ greu fuzibil. Este maleabil si are
conductivitate termica mare. Ductibilitatea sa foarte mare si conductivitatea electrica mare il recomanda
pentru fabricarea conductoarelor electrice. Cuprul si aliajele sale este utilizat la fabricarea tevilor pentru
cazane termice sau instalatii frigorifice,robinete.
Aluminiul este un metal de culoare alb argintie,usor,se topeste la temperatura de 658oC. Are
duritate mica,este plastic, conduce foarte bine caldura si electricitatea, are rezistenta mare la coroziune in
diverse medii. Aluminiul si aliajele sale sunt utilizate in industria electrotehnica. industria chimica,
industria constructoare de masini, industria aviatiei.
Materii prime si materiale plastice