MINISTERUL CULTURII DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACADEMIA DE MUZIC, TEATRU I ARTE PLASTICE

FACULTATEA ARTE PLASTICE
CATEDRA DESIGN INTERIOR

TEZ DE LICEN
Centru de dezvoltare pentru adoleceni
din mun.Chiinau

A realizat: Tihon Carolina,

student, anul IV
Coordonator: Stamati Inga,
lector

Chiinu, 2015
INTRODUCERE

1. Argumentarea alegerii temei.

Proiectul de amenajare a Centrului de dezvoltare creativ

pentru adolesceni, are la baz dezvoltarea att fizica ct si psihologic a copilului.

Misiunea Centrului de dezvoltare pentru tineret este aceea de a dezvolta, prin lucrri de tip
academic dar i prin creaii artistice de tip experimental, noi direcii n cmpurile specifice
domeniilor subsumate, dar i n acord cu tendinele actuale ale domeniului umanist de a
regndi relaia dintre cercetarea fundamental i aplicativ i creaia artistic.
Datorita acestui centru adolcentul isi poate alege ocupatia principala in specialitate care s-l
insoeasc tot restul .Am incercat s pun accent in proiectul dat nu doar pe studii , dar s creez si
o ambianta cit mai placut potrivit pentru confortul psihologic i o dezvoltare creativ
calitativ pentru fiecare dintre adolesceni , atit pentru cei fara dificultati fizice cit si pentru cei
cu nevoi speciale.
2. Actualitatea temei
Pna in prezent , cunoastem ca un procentaj destul de mare il au copii, adolescentii
care pun accent nu pe creativitate , pe dezvoltare a diferitor capaciti, ci in mare parte se
inhibeaza in fata calculatoarelor, la diferite centre unde nu se ofera educaie dar din contra
distruge bunurile si logica adolecenilor. Astfel prezentul Regulament stabilete modul de
organizare i funcionare a Centrului extracolar de creaie a adolescenilor i este elaborat n
conformitate cu legislaia n vigoare a Republicii Moldova n domeniul educaiei, Convenia
ONU privind drepturile copilului la care a aderat Republica Moldova prin Hotrrea
Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994
privind drepturile copilului, Legea nvmntului nr. 547 din 21 iulie 1995, Legea nr. 295-XVI
din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare pe anii 2008-2011,
Strategia naional Educaie pentru toi, adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 410 din 4
aprilie 2003, Planul naional de aciuni Educaie pentru toi, aprobat prin Hotrrea Guvernului
nr.527 din 21 mai 2004, ordinelor ministrului educaiei i tineretului, precum i cu legislaia
privind administraia public local Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind
descentralizarea administrativ, Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraia
public local.
De aici intervine i actualitatea temei pe care am ales-o. Un Centru de Dezvoltare Creativ
pentru Adoleceni care este tocmai ceea ce ar favoriza nivelul ridicat in educatie si cresterea
capacitatii a oricarui adolescent . nsui idealul educaional vizeaz formarea personalitii
autonome i creative, a unei personaliti capabile s anticipeze viitorul, s descopere i s
rezolve situatiile de sine stttor fr ajutorul adulilor , si deja s fie capabil s cunoasc ceea ce
vrea s fac tot restul vietii.
Creativitatea este o capacitate complex i fundamental a personalitii, care sprijinindu-se pe
date sau produse anterioare produce ceva nou i original.Anume ea il face pe tnr sa se cultiveze
mai perfect in toate domeniile, s traiasc momentele cele mai placute si cele mai artistice care-l
face s se cunoasc pe sine insui.

Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin creare, care nseamn a

zmisli , a furi , a nate . nsi originea cuvntului ne demonstreaz c termenul de
creativitate definete un proces, un act dinamic care se dezvolt . Mult vreme creativitatea a fost
definit ca un proces de combinare a imaginaiilor, ceea ce se potrivete numai creativit ii
artistice . Dar procesul creator n tiin comport mai multe sinteze n domeniul ideilor, al
abstraciunilor. De imaginaie d dovad i coregraful , acest proces putndu-se observa chiar n
comportamentul unor sportivi. nct azi putem defini imaginaia ca fiind acel proces psihic al
crui rezultat l constituie obinerea unor reacii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv
sau motor .
3. Scopul lucrrii i obiectivele
Centrul de creaie a adolescenilor este o instituie extracolar de nvmnt, de rang
orenesc, deschis tuturor tinerilor i adolescenilor din nvmnt gimnazial i liceal, care
contribuie la formarea unui membru al societii cult, inteligent, creativ, competent, capabil s se
adapteze n situaii de integrare n comunitate, pregtit pentru condiiile de schimbare din
societate. De aceia scopul i tema major a centrului este: Asigurarea bunei predrii pentru
munc i implicare n viaa social; condiionarea satisfacerii cerinelor spirituale
a
adolescenilor .
n scopul realizrii prevederilor Legii nvmntului implementrii noilor coninuturi
educaionale, formarea i dezvoltarea abilitilor necesare pentru libera exprimare a opiniei i
crearea unui flux informaional care s sensibilizeze opinia public la problemele i succesele
adolescentilor din toate instituiile de invatamint Centrul de dezvoltare pentru adolescenti va
orienta activitatea spre urmtoarele obiective:
Dezvoltarea personal i sociala a adolescentilor, realizarea propriu potenial intellectual,
creativ i fizic prin organizarea util, plcut i recreativ a timpului liber;
Respectarea drepturilor oricrui adolescent din comunitate, indeferent de statutul social,
etnie, sex, capacitate intelectual prin crearea unui mediu educaional atractiv;
Dezvoltarea abilitilor de comunicare, manageriale i iscusin profesional prin diferite
activiti.
Consilierea i orientarea colar i profesional pentru adolescenti cuprini n programele
centrului, conform particularitilor psiho-afective i opiunilor individuale ale lor;
Creterea responsabilitii prinilor pentru educarea propriilor copii;
Realizarea programului de activitate extracolar n contextul colii
prietenoase adolescentului;
Sporirea gradului de implicare a tinerilor n valorificarea artizanatului popular i
patrimoniului cultural; creterea interesului fa de art i munc n general.
Crearea premiselor pentru posibilitatea obinerii unei calificri profesionale pe viitor.

4. Metodele de cercetare: Pentru a atinge obiectivele i scopul propus, am aplicat urmtoarele

metode de cercetare:
Documentarea n Arhiva Naional de Stat ;
Comparaia cu alte centre de dezvoltare pentru adolescenti mult mai dotate i

modernizate;
Analiza;
Sinteza, informaia la tema fiind reunite;
Observaia;
Deducia i inducia;
Studiul subiectului legat de spaiul centrelor de creaie din literature de specialitate.

In procesul de lucru a designerului, acesta efectueaz un studiu bine dezvoltat legat de priectarea
corecta si bine organizt a incperii.Toate normativele de baz sunt respectate , ce va dovedi
calitatea si practicitatea constructiei la un nivel superior.Datorita acestor factori Centrul de
dezvoltare creativa va avea reusite att n individualitatea sa , ct si n
5. Originalitatea lucrrii. innd cont de lipsa si educaia productiv a adolescenilor, am
hotrt sa proiectez acest centru , deoarece la moment fiecare dintre noi avem nevoie s fim
sustinui de ajutorul profesionalitilor care s ne puna o baz n cariera.La fel aici nu doar po i sa
te specializezi dar in acelai timp se organizeaza diferite expoziii att na ionale ct i
internaionale la care fiecare tnar poate sa-i manifeste talentul.
6. Determinarea cerinelor
Sistematizarea arhitectural . Pentru lucrarea mea de diplom am ales o cldire din municipiul
Chisinau , Ciocana de pe strada Mircea cel Batrin 28 / 4 , care a fost creat i proiectat de
arhitectul Sova Serghei n anul 2012 . Construcia este amplasat avantajos n sectorul Ciocana,
deoarece este o zon putin mai retras de centrul oraului si este mai dificil pentru copii s
circuleze si sa se incadreze in timp, pentru a reusi atit la centru ct si la colile principale.
Structura arhitectural comport patru nivele , doua a cite doua : demisolul de o dimensiune cu
parterul , nivelul 1 de o dimensiune cu mansarda . Aceasta are la baza planificrii un dreptunghi,
care semnific stabilitate. Este o figura statica dar ce da nastere ritmului , simbol al perfectiunii.
Insi forma general a arhitecturii este de stil modern, oferind un spaiu mai liber pentru tinerii
artisti.
La nivel spiritual, sistematizarea arhitectural a construciei corespunde cerinelor determinate de
proiectul propus. Adolescenii au nevoie de armonie , simplitate ntre forme, natur i mediul
nconjurtor care s le faciliteze drumul spre scopurile propuse .
Suprafaa cldirii determin i condiioneaz n mod necesar i favorabil cerinele proiectului :
ntreaga construcie are suprafaa de 1380 m.p
1. Demisolul : 280 m.p.

2. Parterul : 280 m.p.

3. Nivelul 1 : 410 m.p.
4. Mansarda : 410 m.p.
Suprafaa este suficient pentru a proiecta un centru de dezvoltare pentru adolescen i conform
normelor i cerinelor condiionate de necesitile deosebite a fiecruia dintre copii .
CAPITOLUL III. Partea arhitectural-constructiv
Tehnologia construciilor reprezint prin sine un complex de procese realizate n succesiune n
timp i spaiu cu utilizarea materialelor de construcie, semifabricatelor i construciilor cu
scopul transformrii lor n producie de construcie gata : cldiri i complexe de cldiri. Cldirile
au funcia principal de a servi ca adpost pentru oameni n timpul perioadelor de munc ,
destindere sau odihn i pentru bunurile acestora, precum i pentru procesele tehnologice .
Fiecare construcie trebuie s satisfac un ansamblu de condiii tehnice sau cerin e tehnicoeconomice principale, care privesc durabilitatea n timp, rezistena structural bun, rezisten a la
foc, stabilitatea construciei etc.
n raport cu deformabilitatea sub aciunea sarcinilor exterioare cldirea care am ales-o pentru
realizarea proiectului are o structur rigid , fiind alctuit din stlpi i planee din beton armat cu
pereii de umplutur din BCA ( Beton Celular Autoclavizat ).
Materialul de baz, utilizat la lucrrile de betoane este amestecul de beton i ciment n calitate de
liant . Fundaiile , coloanele, grinzile i planeele au fost turnate direct pe antier cu ajutorul
cofrajelor.
Partea de jos a carcasei din beton armat este umplut cu zidrie portant. Zidria este un element
de construcie alctuit din pietre naturale de orice form, sau din piese artificiale de form
regulat, aezate dup anumite reguli capabile s preia i s transmit ncrcri .
Construcia de zidrie prezint , n general , o serie de avantaje precum : durabilitatea mare ,
rezisten mare la foc posibiliti largi de tratare arhitectural etc.
Zidria se execut din trei materiale :
de baz ;
de legtur ;
materiale auxiliare .
Ca material de baz zidria cldirii menionate are cotileul , care este definit ca bloc de piatr
moale tiat n carier i folosit la construcii. Materialul de legtur se aeaz n spaiile dintre
materialele de baz , denumite rosturi. n cazul zidriei noastre ca material de legtur a fost
folosit mortarul. Mortarul reprezint un amestec de liani, agregat fin , ap i n unele cazuri

aditivi. La zidria construciei date a fost folosit un mortar de ciment-var ca agregat utilizndu-se
nisipul natural de carier sau de ru cu dimensiunea maxim a granulei de 3 mm .
Structura de rezisten a cldirii de acces este alctuit din coloane de beton armat care mai apoi
este finisata cu umplutura de BCA .
Peretii secundari sunt construiti din caramida .
Tipul de zidrie folosit n construcia acestor perei este clasic . La acest model se vd doar
laturile lungi ale crmizilor. ntre rnduri exist rosturi de mortar, iar rostul vertical dintre
dou crmizi este plasat exact la mijlocul crmizii din rndul anterior. ( Fig. 1 )
Fig.1 Model de zidrie folosit

Crmida este un produs 100% natural, are o form prismatic, obinut dintr-un amestec
de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de furnal etc.), uscat la soare sau ars n
cuptor. Crmida ca material de construcie, nu numai provoac senzaia de soliditate, dar de
asemenea unul dintre avantaje sale const n faptul c acest material, la grosimea corect, ofer
izolaie fonic de incredere, protecie mpotriva incendiilor i o protecie de la factorii externi, i
poate pune n aplicare o paleta larga de constructii si elemente arhitecturale.
Elementele ce asigur izolarea termic hidrofug i acustic a interiorului cldirii sunt pereii
exteriori , ferestrele, uile exterioare, nvelitoarele acoperiului etc. Pentru o hidroizolare mai
buna , cladirea este prelucrata pe partea exterioara cu polistiren expandat , care la rindul sau
reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si
prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani. Ferestrele i uile exterioare sunt
confecionate de tip termopan PVC. nvelitul cldirii a fost executat din sindrila bituminoasa ,
avantajul su este posibilitatea de invelire practic a oricarei forme de acoperi , singura condiie
fiind s existe o astereal continu montat.
CAPITOLUL IV . Hotrrile artistico-constructive privind interiorul cldirii.
4.1 Structura de planificare a ncperilor

n privina structurii de planificare a ncperii pentru adolesceni atit pentru cei sanatosi ct i
pentru cei cu nevoi speciale am avut ca scop adaptarea cldirii n funcie de aparatele speciale,
pe care le folosesc unii dintre acetia i de spaiul necesar pentru deplasare

ct deja si

organizarea perfecta la general al Centrului. Modulul dup care am proiectat ncperile este
scaunul cu rotile i spaiul necesar pentru deplasarea acestuia .De aici rezult limile
coridoarelor, a ascensorului i a uilor , ct i dimensiunile ncperilor.
La nceput am inut cont de crrile i terenul de la exterior . Toate le-am gndit s fie la acela i
nivel , pentru a facilita deplasarea spre oricare direcie propus. De sigur este un plus pentru
adolescentii cu nevoi speciale , dar nu i n ultimul rnd pentru restul , deoarece avem nevoie de
proiectarea ct mai comod i ct mai practica pentru zonele exterioare unde mul i din ei prefera
sa faca art in plein air .Astfel am organizat trei zone acoperite ( bisetc ) preconizate pentru
secia pictur , si trei zone pentru secia muzic si canto. Toate aceste terenuri se afl n preajma
unei grdini frumos amenajate care ar condiiona plimbri plcute i sntoase .
La intrarea n cldire am preconizat o mic terasa cu amenjare deosebit de placuta ,ce deserve te
i ca zon de ateptare.Dup cum tim o importana foarte mare o are i proiectarea corecta a
scrilor.Proiectul dat conine trei intrri la parter, dintre care una are func ia de a fi principala si
dou din ele cu iesire la zona verde.
Tipurile de scari si caracteristica lor.
Urcatul sau coboratul scarilor reprezinta gesturi instinctive, la care nici nu ne mai gandim atunci cand avem nevoie sa
trecem de la un nivel la altul. Fie ele intr-o cladire, fie intr-un spatiu de circulatie publica, acestea asigura circulatia in
mod firesc, usurand efortul fizic al oamenilor inca din cele mai vechi timpuri. Sunt esentiale pentru orice constructie,
nu doar ca metoda de a intermedia legatura intre doua niveluri, ci si pentru a facilita accesul in interiorul unei caldiri.
Dincolo de considerentele functionale, scarile corespund si unor nevoi estetice sau de rezistenta la trafic, ceea ce a
dat nastere unui complex de factori structurali, ce variaza de la un spatiu la altul.

Elementele principale ale unei scari

Rampa scarii
Modul de realizare al scarilor depinde de mai multe elemente: locul in care sunt amplasate
acestea (la interior sau la exterior), dimensiunea spatiului unde vor trebui amplasate si tipul de
constructie pe care il deservesc (rezidential, comercial sau industrial).
Pante uzuale pentru rampa scarii
Relatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h)

Relatia dintre lungimea treptei (l) si inaltimea contratreptei (h) conduce la ceea ce se numeste
panta rampei. Jacques-Francois Blondel (1705 1774) a introdus in cartea sa Curs de
Arhitectura o ecuatie cu doua necunoscute, care permite proiectarea scarii in functie de cei 2
factori precizati mai sus:
2h + l = 62 64

Unde cifrele 62 si 64 reprezinta intervalul optim (dat in centimetri) in care se poate incadra
rezultatul adunarii 2h + l. De exemplu, daca avem o lungime l = 28 cm pe care vrem s-o
obtinem, putem calcula inaltimea optima a scarii astfel:
Inaltimea minima optima:
2h + 28 = 62
2h = 62 - 28 = 34
h = 34:2 = 17
Inaltimea maxima optima:
2h + 28 = 64
2h = 64 - 28 = 36
h = 36:2 = 18
Inaltimea ideala a contratreptei pentru o treapta de 28 cm lungime va fi asadar, cuprinsa intre 17
si 18 cm. Formula este cunoscuta si azi ca formula lui Blondel. De-a lungul timpului insa, din
experienta acumulata, s-au dezvoltat si alte rapoarte specifice, ce pot avea alti parametri, in
functie de modul de utilizare al scarilor si in functie de tipurile de constructii.
De exemplu, pentru scari care se desfasoara pe o inaltime foarte mare sau foarte mica se
recomanda:
3h + l = 80 85
Pentru scari situate in incinte, cu utilizatori copii mici (gradinite, scoli):
2h + l = 58 60
In schema de mai jos sunt prezentate cateva inclinatii uzuale pentru rampe si scari.
Pante pentru rampe si scari

Rampele si scarile cu panta redusa sunt folosite in general la exterior, pentru accesul in cladiri,
sau la interior, unde este necesar accesul persoanelor cu handicap locomotor. Legislatia

europeana prevede existenta rampelor de acces pentru toate tipurile de cladiri, cu amendamentul
ca panta difera in cazul rampelor descoperite fata de panta rampelor acoperite. Panta maxima
pentru rampe descoperite este de maxim 8%, iar pentru rampe acoperite poate ajunge la maxim
11%.
Rampe si scari cu panta redusa

Rampa cu inclinatie de 8

Rampa cu inclinatie de 11

Scarile uzuale incep de la o inclinatie de aproximativ 20 de grade si pot ajunge pina la max. 45
de grade, cu amendametul ca inclinatia optima pentru scari, indiferent de domeniul de utilizare si
de materialul din care este realizata, este de aproximativ 30-35 de grade.
Scari cu panta uzuala

Scara cu inclinatie de 20

Scara cu inclinatie de 29

Scara cu inclinatie de 32

10

Scara cu inclinatie de 37

Scara cu inclinatie de 40

Scara cu inclinatie de 45

Scarile abrupte au in mod uzual o inclinatie de aproximativ 60 65 de grade (sau o pot depasi) si
sunt de obicei folosite pentru acces in spatii tehnice sau in spatii industriale. Se pot folosi, de
asemenea, si in domeniul rezidential, pentru scari de acces catre pod sau mansarde, fiind vorba
de conformatii speciale.
Scari cu panta abrupta

Scara cu inclinatie de 65

Scara cu inclinatie de 81

Scarile cu conformatii speciale scari cu trepte balansate in diferite variante (scari in spirala) se
folosesc in general in spatii rezidentiale sau spatii comerciale mici, in care nu se poate folosi o
scara uzuala. Aceste tipuri de scari nu sunt recomandate pentru evacuare sau pentru spatii cu
circulatie intensa.
Latimea rampelor
Este un factor foarte important, de care trebuie sa se tina seama pentru a permite circulatia pe
rampa scarilor fara a se ajunge la inghesuiala. Latimea rampei reprezinta spatiul de circulatie
intre perete si balustrada sau cel dintre doua balustrade. In functie de tipul de cladire si de

11

numarul de niveluri al cladirii, trebuie respectate latimi minime care sa inlesneasca circulatia. In
tabelul de mai jos sunt prezentate latimi minime recomandate pentru diverse tipuri de cladiri:
Latimi minime recomandate pentru rampe

Latimea podestelor trebuie sa fie cel putin egala cu latimea celei mai late rampe cu care se
intersecteaza si trebuie evitata deschiderea usilor in spatiul podestului, pentru a nu impiedica
circulatia.
Inaltimea libera reprezinta inaltimea dintre suprafata finita a scarii si suprafata finita a
intradosului rampei sau a planseului de deasupra. In general, pentru a nu exista probleme in
circulatie, se considera inaltimea minima acceptata de 2,10 m care permite circulatia fara
pericole de lovire.
Balustrade si maini curente
In functie de latimea rampei si de tipul de constructie unde sunt amplasate acestea, se recomanda
ca balustradele si mainile curente sa se amplaseze astfel:
- La scarile cu latimea mai mica de 1,20 m se prevede balustrada cu mana curenta catre gol. In
cazul cladirilor in care exista persoane cu dizabilitati de mers se va prevedea o mana curenta si la
perete.
- La scari cu latimea intre 1,20 m 2,50 m se prevede balustrada catre gol si mana curenta la
perete.
- La scari cu latimea mai mare de 2,50 m se vor prevedea balustrade catre gol, mana curenta la
perete si o balustrada intermediara la max. 2,50 m.
Latimi de rampe

12

Balustrada sau parapetul

Este un element constructiv cu rol de protectie (previne caderea in gol a persoanelor care circula
pe scari ori podestele intermediare sau de sosire/plecare). O inaltime de siguranta a balustradei
este cuprinsa intre 80 de cm si 1,10 m, in functie de tipul constructiei, numarul de etaje deservite
etc. Parapetii sau balustradele pot fi realizate din zidarie si sunt realizate fie dintr-o bucata
(elemente pline), fie din lemn sau metal cu inchideri din sticla, lemn sau materiale plastice, fie
fara alte inchideri. In acest caz balustrii (elementele verticale) trebuie pozitionati astfel incat sa
impiedice alunecarea accidentala printre acestia, iar eventualele elemente orizontale trebuie sa
impiedice catararea, mai ales in cazul constructiilor unde se desfasoara activitati ce implica si
copii.
Mana curenta
Este un element constructiv care se foloseste la partea superioara a parapetului sau balustradei
ori se pozitioneaza pe peretele ce delimiteaza scara. Ea are rol de sprijin pentru cei care urca sau
coboara. Pentru a inlesni sprijinul, forma si materialul din care este facuta mana curenta trebuie
sa impiedice alunecarea mainii si sa permita prinderea fara probleme a mainii curente.
Maini curente

Treptele
Constituie suprafatele orizontale care permit urcarea (deplasarea pe verticala de-a lungul scarii).
Treapta este un termen generic, dar din punct de vedere arhitectural e vorba despre o unitate,

13

formata din treapta si contratreapta. Dimensiunea acestor unitati trebuie sa fie aceeasi pe toata
lungimea rampei. In cazul treptelor inalte si abrupte, se recomanda rezolvarea acestora cu
contratreapta inclinata sau fara contratreapta, pentru a facilita sprijinirea piciorului fara risc de
alunecare. In acest sens, in functie de materialul din care este alcatuita treapta se pot monta
profile de de protectie a muchiei si/sau profile care sa impiedice alunecarea.
Numarul maxim de trepte ale unei rampe (intre doua podeste) se poate calcula astfel:
- maxim 18 trepte pentru cladiri industriale
- maxim 16 trepte pentru cladiri civile
Muchia treptei poate fi alcatuita in diverse moduri: cu contratreapta dreapta, cu ciubuc, cu
contratreapta inclinata sau fara contratreapta
Muchia treptei

Trepte cu contratrepte drepte

Trepte cu ciubuc

Trepte cu contratrepte inclinate

Scara fara contratrepte

Ca forma, muchia poate fi: vie, tesita, rotunjita sau profilata.

Formele muchiilor treptei

Trepte cu muchie vie

Trepte cu muchie tesita

14

Trepte cu muchie rotunjita

Trepte cu muchie profilata

Scari cu trepte portante

Sunt scari realizate fara vanguri sau rampe prefabricate, in care treptele sunt incastrate in peretii
laterali sau numai intr-un perete, treapta fiind capabila sa suporte incarcarile din circulatia
realizata pe scara. In mod uzual, se realizeaza dintr-o structura de metal incastrata in perete, sunt
turnate din beton sau incastrate cu piese speciale in zidarie.
Treptele pot fi realizate din beton armat, metal, lemn, sticla. Se folosesc mai ales la scari pentru
cladiri rezidentiale sau comerciale (showroom-uri, magazine mici), acestea fiind scari cu design
deosebit. Nu sunt recomandate la cladiri cu mari aglomerari de persoane sau la scari de evacuare.
Scari cu trepte portante

Categorii de clasificare a scarilor

Scarile pot fi clasificate in functie de diverse criterii, dar noi ne-am oprit la cele mai importante
trei (forma rampelor, destinatia scarilor si materialul folosit la structura lor - despre aceasta din
urma clasificare cititi mai multe in dosarul tematic Materiale pentru scari). Clasificarile oferite
mai jos nu epuizeaza subiectul: exista posibilitatea incadrarii scarilor si in alte tipuri de categorii,
dupa spatiile pe care le deservesc (interioare sau exterioare), dupa design, forma treptelor etc.
Din punct de vedere al formei rampelor

15

Se pot intalni scari cu rampe drepte, cu rampe curbe sau cu trepte balansate. Forma este aleasa nu
numai in functie de spatiul disponibil (pe care scarile trebuie sa-l deserveasca oferind utilitate
maxima, cu minim de material), ci si de efectul estetic dorit.
Forma rampelor

Scara cu o rampa dreapta

Scara cu rampa rotunda

Rampa dreapta cu trepte

Scara cu doua rampe, cu podest Scara cu doua rampe la 90 de

balansate

intermediar

Scara balansata cu doua rampe Scara cu trei rampe, cu

impartirea fluxurilor

Scara cu trepte balansate

grade, cu podest intermediar

Scara cu trei rampe la 90 grade,

cu impartirea fluxurilor

16

Scara cu o rampa curba si una

Scara cu rampe la 180 de grade, Scara cu patru rampe

dreapta
cu podest intermediar
Din punct de vedere al destinatiei
Locul in care vor fi folosite scarile determina clasficarea lor in: scari monumentale, scari
principale si scari secundare (de serviciu). Scarile monumentale sunt cel mai adesea intalnite in
institutii publice, nu doar la exterior, ci si la interior, insa exista posibilitatea folosirii lor si in
locuinte rezidentiale. Sunt caracterizate prin aspectul elegant, cu detalii arhitectonice deosebite.
Scarile principale se afla la interior si deservesc cladirea, asigurand circulatia intre etaje, in timp
ce scarile secundare au o functie utilitara suplimentara, asigurand circulatia persoanelor in caz de
necesitate, transportul materialelor, o alta varianta de evacuare in caz de incendiu etc.
Scara monumentala

Accesorii pentru trepte, scari

Pentru finisarea treptelor si a scarilor in general exista mai multe tipuri de profile, plinte si
elemente decorative. Printre cele mai importante sunt profilele de cant, care permit finisarea
muchiei treptei, conferind rezistenta in timp, dar si posibilitatea implementarii de profile

17

antiderapante, care sa impiedice alunecarea pe trepte. Acestea sunt realizate in mod uzual din
aluminiu sau metal, dar exista si variante din PVC alb sau colorat.
Profilele antiderapante pot fi achizitionate separat, sunt fabricate din cauciuc si se pot monta pe
orice tip de treapta, in cazul in care nu au fost prevazute din constructie, sau in locuri speciale
prevazute prin fabricatie.
Pentru finisarea scarilor cu conformatie uzuala exista profile de plinta special create sau se pot
folosi plintele obisnuite pentru pardoseli, cu amendamentul ca in cazul scarilor cu un profil
complex trebuie sa se acorde o grija deosebita la imbinari.
Profilele decorative, in cazul scarilor, se refera la finisarea contratreptei sau a laturii vizibile. In
mod uzual se realizeaza din ipsos si se lipesc pe pozitie odata cu celelalte finisaje. Ca variante de
finisare exista si profile din polistiren expandat.

o pant cu limea de 1300mm i balustrade de susinere pentru persoanele cu dizabilitati, care-l

va ajuta sa intre in bloc fara dificultati. Unghiul de ridicare a pantei nu dep e te deschiztura de
6 grade .
In interior am folosit scari cu odihna, ce acopera suprafata scarilor cu o rampa.O deosebita
importanta este scopul supraordonat, functional si estetic , al scarii.In cazul meu am proiectat
treptele scarilor de o inaltime joasa de maxim 30 cm, pentru o circulatie mai libera care poate fi
folosita si ca scara de evacuare fara nici un pericol.
La nivelul 1, predomina scari directionate spre iesirea din bloc.Aici am folosit trepte cu muchie
profilata ( Fig. 2 ), insotite de balustrade - se prevede balustrada catre gol si mana curenta la
perete.
Fig.2
Uile de la intrare sunt autoglisante , fapt ce uureaz i mai mult accesul n cldire .
n proiectul propus de mine am preconizat 3 intrri de baz , care se desfasoara pe partea a trei
parti din constructie ,doua din ele sunt cu iesirea la zona verde , una devine centrala care am
incercat sa o decorez caracteristic Centrului , amenajnd-o cu un mic havuz decorativ si zona de
odihna.
Intrnd n hol vedem recepia (12mp) . De aici se deschide panorama spre scrile care urc la al
2-lea nivel . Am gndit pe ct posibil circulaii scurte i uoare spre fiecare din ncperile
cldirii . Coridoarele cu limea de 3m asigur accesul liber a doua persoane n scaun cu rotile ,
care se deplaseaza n acela timp i direcie sau n direcii opuse .

18

CAPITOLUL I.
1.4.2 Scri- elemente arhitecturale
La scrile unde numrul treptelor este mai mare de 16, se organizeaz podeste i dac este
posibil se pstreaz numrul de 10-12 scri. Nu se organizeaz scri cu numrul de trepte mai
puin de 3. Acolo unde este folosit muchia de treapt pentru protecie, limea ei n plan trebuie
s fie nu mai mare de 25,4 mm.
Limea podestului scrii n direcia micrii trebuie s fie nu mai puin de 1,22 m. Dac se
realizeaz aceste cerine, atunci n una i aceeai cldire toate treptele scrilor folosite de
pasageri trebuie s aib aceiai nlime. Treptele trebuie s prezinte o construcie monolit. Din
ambele pri a tuturor scrilor trebuie s fie preconizate balustrade, dac scara este mai lat de

19