Sunteți pe pagina 1din 9

1.Enunai definiia funciei publice.

Reprezinta situatia juridical a unei persoane fizice investita legal cu atributii in realizarea competentei
unei autoritati publice, ce consta in ansamblul drepturilor si obligatiilor ce formeaza continutul juridic
complet dintre persoana fizica respective si organul care l-a investit.
2.Ce se afl la baza aciunii funcionarului public i a administraiei n ansamblul su?
La baza FP si a administratiei sta principiul legalitatii. El implica 2 aspecte :
-suprematia legii (administraia, ca i toate subiectele de drept public sau de drept privat trebuie
s se supun legii, ncepnd cu legea fundamental i respectnd principiul supremaiei actelor
juridice)
-baza legala (sensul c aciunea subiectelor de drept trebuie s se ncadreze n limitele dreptului)
Principiul general al legalitii se afl n corelaie cu alte dou principii, care deriv din el, i
anume:
- egalitatea n coninutul legii, care se impune legiuitorului i semnific faptul c normele juridice
nu trebuie s aib un coninut diferit pentru dou cazuri identice;
- egalitatea n faa legii, care se impune, de aceast dat, autoritii care execut legea, adic
administraiei, i el semnific faptul c administraia nu trebuie s trateze de o manier identic
dou cazuri diferite i invers .
3.Explicai faptul c n activitatea funcionarului public responsabilitatea trebuie s primeze fa de
rspundere.
Responsabilitatea precede rspunderii i o poate elimina. Ea presupune respectarea de ctre
individ a sistemului de valori instituit de cetate la nivel global sau la nivel microsocial.
n literatura de specialitate este consacrat faptul c, la funcionarul public, responsabilitatea
trebuie s primeze fa de rspundere. Mai precis, el trebuie s-i duc la ndeplinire atribuiile de
serviciu din convingere, din datorie, cu reprezentarea c aceasta este menirea lui, raiunea de a fi,
i nu din temerea c dac nu face acest lucru, va fi tras la rspundere.

4.n ce const relaia dintre etic i legea juridic n deontologia funciei publice?
Deontologia functiei publice sta sub semnul intrepatrunderilor firesti ce exista intre domeniul
dreptului si cel al eticii.
Imbinarea dintre cele 2 dimensiuni ale deontologiei functiei publice reiese chiar din felul in care
aceasta este definite in cadrul Statutului FP ( lg.188/1999) si anume :
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii
prerogativelor de putere publica de catre administratia publica locala si centrala.
Prin urmare, pe langa ansamblul atributiilor, termen riguros juridic, functia publica reprezinta si
ansamblul responsabilitatilor, concept cu conotatii filosofice si juridice in egala masura.

5.Precizai semnificaia termenului deontologie.


Deontologia se poate defini ca tiin a ceea ce trebuie s facem, ca o cutare a acelui mijloc
(mesotes=medie raional) ntre prea puin i prea mult ce exist n cadrul fiecrei activiti
desfurate de noi, n particular, desfurate de funcionarul public.
n concluzie, prin specificul obiectului su de cercetare, deontologia se afl la interferena ntre
drept i moral. Ea poate fi definit ca reprezentnd ansamblul normelor care contureaz un
anumit tip de comportament profesional sau privat. O parte din aceste norme sunt consacrate din
punct de vedere juridic, putnd fi impuse prin intervenia forei de coerciie a statului, altele sunt
sancionate doar de opinia public, nscriindu-se n categoria normelor etice.
6.Precizai la ce se refer puterea discreionar a administraiei publice n Romnia.
Puterea discretionara se refera la aspectele care, intr-un cadru legal, confera administratiei publice
o anumita libertate de decizie, iar acest lucru nu pp.in nici un caz devierea de la litera legii.
Necesitatea puterii discretionare apara datorita faptului ca legislatia nu poate sa prevada orice tip
de situatie care ar putea intervene. Pt.aceasta, legea, acolo unde se considera necesar, lasa
adminstratiei libertatea de initiative si apreciere mai mare sau mai restransa, in functie de natura
reglementarii, de importanta acesteia, fara a distorsiona actiunea administratiei.

7.Precizai sensul sintagmei viaa privat pentru funcionarul public (avnd n vedere corelaia dintre
definiia funciei publice, stat de drept i lege).
Notiunea de viata privata este definita in continut in functie de pozitia sociala a celui vizat, adica
datorita corelatiei ce exista intre functia publica , lege si stat de drept. Cu cat functia publica este
mai mare, cu atat creste importanta respectarii legii, a statului de drept, a dreptatii si in parallel se
subtiaza pana la dizolvare. Cu cat functia publica e mai inalta, cu atat responsabilitatea e mai
mare, adica persoana conteaza mai putin ca fiinta individuala si mai mult ca putere de a pune in
practica valorile, dreptatea, libertatea, legile.

8.Enumerai izvoarele deontologiei funciei publice.

Constitutia (art.16, al.1 si 2) (art.51)


Legea ca act juridic al Parlamentului
-legea 188/1999 (SFP)
-legea 7/2004 (Codul de conduita al FP)
-legea impotriva coruptiei

-legea transparentei decizionale


c. Alte categorii de acte normative : HG, OG, alte acte administrative cu character normative
d. Izvoare nescrise, cutuma, existnd funcii sau demniti publice pentru care sunt instituite norme
cutumiare care au cptat n timp, for de lege (de pild, n domeniul diplomaiei).
Adugm cutumei i jurisprudena, sau practica instanelor judectoreti, dreptul administrativ fiind
socotit n rile din sistemul francofon, un drept esenialmente jurisprudenial, sau, cum se exprim
constant doctrina, fcut mai mult de judector dect de legislator.

9.Enunai dou principii constituionale n deontologia funcionarului public.

a. Egalitatea de tratament fa de toi beneficiarii serviciului public. Izvorul lui se regsete n


dou texte constituionale:
- articolul 4, care prin titlul su unitatea poporului i egalitatea ntre ceteni ca i prin coninut,
proclam Romnia ca patria comun i indivizibil a tuturor cetenilor si, fr deosebire de
ras, de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenen
politic, de avere sau de origine social.
- articolul 16 din Constituie, care oblig funcionarul public la un comportament echilibrat i
nediscriminatoriu fa de toi cei care se adreseaz pentru rezolvarea diferitelor probleme.
b. Funcionarul public trebuie s apere n activitatea sa principiul supremaiei Constituiei i
respectarea legii.
Prevzut de articolul 1 ca una din ndatoririle fundamentale, respectarea Constituiei i a legilor
nu reprezint doar o obligaie a cetenilor, ci, n egal msur, chiar ntr-un mod mai accentuat,
un principiu pe care purttorii autoritii publice l aeaz la baza activitii lor, a
comportamentului lor profesional, n interiorul sau n afara instituiei.

10.Enunai dou principii legale n deontologia funciei publice.


Funcionarilor publici le este interzis s obin beneficii patrimoniale din exercitarea funciei lor,
altele dect cele care sunt reprezentate de plata salariului i a altor drepturi care li se cuvin,
potrivit legii.
Funcionarul public trebuie s aib un comportament neutru din punct de vedere politic n
exercitarea sarcinilor de serviciu. ( Obligatie de rezerva impune FP o anumita moderatie si
rezonabilitate in comportament.)
11.Definii conflictul de interese conform Legii 161/2003.

Funcionarii publici sunt obligai s respecte ntocmai regimul juridic al conflictului de interese i
al incompatibilitilor, stabilite potrivit legii.
Noiunea de conflict de interese se refer la () acea situaie n care persoana ce exercit o
demnitate public sau o funcie public are un interes personal de natur patrimonial, care ar
putea influena ndeplinirea cu obiectivitate a atribuiilor care i revin potrivit Constituiei i a
altor acte normative. De esena regimului juridic al conflictului de interese ne apare astfel a fi
situaia n care anumite interese proprii unui funcionar sau demnitar public ar afecta
obiectivitatea de care trebuie s dea dovad n exercitarea atribuiilor care i revin.
12.Definii problema incompatibilitii conform Legii 161/2003.
n ceea ce privete incompatibilitile, dup cum apreciaz cu deplin temei Antonie Iorgovan,
dintotdeauna s-a pus problema
(...) ce mai poate fi, ca persoan public, un membru al Guvernului i, mai ales, ce afaceri
private poate el face? ()
Este esenial n definirea statutului funcionarilor i demnitarilor publici, s fie trasate limitele
libertii lor de activitate, s fie consacrate restrngeri pentru a se asigura condiiile necesare unei
viei publice ct mai ferite de abuzuri, de ilegaliti, de fenomene care o mutileaz i i
denatureaz sensul i semnificaia.

13.Precizai cum trebuie s fie comportamentul funcionarului public n exercitarea sarcinilor de serviciu
din punct de vedere politic.
Funcionarul public trebuie s aib un comportament neutru din punct de vedere politic n
exercitarea sarcinilor de serviciu.
Astfel, dei actuala reglementare recunoate dreptul de asociere politic al funcionarilor publici
(prin art. 98 din Legea nr.161/2003 care prevede c Funcionarii publici pot fi membrii ai
partidelor politice legal constituite), prin articolul 43. (1) este instituit obligaia funcionarilor
publici ca, n exercitarea atribuiilor care le revin, s se abin de la exprimarea sau manifestarea
public a convingerilor i preferinelor lor politice, s nu favorizeze vreun partid politic i nici s
participe la activiti politice n timpul programului de lucru.
14.Enumerai cteva principii din Codul Bunei Administrri adoptat de Parlamentul european la 6
septembrie 2001.
Articolul 5
Nediscriminare

1. n procesarea cererilor publicului i n adoptarea deciziilor, funcionarul va asigura respectarea


principiului de egalitate a tratamentului. Persoanele care se afl n aceeai situaie vor fi tratate
ntr-o manier similar.
2. n cazul unei diferenieri a tratamentului, funcionarul se va asigura c acest fapt este justificat
de caracteristicile obiective relevante ale cazului particular.
3. Funcionarul va evita n special orice discriminare nejustificat ntre membrii publicului,
bazat pe naionalitate, sex, ras, culoare, origine etnic sau social, trsturi genetice, limb,
religie sau credin, opinii politice sau de alt natur, apartenen la o minoritate naional,
proprietate, natere, handicap, vrst sau orientare sexual.
Articolul 7
Lipsa abuzului de putere
Puterile vor fi exercitate exclusiv n scopul n care au fost conferite de prevederile relevante. n
special, funcionarul va evita folosirea acestor puteri n scopuri care nu au baz legal sau care nu
sunt justificate de nici un interes public.
15.Enunai dou norme de conduit moral i profesional a funcionarilor publici din Legea 7/2004.
Art.5.
(1) Functionarii publici au obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul
cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul
realizarii competentelor autoritatilor si ale institutiilor publice.
(2) In exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament
profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a
castiga si mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor
si institutiilor publice.
Loialitatea fata de Constitutie si lege
Art.6.
(1) Functionarii publici au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile
tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile
care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(2) Functionarii publici trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea
exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor publice detinute.

16.Explicai semnificaia termenului etic i precizai obiectul acestei discipline.


Termenul etic provine din cuvntul grecesc ethos i nseamn caracter, mod habitual de via.
La Platon, ethos-ul este rezultatul obinuinei, iar pentru Aristotel, ethos-ul este de natur moral
i nu intelectual. n stoicism ethos-ul este sursa comportamentului.
Aadar, etica sau filosofia practic i pune problema justificrii modurilor de comportare i
aciune care determin practica vieii umane, n domeniul individual i social, n cazul nostru, n
domeniul funciei publice.

17.n ce const distincia dintre etic i moral.


Etica este acea stiinta (ramura a filosofiei) care studiaza problematica si determinarile
comportamentului uman, precum si indatoririle omului in lume.
Morala reprezinta un set de regului pe care omul trebuie sa le urmeze in comportamentul sau.
Cu alte cuvinte, etica reprezinta teoria comportamentului, iar morala, practica sa.
Etica este atemporala deoarece se bazeaza pe arhetipuri. Morala este supusa spatiului si timpului
si reprezinta reguluile de viata valabile doar in mod limitat (reprezinta traducerea eticii la nivel
spatio-temporal.)

18. In ce consta specificul eticii sociale?


Specificul eticii sociale:
responsabilitatea colectiv (majoritatea deciziilor n sfera social au caracter colectiv, fie pentru c sunt
luate de organisme colective fie pentru c sunt adoptate de lideri ce reprezint instituii, grupuri i
colective)
pulverizarea responsabilitii (ca urmare a caracterului colectiv al responsabilitii, se produce sistematic
o pulverizare a rspunderii, deci i o diminuare a ei: fiecare este puin responsabil dar nimeni nu este n
mare msur responsabil de o decizie)
implicarea masiv a instituiilor i a organizaiilor, a aranjamentelor sociale, care joac un rol decisiv n
viaa social i imping n plan secund aspectele pur individuale ale moralitii
amploarea efectelor (majoritatea deciziilor sau problemelor din etica social au efecte ample, afecteaz
multe persoane i, de obicei, multe persoane deodat; ele vizeaz grupuri ntregi, organizaii, instituii
distribuirea diferit a consecinelor fa de responsabiliti (consecinele sunt suferite de unele grupuri
sociale, dei responsabilitile pentru fenomenul ce le-a generat aparin altor grupuri); este un lucru de
mult vreme binecunoscut c, n politic de exemplu, erorile unora (oameni de stat, politicieni) sunt
sursele unor consecine suportate cu precdere de alii (persoane individuale sau grupuri sociale).

19. Precizai care sunt soluiile teoretice conturate de-a lungul timpului la ntrebrile axiologiei i n ce
const fiecare dintre ele.
De-a lungul timpului s-au conturat mai multe soluii teoretice la aceste ntrebrile axiologiei :
A. Subiectivitii adopt urmtoarea form de argumentare: nu exist valori fr procese interne psihice,
fr emoii i sentimente, fr acte de voin sau stri cognitive strict individuale. Prin urmare, valoarea
este identificat ntrutotul cu actele de apreciere, cu suma proceselor de valorizare. Rezult c
subiectivitatea (individual) este sursa valorilor. Expresii de tipul are valoare ceea ce mi place mie
ilustreaz aceast abordare.
B. Obiectivitii: valorile nu sunt dependente de subiectul care valorizeaz, ci ele aparin n mod intrinsec
lucrurilor, cam tot aa cum unei substane i sunt constitutive anumite proprieti fizico chimice. n

aceast viziune, obiectele sau persoanele au o anumit valoare moral, utilitar, vital etc. tot aa cum ele
au volum, densitate, mas, culoare etc.
C. O variant a subiectivismului axiologic este relativismul. Este foarte cunoscut pentru epoca modern
formula lui Blaise Pascal adevr dincoace de Pirinei, eroare, dincolo, iar pentru perioada post-modern
este des citat Fr. Nietzsche fiecare popor vorbete o limb proprie n ceea ce privete binele i rul, pe
care nu o nelege vecinul su (Aa grit-a Zarathustra).. Relativitii consider c ideea adevrului
universal n etic este un mit, nu exist un criteriu independent n virtutea cruia s numim un obicei
corect sau incorect, pentru simplul motiv c orice criteriu este dependent de o anumit cultur.
D. Absolutismul alt poziie n axiologie
Pornind de la relaia relativ absolut, dac relativitii dezvolt vechea ipotez a lui Protagoras (omul
este msura tuturor lucrurilor; a celor ce sunt precum c sunt i a celor ce nu sunt precum c nu sunt)
atunci, absolutitii ntresc ntr-o form sau alta vechea susinere a lui Platon: valorile (Bine, Adevr,
Dreptate, Libertate, Frumos etc.) nu aparin lumii sensibile, ci registrului lumii inteligibile. Prin form i
coninut, acestea au trei caracteristici eseniale: sunt obiective nu subiective, transcendente nu imanente,
absolute i nu relative.

20. Care este unicul criteriu al moralitii unei aciuni n etica lui Imm Kant?
Unicul criteriu al moralitii unei aciuni este dac a fost sau nu fcut n conformitate cu datoria i n
vederea acesteia. Aceste principii l-au determinat pe Kant s spun c nu e niciodat justificabil s mini,
obligaia de a rosti adevrul nu poate fi nlturat de nici un fel de considerente lturalnice (aceasta este
cerina minim pentru a vorbi de comportament moral).
Datorie! Nume sublim i mare, tu care nu cuprinzi n tine nimic agreabil, nimic care s includ insinuare,
ci reclami supunere, care totui nici nu amenini cu nimic care ar trezi n suflet o aversiune natural i l-ar
nspimnta pentru a pune n micare voina, ci numai stabileti o lege care-i gsete prin ea nsi
intrare n suflet i care totui i ctig ea nsi, n ciuda voinei, veneraie. Imm. Kant ntemeierea
metafizic a moravurilor, pag. 54.

21.Care sunt argumentele conform crora o aciune moral este o aciune potrivit datoriei n etica lui
Imm. Kant?
In concepia lui Imm. Kant o aciune moral este o aciune potrivit datoriei. Sentimentele, simirile,
nclinaiile nu pot fi motivul unei aciuni morale, pentru c acestea, orict de dezirabile i admirabile ar
putea s par, nu sunt supuse voinei omului. Noi nu ne putem impune s iubim pe cineva, nu putem s ne
sporim simpatia pentru cineva dup vrere, i nu poate fi de datoria noastr s facem ceva ce nu suntem n
stare trebuie implic pe pot (astfel filosoful iluminist critic prin scrierile sale eudaimonismul
concepia etic care pune la baza moralei nzuina omului spre fericire, gr. Eudaimonia = fericire, critic
egoismul etic, hedonismul). Valoarea moral a aciunii nu o putem msura nici n funcie de rezultatele
sau consecinele lor, fiindc acestea pot fi mult diferite de anticiprile subiectului, din raiuni ce nu depind
de el (astfel critic i utilitarismul care avea s se contureze ca doctrin etic important dup el).

22. Enunai cele dou forme ale imperativului categoric formulate de Imm. Kant.
3. Legea moral deplin , absolut este formal i ea este dat de imperativul categoric prin cele dou
exprimri ale sale: trebuie s faci ntotdeauna n aa fel nct maxima voinei tale s poat sluji drept
legislator universal i, respectiv, acioneaz n aa fel nct s tratezi umanitatea/omenirea, att n
persoana ta, ct i a oricrei alteia, ntotdeauna, i n acelai timp ca scop/finalitate i niciodat ca simplu
mijloc.

23. De ce morala kantian este considerat una a datoriei pure, integrale.


Morala kantiana dezvolta notele specifice ale unei gandiri deontologice, fara sa faca abstractie de
implicarile interioare care fac posibila fericirea. Criticand hedonismul, pentru ca placerea este determinate
sensibil, si eudemonismul, pentru ca depinde de o vointa eteronoma, Immanuel Kant (1724/1804) sustine
ca actiunile care au valoare morala sunt doar acelea care rezulta dintr-o vointa autonoma.
Ca scop subiectiv fericirea implica realizarea dorintelor, dar implinirea inclinatiilor umane poate conduce
si spre scopuri derizorii. De aceea, inainte de a cauta fericirea trebuie sa ne intrebam daca meritam sa fim
fericiti. Conform principiului autonomiei vointei, fericirea presupune virtute exercitata din datorie, iar
pentru a fi demni de fericire trebuie ca prin ratiune sa ne invingem inclinatiile.
Prin conceptul central de datorie Kant caracterizeaza actiunea implinita in mod necesar din respect pentru
legea care nu este determinata de o instanta superioara. Astfel vointa autonoma isi da siesi maxime care
sunt valabile doar in masura in care pot fi adoptate ca lege universala. Astfel, prin morala datoriei,
imperativul categoric devine unicul principiu normativ al actiunii si impune
recunoasterea si respectarea umanitatii in persoana fiecaruia.

24. n ce const distincia dintre aciunile fcute conform datoriei i cele fcute din datorie n etica lui
Imm. Kant.
A aciona din datorie, adic avnd ca mobil datoria nsi nseamn a respecta o datorie numai de dragul
datoriei, nu dintr-un impuls sau nclinaie. Aceasta este o aciune dictat de vocea contiinei, nu de
nclinaii conjuncturale. Doar aciunile fcute din datorie au coninut moral. Spre deosebire de acestea,
a aciona conform datoriei, dar neavnd ca mobil al aciunii datoria nsi nseamn a respecta formal o
datorie dar a avea ca mobil real al acelei aciuni o nclinaie, un impuls de plcere, de mil, dragoste,
solidaritate etc. De exemplu, dac o persoan bogat construiete case pentru sraci urmrind un interes
egoist fiind mnat la aciune de nclinaia de a fi admirat, adulat de public, de a ctiga alegerile etc.
aciunea sa nu e moral (chiar dac e conform datoriei) pentru c nici o aciune egoist nu e moral.
Aadar, o aciune este moral numai dac temeiul su e datoria nsi.

25. Precizai n ce const utilitarismul ca doctrin etic, i amintii un fondator al ei.


Utilitarismul doctrin etic fundat n sec. XIX, de ctre J. Bentham, John Stuart Mill, Henry Sidgwick
potrivit creia criteriul moralitii l constituie folosul (individual), alegerea moral avnd loc prin simpla
calculare a foloaselor. Utilitarismul este principala teorie de tip consecinialist i una dintre cele mai
cunoscute concepii etice.
Principiul utilitarist formulat de Jeremy Bentham : Asigurarea celei mai mari fericiri posibile pentru un
numr ct mai mare de oameni se bazeaz pe ideea c ar putea exista o concordan ntre interesele
individuale i cele colective (n societatea capitalist de atunci), urmrirea folosului personal asigurnd
implicit realizarea fericirii generale.

26. Enumerai cteva critici aduse utilitarismului.


1. Dificultatea practic de a-l aplica cci n ce fel am putea determina cu acuratee fericirea pe care e
probabil s-o produc o aciune individual sau o regul general?;
2. Caracterul lui inechitabil: se poate ntmpla ca fericirea majoritii s poat fi obinut cel mai eficace
prin sacrificarea unei minoriti inocente sau printr-o instituie evident nedreapt, cum este sclavia;
3. Unilateralitatea sa, constnd n faptul c moralitatea este analizat exclusiv prin prisma aciunilor i a
consecinelor lor, niciodat prin cea a motivelor sau a inteniilor.

27. n ce const Pareto optimalitatea?


Atunci cnd pentru gsirea unei soluii optime pentru mai mult pri (cu interese diferite), se caut
aplicarea formului Binelui maxim, se poate folosi drept criteriu Pareto-optimalitatea. O soluie este
Pareto-optim atunci cnd nu se mai poate face nici o mbuntire pentru vreuna din pri fr a se
ajunge la o nrutire pentru alt parte (cu alte cuvinte, soluia Pareto-optim asigur maximul de
avantaje, pentru toate prile, ce poate fi atins fr a impune un dezavantaj suplimentar vreuneia dintre
ele).

S-ar putea să vă placă și