Mrul este o specie de plante din familia

Rosaceae.

Importana economic a mrului se extinde

dincolo de sfera pomiculturii si a consumului,
crend activiti economice, locuri de munc i
resurse financiare n industrii paralele legate de
producerea pesticidelor, ngramintelor, a
ambalajelor, industria alimentar i transport.

Ca i ceilali pomi fructiferi, mrul cade adesea prad bolilor i paraziilor specifici
datorit unei varieti de cauze. Dintre acestea un rol important n procesul de
mbolnvire l dein sensibilitatea fiecrei specii, administrarea necorespunztoare
a insecticidelor i lipsa ngrijirii pomului fructifer.
GRGRIA FLORILOR DE MR Anthonomus pomorum
VIERMELE MERELOR Cydia pomonella
VIESPEA MERELOR Hoplocampa testudinea
PDUCHELE VERDE AL MRULUI Aphis pomi
PIANJENUL ROU AL POMILOR Panonychus ulmi
PDUCHELE LNOS Eriosoma lanigerum
PDUCHELE DIN SAN JOSE Quadraspidiotus perniciosus

Grgria florilor de mr are

o singur generaie pe an.
Ierneaz ca adult nematur n
crpturile scoarei pomilor, n
frunziul i n iarba de sub
pomi.

Atacul cel mai pgubitor este cauzat de larve, care

consum n totalitate organele interne ale florilor
(ovar, stamine), care nu se mai deschid i se
usuc. Bobocii florali rmn mult vreme atrnai
pe ramuri, find cunoscui popular sub numele de
"cuioare".

Combatere:
Se recomanda efectuarea masurilor agrofitotehnice:
aplicarea pe tulpini a unor braie-capcane din carton
grofat in prima jumatate a lunii mai in care insectele
se adapostesc in perioada de estivatie. Acestea
sunt adunate si arse in timpul iernii sau primavara
devreme, inainte de reluarea activitatii gargaritelor
in primavara.
Tratamentele chimice pentru combaterea
gargaritei se face cu produse precum:
Calypso 480 SC
Actara 25 WG
Dintre speciile entomofage care contribuie
la reducerea densitatii populatiilor se
numara insecte pradatoare (Anthocoris
nemorum, Clerusformicarius), pasari
insectivore (Parus) si hymenoptere
parazitoide (Scambus pomorum)

Insecta prezinta doua generatii pe an si ierneaza

in stadiu de larva ajunsa la completa dezvoltare,
intr-un cocon matasos, adapostit sub scoarta
trunchiului si in crapaturile acestuia , in diferite
locuri de pastrare a fructelor.

Atacul se prezinta sub doua forme:

primar - cand fructele sunt roase superficial
secundar - cand fructele prezinta galerii cu
excremente si rosaturi in jurul orificiului de
penetrare

Metode preventive:
discuirea solului
instalarea de braie capcana pentru captarea larvelor
strangerea fructelor viermanoase si distrugerea lor
sau folosirea acestora in alt scop

Metode de combatere:
Se recomanda tratamente fitosanitare cu produse specifice la depasirea
pragului economic de daunare (PED) precum:
Coragen, Faster, Laser, Affirm

Metode biologice:
- folosirea unor preparate biotice pe baza de Bacillus thuringiensis
- viespi oofage (Trichogramma ebryophagum)
- folosirea feromonilor sexualo pentru stabilirea momentelor optime in
averizarea tratamentelor fitosanitare

Viespea are o singura generatie pe an si

ierneaza ca larva complet dezvoltata ( e o
nimfa), intr-un cocon, in sol.

Fructele atacate prezinta una, doua galerii

rotunde ca o cavitate cu marginile negre, iar
in interior se gasesc resturi de hrana si
excrementele larvei. Fructele atacate nu se
mai pot hrani si cad.

Metode de combatere:
aratura de toamna care distruge mult din rezerva de oua din sol
strangerea fructelor in permanenta si distrugerea acestora
aplicarea tratamentelor chimice cu produse specifice precum: Actara,
Calypso, Fastac.
Deosebiri intre atacul de Hoplocampa testudinea si Cydia pomonella
Hoplocampa testudinea

Cydia pomonella

este o viespe care depune ouale

mult mai devreme in receptacul
si la insertia sepalelor.

este un fluture si depune ouale

tocmai cand cad ultimele fructe
atacate de viespe

fructele atacate cad pana ce

ajung la marimea unei nuci

fructele sunt atacate cand au

diametrul de peste 3 cm

fructele atacate au intrarea

galeriei neteda, innegrita,
adancita

fructele au intrarea galeriei

larvelor neregulata si infundata
cu rumegus caramiziu

fructele sectionate in interior au

miros de plosnita
larvele sunt de culoare alb-murdar

larvele au culoare alb-rozie

Specie polivoltina, monoecica, tot ciclul

evolutiv al acestuia are loc pe mar, ierneaza
in stadiu de ou de rezistenta pe lastarii
subtiri.

Adultii si larvele ataca marul. Puricele colonizeaza la

inceput mugurii florali si foliari, apoi fructele tinere. In
urma intepaturilor lastarii nu se mai dezvolta normal,
se rasucesc, frunzele tinere se deformeaza, raman
mici, cu aspect clorotic. Butonii florali avorteaza si se
usuca, iar pedunculii lor raman mult timp atarnati pe
ramuri

Combaterea se face inca din perioada de repaus pana in faza de urechiusa

de soarele cu ulei horticol ( Confidor Oil, Nuprid Oil) sau in vegetatie cu
insecticide sistemice (Calypso, Actara, Mospilan) sau de contact (Decis,
Mavrik).

Eficienta maxima se obtine atunci cand tratamentele se fac inainte de

rasucirea frunzelor.

Impiedicarea raspandirii acestori

daunatori se face cu ajutorul anumitor
specii de pradatori: Chrysoperla carnea,
Coccinella septempunctata, Anthocoris
nemoralis.

Acarianul rosu al pomilor are 5-6 generatii pe

an, ierneaza in stadiul de ou pe scoarta
pomilor, mai ales pe partea inferioara a
ramurilor de schelet si in jurul ramificatiilor
acestora, in crapaturile scoartei si pe
formatiunile de fructificare.

Adultii si larvele inteapa si absorb sucul

celular din celulele parenchimatice.
Impreuna cu sucul celular, consuma si
grauncioarele de clorofila, producand pete
de decolorare, pe ambele fete ale frunzelor.
Ca urmare a atacului frunzele se usuca si
cad, plantele nu mai fructifica normal si dau
recolte scazute.

Un rol insemnat in reducerea rezervei biologice

de iarna il au taierile de igienizare prin care se
elimina si se distrug si ramurile care au oua
hibernante.

Speciile de acarieni si insecte pradatoare din

genurile : Crysopha, Coccinella, Orius,
Anthocoris, contribuie in mare masura la
mentinerea populatiilor de acarieni sub
densitatea critica periculoasa pentru
plantatiile pomicole

Tratamentele chimice pentru combaterea

paianjenului se fac cu : Nissorun, Vertimec,
Milbeknock.

Paduchele lanos este o specie polivoltina. Are 8-12

generatii pe an si ierneaza sub forma larvara in
scoarta exfoliata si in partea superioara a
radacinilor.
Este considerat dunator de carantin.
Datorita intepaturilor produse de acest
daunator, tesuturile se hipertrofiaza, si apar
umflaturi care treptat se maresc si iau forma
de tumori sau nodozitati cu aspect canceros.
Atacurile puternice provoaca crapaturi care
pot fi infectate cu ciuperci patogene. La
atacuri repetate pomii se usuca treptat.

Primordial pentru asigurarea sanatatii livezii este

prevenirea atacului prin folosirea de material
saditor neinfestat procurat din pepiniere
autorizate.
Pentru combaterea larvelor hibernante se
recomanda produse precum:
Decis 2,5 EC
Fastac 10 EC
Actara 25 WG
Pentru reducerea populatiei de paduchi
lanosi exista si posibilitatea folosirii
viespii parazite Aphelinus mali.

Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in

stadiu de larva primara, pe scoarta
tulpinilor, a ramurilor si a lastarilor.
Este considerat dunator de carantin.
Pomi afectati stagneaza in dezvoltare, se
usuca incepand de la varf si in decurs de
cativa ani se usuca total. Productia de fructe
scade foarte mult, iar fructele provenite de la
pomii atacati sunt mici, evident patate si au o
valoare comerciala scazuta.

Populaia este decimat de numeroase specii

entomofage. Printre speciile prdtoare i
parazite amintim: Allotrombium fuliginosum
Herm., Cyboceohalus politus Germ., Chilocorus
bipustulatus, Aphytis proclia Walk.
n succesul combaterii chimice a duntorului,
rolul hotrtor l dein tratamentele de iarn.

Pentru tratamentele n vegetaie sunt

omologate urmtoarele produse:
Actellic 50 EC (metil pirimifos)-0,2 %;
Reldan 40 EC (clorpirifos metil)-0,1 %;
Decis 2,5 EC (deltametrin)-0,05 %.

1. Ioan Roca, Rada Istate Tratat de entomologie (agricultur,

horticultur, silvicultur) Ed. ALPHA MDN, Bucureti 2009
2. Florin Adrian Dulugeac Boli i dunatori de carantin fitosanitar,
Ed. SITECH, Craiova 2011
3. http://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-plante-gargarite/
4. www.bayercropscience.ro
5. http://www.body-time.ro/marul-unul-dintre-cele-mai-valoroasealimente-din-natura/
6. http://www.ces.csiro.au/aicn/system/c_226.htm