Primavara

Izanagi si Izanami (zei din a saptea generatie) se aflau pe Podul Plutitor al Cerului si
privi in jos catre abis ce se intindea sub ei.
Izanami: Oare poate exista un taram indepartat sub Cer?
Ei s-au hotarat sa afle.
Izanagi: Voi rupe o coasta a cerului si din ea am sa fauresc o sulita cu care am sa spintec
apa.
Izanagi trage sulita si apa picurata de pe ea se densifica devenind o insula.
Izanami: O voi numi Onogoro-jima (Insula care s-a nascut dintr-o data). Sa coboram.
Cei doi sunt singuri pe insula si inventeaza un joc: pun un stalp in mijlocul ei si se rotesc
in jurul lui in directii opuse.
Cand s-au intalnit, Izanami a zis: Ce minune ! Am intalnit un tanar incantator.
Aceasta remarca l-a infuriat pe Izanagi in loc sa-l bucure si a zis la randul sau : Eu sunt
barbat si am drept sa vorbesc primul! Cum sa vorbeasca prima o femeie ?! e de rau augur.
Sa ne mai invartim o data !
Si cei noi au reluat jocul de la capat.
Dupa ce Izanagi a intalnit-i din nou pe Izanami a zis: Ce minunat! Am intalnit o fecioara
incantatoare!
Cei doi zei s-au casatorit, iar Izanami a dat nastere insulelor, marilor, raurilor, plantelor si
copacilor, apoi ei s-au sfatuit: Acum ca am creat Tara celor 8 mari insule cu toate
vietuitoarele de ce nu am crea si un mare stapan care sa fie Stapan al Universului?
Din dorinta lor a luat nastere Amaterasu, Zeita Soarelui. Era atat de frumoasa incat
parintii au trimis-o sa sada pe ultima treapta a scarii raiului si de acolo sa arunce pentru
eternitate lumina sa glorioasa asupra pamantului.
Urmatorul copil a fost Zeul Lunii, Tsuki-yumi, pe care parintii l-au urcat pe cer, dar a
carui lumina argintie era inferioara celei a soarelui. Apoi zeii l-au nascut pe Susa- no-o,
Masculul cel Puternic, iar cand sa-l nasca pe Kagu-tsuchi, Zeul Focului, acesta a ars-o pe
mama sa de dinauntru.
Izanagi s-a lamentat, a plans, dar Izanami a intrat in Yomi, Lumea subterana a mortilor.
Sotul ei nu putea trai fara ea si a hotarat sa o aduca inapoi. Cand a gasit-o in Yomi,
Izanami a zis cu regret: De ce ajunge Stapanul meu atat de tarziu? Oare nu stie el ca eu
am mancat deja din poamele ce se coc in cuptoarele subpamantene? Oricum, acum ma
voi intinde sa ma odihnesc. Te rog, nu ma privi.
Izanagi, condus de curiozitate, nu a putut sa ii indeplineasca dorinta. In intunericul dens
din Yomi, el a luat unul dintre dintii de lemn ai pieptanului sau si il aprinse ca pe o torta
lumind-o pe zeita.
Cand o vazu, Izanagi se inspaimanta teribil caci in fata sa nu o vedea pe sotia sa cea mult
iubita si frumoasa ci un corp in putrezire inconjurata de Zeul Tunetului de Foc, zeul
Tunetului Pamantului si zeul Tunetului Muntelui, gata sa se repeada la el.

Izanagi, speriat si dezgustat, zise: Nu am crezut vreodata ca voi pasi pe asa teribile si
insalubre tarmuri.
Izanami ii raspunse furioasa: De ce nu ai facut ce te-am rugat? Acum sunt supusa rusinii!
Ma voi razbuna! Ea il urmareste pe zeu pana la intrarea in Yomi,iar el pune o stanca
pentru a bloca iesirea. Pentru ultima oara, vorbesc prin stanca.
Izanagi: De aici incolo nu ne vom mai insoti. Nu vei mai fi sotia mea, iar eu nu voi mai fi
sotul tau! Eu apartin luminii si vietii si tu intunericului si adacurilor.
Izanami: dragul meu stapan si sot, daca refuzi sa ma urmezi, voi ucide toti oamenii intr-o
zi!
Izanagi: Atunci voi crea 15 000 de oameni intr-o zi!
Zeul se purifica, sarcina sa divina fiind implinita, iar spiritul sau se transforma. El isi
connstrui un lacas de taina in insula Ahaji, unde domni ascuns in liniste.