TESTUL DESENUL FAMILIEI

Giulia Negur

Datorit bogiei de simboluri utilizate prin desen, orice produs al activitii unei
persoane, realizat grafic, poate fi folosit n scop psihodiagnostic. Analiza i
interpretarea desenelor, ca i analiza grafologic, se bazeaz, ca material de studiu,
pe proieciile autorilor lor, reliefnd multe dintre aspectele i faetele personalitii
acestora.
Desenul Familiei, ca prob de evaluare, este specific, n general, copiilor. Prin acest
act de creaie, copiii transmit mesaje i explicaii pe care nu le pot exprima verbal.
Ei utilizeaz desenul de la vrste foarte fragede, ca pe un joc. n acest fel, sunt
manifestate emoiile, dorinele, dar i frustrile sau strile de nelinite ale micilor
artiti. Interpretarea simbolurilor care apar n desenele familiei copiilor ne poate
ghida spre identificarea relaiilor lor cu membrii grupului familial i a sentimentelor
pe care le au fa de acetia.
n plus fa de aceste aspecte, interpretarea probei mai poate reliefa (JourdanIonescu, Lachance, 2003):
tipul de relaii intra-familiale, n special n cazul copiilor cu prini separai,
recstorii sau al copiilor care au pierdut un printe;

elementele de identificare cu membrii familiei;

tendinele de valorizare/devalorizare;

organizarea personalitii i n special a spaiului psihic (delimitarea Eu/non-Eu,

interior/exterior);

angoasele, conflictele interne, fantasmele, introieciile identificatoare;

aspectele nevrotice ale personalitii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza

obsesional;
trsturile psihotice precum ar fi tendinele depresive sau cele maniacale,
schizofrenia.
Administrarea probei
Examinatorul i ofer subiectului coala de hrtie n plan orizontal. i pune la
dispoziie, de asemenea, creioane colorate i simple. Instructajul este: Deseneaz
familia ta.
n timpul administrrii probei trebuie notate:

ordinea n care sunt desenate elementele/personajele;

timpul executrii acestora;

observaii asupra mimicii, gesticii, verbalizrilor subiectului precum i faptele

care sunt sau nu legate n mod manifest de desen;

atitudinea general a desenatorului.

Dup finalizarea desenului, subiectului i este solicitat s dea un nume familiei

desenate i s indice pentru fiecare personaj, numele, vrsta, sexul, precum i
legtura acestuia cu restul familiei. La sfrit, examinatorul cere subiectului s arate
cu ce personaj se identific. Pentru o mai complex interpretare a desenului, se mai
pot aduga ntrebri de genul:

Care este cea mai drgu persoan din familia ta?, De ce?

Care este cea mai puin drgu persoan din familia ta?, De ce?

Care este cel mai fericit din familia ta?, De ce?

Care este cel mai nefericit din familia ta?, De ce?

Tu pe cine preferi din toat familia?

Dup clarificarea acestor aspecte, subiectul este ntrebat dac este mulumit de
desen, apoi, cum ar face dac ar trebui s mai deseneze nc o dat.
Repere interpretative ale probei
Fiind o prob semi-structurat, Desenul Familiei las cmp liber exprimrii
subiectului. Se consider c testul ofer acces la adevratele sentimente pe care
acesta le are fa de familia sa i locul pe care el crede c l ocup n cadrul
acesteia.
Dup unii autori, exist trei planuri n care putem interpreta schiele familiei:
adaptativ, proiectiv i expresiv. Planul adaptativ se refer la maniera n care
subiectul se adapteaz la realitate, aspect evideniat i de reaciile la solicitrile
testului. Planul proiectiv reprezint expresia tririlor copilului, iar planul expresiv
este legat de grafismul subiectului.
Ali autori (Widlocher, 1965) disting patru nivele de nelegere a desenului:
Nivelul narativ, care presupune transmiterea prin intermediul desenului a
intereselor, preocuprilor copilului, a nelinitilor sale, a gusturilor i ambiiilor
acestuia;
Nivelul expresiv, care vizeaz modalitile de abordere a paginii, culorile,
formele alese, acestea reflectnd emoiile copilului;
Un prim nivel proiectiv, referitor la viziunea pe care copilul o are despre lume.
Este vorba despre stilul desenului, de tip sensorial sau raional;
Al doilea nivel proiectiv se refer la incontient i face trimitere la coninuturile
refulate de care copilul nu este contient i despre care nu dorete s tie nimic.
Aceste coninuturi fac obiectul manevrelor defensive organizate. Utilizarea acestor
asociaii ale copilului n cadrul unei povestiri pe care o concepe el nsui sau n
comentariile spontane este determinant pentru a sesiza mobilurile incontiente.
Interpretarea n toate aceste planuri i nivele presupune o oarecare rigurozitate,
eseniale fiind patru elemente de analiz (Cain, Gomila, 1953):

1) Numrul personajelor desenului n comparaie cu numrul de personaje al

familiei reale. n aceast relaie sunt importante i personajele uitate sau respinse;
2) Structura intern a desenului, dup ordinea de realizare i legturile dintre
personaje;
3) Raportul figur-fond, adic analiza specific a personajelor, cu particularitile
lor;
4) Aspectul dinamic al fiecrui personaj, analiza relaiilor interpersonale din cadrul
familiei, dar i analiza poziiei pe care subiectul i-o atibuie n raport cu ceilali i
distana ntre el i fiecare dintre celelalte personaje.
Analiza propriu-zis a probei poate fi realizat dup urmtoarele repere (Corman,
1964) i vor fi notate n spaii special construite n grila de cotare:
Structura desenului
Figurile desenate izolat care nu intr n contact unele cu altele sunt desenate de
ctre persoane raionale. Personale sensibile receptive au tendina s reprezinte
familia cu o dinamic mai mare de exemplu, aflndu-se n micare, fcnd un lucru.
Personajul cel mai atrgtor
Dac un asemenea personaj este prezent pe desen el poate fi identificat dup
urmtoarele indici:
persoana cea mai semnificativ este desenat prima din partea stng, pe primul
plan;
este mai nalt i mai voluminoas dect alte perosane;
este efectuat cu mai mult dragoste, fiecare detaliu este finisat;
restul figurilor sunt orientate spre ea, se uit la ea.
Persoana cea mai semnificativ poate fi cunoscut dup mbrcmintea care o
deosebete de ceilai membrii ai familiei, dar este asemntoare cu mbrcmintea
persoanei cu care se identific copilul. De obicei, aceasta este unul din fraii sau
surorile cu care copilul a format relaii bune.
Personajul cel mai puin atrgtor
Este persoana mai puin valoroas. Pe desen este cea mai mic dintre toi,
desenat ultima. Se afl la distan de alte figure i este parc uitat de toi. Poate
fi tiat cu creionul sau tears cu radiera.
Relaiile dintre personaje
Trebuie avut n vedere dac exist o legtur ntre ceea ce a desenat copilul i viaa
real a familiei sale. De exemplu;
dac personajele se in de mini, sau invers, stau cu spatele unul la altul,
aceasta poate s corespund sau s contrazic situaii reale n familie;

 dac dou personaje sunt desenate alturi, aceasta ar reprezinta o apropiere

deosebit ntre persoane, apropiere care este semnificativ pentru copil i care
poate corespunde sau nu realitii;
dac un personaj valoros sau nu pentru copil este ndeprtat pe desen de alte
figure, aceasta poate semnifica o distan pe care copilul o observ n via i o
menioneaz;
uneori copilul se deseneaz mai detaliat, mai viu colorat dect pe prini; aceste
desene proiecteaz atitudinea copilului fa de sine ca fiind o persoan unic i
important fa de alii ca persoane mai puin semnificative i atrgtoare;
dac figura copilului este foarte mic, plpnd, nconjurat de prini, aceasta
poate exprima neajutorarea sa, necesitatea de a primi ngrijire; aspectul poate s
aibe legtur cu faptul c copilul s-a deprins cu atmosfera permanent de supraprotecie i de aceea se simte slab i poate abuza de aceast situaie, manipulndui prinii, cerndu-le ajutor i atenie.
uneori copilul poate aduga persoane i animale pentru a umple golul pe care-l
simte n viaa familial real. Astfel, copilul unic deseori include n desenul su
veriori, cini, pisici, ceea ce poate exprima insuficiena unei comunicri apropiate
cu ali copii i necesitatea de a avea un prieten de joac cu care ar putea s
comunice de la egal la egal;
figura copilului desenat alturi de figura tatlui indic existena sentimentului
puternic de rivalitate i dorina acestuia de a ocupa un loc la fel de sigur i autoritar
n familie ca i tata;
motanul desenat lng unul dintre membrii familiei (dac n cas nu exist nici
un motan) semnific dorina de afeciune fa de persoana desenat lng motan.
Prinii
De obicei prinii sunt desenai n pereche: tata mai sus i n stnga, mama mai jos
i n dreapta, dup care urmeaz alte figuri n ordinea semnificaiei acestora.
Trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:
reprezentarea perechii prinilor poate avea semnificaie diferit dac perechea
este sau nu unic. Copilul care locuiete doar cu unul dintre prini, dar i deseneaz
mpreun, exprim dorina ca unirea lor s se restabileasc. Dac copilul deseneaz
un singur printe cu care locuiete, aceasta nseamn c el accept situaia real la
care copilul s-a adaptat mai mult sau mai puin;
prin desenarea izolat a figurilor prinilor copilul exprim dorinele sale
incontiente;
n cazul n care figura printelui de acelai sex este desenat la distan, acest
aspect poate fi interpretat drept dorina copilului de a se afla cu printele de sex
opus. Cnd figura copilului i a printelui de sex opus este ndeprtat una de alta,
aceasta poate nsemna dereglarea sentimentelor i dorinelor normale;
dac copilul i vede unul dintre prini ca fiind o persoan dominatoare,
agresiv care l sperie, el are tendina s l deseneze de dimensiuni mai mari

comparativ cu ali membri ai familiei, fr a lua n considerare dimensiunile reale

ale acestuia. Dac printele este perceput amenintor, imaginea lui este
completat cu mini mari. n opoziie, printele perceput ca fiind slab, neluat n
consideraie, este desenat cu mini mici sau fr mini;
copilul care se identific cu personajele desenate izolat, neclar sau ters, are
dificulti mari, resimte tensiune n relaiile cu familia i cu sine nsui.
Existena sau absena unui membru al familiei, inclusiv a autorului desenului
Absena membrilor familiei semnific refuzul copilului de a-i aminti de acetia
deoarece imaginile despre ei sunt legate de triri negative, sentimentul
abandonului i al insuficientei dragoste manifestat, copilul evitnd astfel evocarea
figurii lor.
Dac ntre personajul cu care se identific copilul i personajul lng care este
desenat este o distan mare, sau copilul lipsete din desen, atunci interpretarea
poate fi faptul c copilul sufer de izolare i singurtate n familie. Deseori ns,
aceste sentimente sunt refulate deoarece l fac s sufere.
Absena propriei figuri poate aprea la copiii care resimt complexul de inferioritate
sau la cei care nu se simt ca aparinnd unui grup, familiei, comunitii din care fac
parte. Copiii nemulumii n general, care primesc constant critici din partea
prinilor, care sunt permanent comparai cu fraii sau surorile lor, sunt adesea copii
cu o stim de sine puin valorizat, care i reprim iniiativa i voina de realizare.
Situaia n care copilul se deseneaz ultimul nu exprim modestia acestuia, ci poate
fi un semnal de alarm pentru auto-percepia sa ca avnd un loc marginal n
familie. Acest aspect este cu att mai important cu ct celelalte persoane sunt
desenate n ordinea cronologic dup vrst, iar autorul desenului nu este cel mai
mic. Interpretarea poate fi legat de o problem de anxietate. Anxietatea i
agresivitatea sunt astfel exprimate, copilul desenndu-se sub forma unui personaj
puin valoros, care se afl parc nconjurat de animale mari, carnivore.
Asemenea tuturor probelor proiective, pentru o analiz ct mai complex i exact,
i Desenul Familiei trebuie utilizat n cadrul examenului psihologic, alturi de alte
probe de evaluare. Exist trei principii eseniale n interpretarea unei probe
proiective (Buck, 1948):
1) Interpretarea trebuie s se refere simultan la elementele desenului i la
asociaiile fcute de ctre subiect, necesare pentru nelegerea desenului;
2)

Fiecare element trebuie studiat n relaie cu structura global a desenului;

3) Rezultatele analizei trebuie raportate la datele istorice sau anamnezice ale

subiectului.

Concluzie
Dup cum am reliefat, testul Desenul familiei permite copiilor s-i exprime, ntr-o
manier acceptabil pentru acetia, percepia lor asupra familiei. Pornind de la

valenele terapeutice ale probei, odat obinute aceste informaii, ele se pot
constitui, n situaiile care o impun, n repere eseniale pentru planificarea
interveniilor psihoterapeutice, n diferite scopuri precum: diminuarea conflictelor
familiale i intrapsihice, creterea sentimentului de apartenen la familie sau
ameliorarea calitii vieii acestor copii.

Bibliografie:
1. Buck, J. (1948), The House-Tree-Person technique, Western Psychological Sevices,
Los Angeles.
2. Cain, J., Gomila, J. (1953), Childrens drawings of the family, criteria of
classifications, Ann Med Psychol, Apr.11 (14), Paris.
3. Corman, L. (1964), The family drawing test in the study of pathological reactions
caused by sibling rivalry, J Med Nantes, Jul-Sep. 21, Paris.
4. Jourdan-Ionescu, C., Lachance, J. (2003), Desenul familiei, Editura Profex,
Timioara.
5. Porot, M. (1965), Le dessin de la famille, Revue de Psychologie Appliequee 15.
6. Widlocher, D., (1965), Linterpretation des dessins denfants, Dessart, Bruxelles.
7. Zivari, M. (2012), Familia mea, http://www.terapiam.ro.

Caracteristici generale care pot fi indicii pentru parinti

Chip - Interpretarea desenelor copiiilorDesenarea chipului uman

In aceasta situatie se iau in considerare atat modul cum sunt executate diferitele
detalii corporale, cat si aspectele suplimentare care participa la expresivitatea
siluetei umane si pot trada anumite tendinte ale copilului.

Capul este sediul gandurilor, al emotiilor, al conceptiei despre sine si lume, ca si al

controlului organismului. In acelasi timp, fata este principalul element al
expresivitatii emotionale si joaca un rol esennial in recunoasterea atitudinii sau a
dispozitiei celuilalt.

Gura este organul de asimilare a hranei, dar si , din punct de vedere simbolic, a
experientelor afective. Desenata deschisa, ca o concavitate, sugereaza o atitudine
pasiv-receptiva a subiectului, dependenta orala. Daca este prevazuta cu dinti, gura
deschisa sugereaza o atitudine rapace, devoratoare si revendicativa.

Ochii reprezinta un element cheie al figurii care completeaza expresivitatea fetei,

dar are si functia de receptor al informatiilor din lume.
Parul este un element decorativ, dar si un element legat de instincte. Desenat
foarte abundent, innegrit sau foarte hasurat si adesea in dezordine, el indica
preocupari sexuale si anxietate fata de acest aspect.
Urechile reprezinta un element grafic a carui omitere din desen nu este
semnificativa. Ele sunt importante cand sunt accentuate, cand pot sugera o stare
hiper-vigilenta, de suspiciune fata de ceilalti sau sensibilitate la critici.
Bratele si mainile sunt o componenta instrumentala care asigura manipularea
obiectelor din mediu pentru satisfacerea trebuinelor organismului. Omiterea
mainilor din desen indica sentimente de neadaptare, senzania de a fi
neindemanatic. Degetele desenate ca niste gheare sau ascunite sugereaza
agresivitate.

Culorile culoarea exprima starea de moment:

albastrul calm, are nevoie de timp, usor adaptabil;

galben vesel, sociabil, dar dependent;
verde punctul de echilibru, traieste intens;
rosu dinamic, plin de energie, mereu In miscare, jucaus, dar are un comportament
agresiv;
maro regresie, dificultati de adaptare, apare de obicei ca o dorinta puternica de a
se simti bine fizic, la copii cu boli mai grave In timp Indelungat;
violet nelinistit, anxios, dificultati de adaptare;
negrul revoltat, contrariat, rebel, cu dorinta de confruntare, perioada de negare;
curcubeu echilibrati, sociabili, comunicativi.
Modul in care foloseste culorile poate arata un copil introvertit, adica timid cand
foloseste doar doua sau trei culori, ori un copil extrovertit, adica deschis, sociabil
cand foloseste culori calde si diversificate.

SONY DSCDesenul familiei

Testul Desenul familiei poate oferi informatii importante despre relatiile pe care
copilul le are cu membrii familiei, sentimentele reale si sincere pe care acesta le
impartaseste fata de cei apropiati, precum si de relatiile care exista intre ceilalti
membrii ai familiei si felul in care acestea il afecteaza pe copil. Copiii deseneaza
familia reprezentand atasamentul, adica sentimentele fata de fiecare dintre
membrii acesteia.

Unul dintre desenele care ar trebui sa ii Ingrijoreze pe parinti este atunci cand
lipseste din imagine unul dintre membrii familiei sau mai multi, ori chiar el insusi.
Cel mai des intalnit este desenul in care lipseste fratele/ surioara care a aparut de
putin timp in viata familiei.

Pozitia sau atitudinea persoanei desenate

Plasamentul desenului in pagina are o importanta deosebita deoarece simbolizeaza
locul in care copilul se plaseaza in mediul familia si exprima, de asemenea, nivelul
de siguranta al copilului.
Daca se deseneaza pe el pe intreaga foaie, asta semnifica o deschidere deosebita
spre mediul inconjurator, spre tot ceea ce ii ofera exteriorul.
Daca personajele sunt desenate in miscare, executand o anumita actiune, putem
vorbi de un copil cu o fire dinamica, active. Siluetele desenate cu picioarele
departate si cu mainile ridicate sugereaza asertivitate si dorinta de afirmare sociala.
Cele inclinate indica un dezechilibru emotional sau un sentiment de fragilitate.
Uneori, persoana este desenata din profil sau din spate. Acest lucru poate exprima o
dorinta de evaziune sau de disimulare a subiectului.

Casa - Interpreteaza desenele copiiilorDesenul propriei case

Casa reprezinta relatia copilului cu parintii sai, nivelul de viata si rolul sau In familie.
Casa este locul unde copilul se simte In siguranta fata de pericolele din exterior si
unde se antreneaza pentru viata. Cateodata casa ia chipul mamei sau al tatalui.
Usa Incuiata cu un lacat poate insemna mari dificultati de comunicare cu ceilalti, iar
cu gratii semnifica parinti excesiv de protectori.
Desenul unei case mari cu etaj sau un castel denota un caracter puternic care isi
exprima sentimentele prin intermediul puterii si bogatiei. Poate fi si semnul unei
laturi creative puternice. Acestia au frecvent probleme cand se lovesc de realitate,
in special la scoala si se plictisesc repede. Desenul unei case cu usa si geamurile
larg deschise exprima o personalitate foarte deschisa, extroverta, sociabila, copilul
Isi face usor prieteni, iubeste viasa si mediul exterior. O casa desenata la distanta
mica transmite un semn de disconfort, instabilitate emotionala si stima de sine
scazuta. Cosul de fum desenat deasupra casei denota o familie primitoare, un copil
care se simte iubit In familie, un loc plin de caldura unde toti sunt uniti. Aparitia in
desen a doua usi la o casa este semn al unui confict puternic intre parinti sau
persoane care locuiesc in acea casa.

Ferestrele
Ele reprezinta, pentru copil, posibilitatea de a putea privi lumea din interior si
posibilitatea de a fi vazut din afara. Ferestrele deschise sunt reprezentative unei

minti deschise, simbol al dorintei de cunoastere, pe cand ferestrele Inchise sau chiar
lipsa acestora la o casa sunt semn al nevoii de protectie fata de ochii lumii.

Desenul Copacului

Copacul reprezinta nevoile copilului de dragoste, protectie si securitate in familie.

Tipul de arbore desenat

Copaci uscati: acestia sunt, adeseori, asociati cu tulburari psihice, ca de exemplu:

tendinte de suicid, depresie, sentimente de inutilitate sau vinovatie, apatie,
nevroze, tendinte schizoide
Copaci foarte mari: tendinte agresive, hipersensibilitate, tendinte de dominare,
incapacitate de aparare (fete), tendinte exhibitioniste
Un arbore format dintr-o linie continua: impulsuri ostile, motivatie si cooperare
minima
Arbori foarte mici: anxietate, complex de inferioritate, inadaptare, introversiune
Salcii: depresie
Copac pom - Interpretarea desenelor copiiilorCoroana

Armonioase: structura flexibila

Coroane largi: nevoia de a reusi, de a domina, nevoia de competitie
Ramuri care seamana ca structura cu radacinile: posibila psihoza
Ramuri taiate: sentimente traumatica
Ramuri cazute: pierderea abilitatii de a face fata presiunilor mediului
Ramuri desenate neglijent sau lipsa: lipsa placerii relatiilor sociale
Ramuri foarte mari: imaginatie bogata
Prea multe ramuri: personalitate idealista
Coroana accentuata in partea dreapta: personalitate indecisa, care amana sau evita
emotiile
Coroana accentuata in partea stanga: personalitate indecisa, impulsiva
Ramuri ascutite: tendinta de a isi manifesta agresivitatea

Ramuri taiate: tendinte suicidare

Trunchiul

Trunchi simplu, cu putine ramuri: dezorientare

Cu baza lata: inhibitie, dependenta materna
Linii discontinue: impulsivitate, nervozitate
Trunchiuri foarte mari: pierderea abilitatii de a face fata presiunilor mediului
Desenat vag, incomplet: lipsa de adaptare, indecizie, resurse insuficiente ale eului
Trunchi lung, cu coroana mica: regresie, infantilism sau retard
Cicatrice sau ramura taiata pe trunchi: experienta traumatica
Trunchi hasurat: simptom de depresie
Radacinile

Sub forma de linie orizontala: insecuritate

Radacini ascutite: normalitate si contact cu realitatea
Radacini haotice: instabilitate
Cand semnalele de alarma cer opinia unui psiholog
Orice parinte trebuie sa isi ridice semne de intrebare atunci cand desenele contin
elemente anormale, bizare, chiar violente (extremitati ascutite). Rolul si
interpretarea desenului in dezvoltarea copilului este frecvent neinteleasa si tratata
superficial. Primele semne se vad odata cu inceperea clasei intai, cand accentul si
atentia adultilor este indreptata spre scris mai mult decat spre desen. Desenul este
o limba pe care copilul o foloseste pentru a se exprima.
Exista multe criterii dupa care putem interpreta desenele copilului, insa rezultatul
corect poate fi dat doar de catre un specialist si numai dupa ce a luat in considerare
mai multi factori.

Este esential ca parintii sa inteleaga copilul si actiunile lui, iar daca e cazul sa
apeleze la un psiholog pentru a-l ajuta in descifrare.

contact@lapsiholog.com