ALIMENTE

MODIFICATE
GENETIC
BrengyaDenisa
CimpanAndreea
CristianCristiana
CEPAIII
Coordonator:prof.dr.ing.AncaMihalyCozmuta

Inprezent,probabilcanuexistaunsubiectdin
domeniulnutritieicaresafiemaidisputatsicaresa
nascacelemaimariconfuziiinrandul
consumatorilordecatorganismelemodificategenetic
(OMG).
Uniileprivesccafiindtoxicesideosebitde
periculoase,invremecealtiileconsiderasolutia
optimaincazdefoameteinmasa.

Tehnologiacarefurnizeazanoiproprietati
organismuluitransferandgenedelaunorganism
laaltulsaucareinterfereazacustructurasa
geneticasenumestetehnologiagenei.Prinaceasta
tehnologiestructurageneticaaalimenteloreste
schimbatamotivpentrucareacestealimentese
numescalimentemodificategenetic.

Aceastatehnologieconstain
luareadelaorganismul
donorageneicare
intereseazasiintroducerea
eiintromoleculadeADN
strain,caresenumeste
vectorpurtator.
Apoiurmeazaetapa
inserariiintregiimoleculede
ADNinmoleculaADNa
organismuluigazda.In
continuareseurmareste
celulaincaresemanifesta
genelesiapoiseselecteaza
produsulcarene
intereseaza.

Acestprodusestegreudecontrolat,deoarece
genelenufunctioneazaizolat,ciinteractioneaza
unelecualtele,iarorganismulumanarezecide
miidegenesidacaluamincalculsifaptulca
indiviziisuntentitatidistincte,atuncineputemda
seamacaaceeasigenapoateaveaefectediferitede
launorganismlaaltul.

Toateacesteprodusesuntobtinute
printehnicadeingineriegenetica
printrecaresenumara:

Planterezistentelasecetasi
daunatori;

Cerealecuunprocentcrescutde
proteine;

Cerealefaragluten;

Orezcuuncontinutridicatde
vitaminaA;

Semintederapitacuacizigrasicare
potfiutilizatiinregimuridietetice;

Tomatecucoacereintimpul
transportului;

Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in

galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca
emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse
alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina

este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este
utilizata in productia de branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.

Ceseobtineprinmodificarigenetice?

Ameliorareaculoriisiaromeifructelor;

Crestereatimpuluideconservare;

Producereafructelorsezonierepetotparcursulanului;

Modificareacalitatilornutritive:

cartofimaibogatiinamidomcare
absorbuleiuldegatitincantitati
maimici.

Recolteledevinmairezistentelaierbicide,
pesticide,boli,frig,salinitatecrescuta.Medicina
recunoasteaspectelebeneficealemanipulariigenetice
pentrucaastfelsauobtinut:insulina,uniiinterferoni,
produsedesange(cupotentialalergicscazut),
vaccinuri(folosindcasuportcartofulsaurosia)mai
rezistentelatransportsipastrareindelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul

poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce
poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu
poate aduce efecte negative care sa depaseasca efectele benefice.
Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu putem spune ca OMG
aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care
exista in prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod
natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in conditiile de
mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic
riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa
scadem biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in
Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Caoricealtaindustriesiindustriaalimentelormodificate
geneticprezintaavantajesidezavantaje.
PrincipaleleavantajealeOMGurilortindedimensiunea
economica,nicidecumdeprotectiasanatatiiomului.
Timpulsicosturilecultivariiacestoralimenteaufost
micsorate.Legumelemutanteaufostconceputeastfel
nctsafierezistentesauchiartolerantelaerbicid,
substantachimicadestinataucideriiburuienilor
daunatoareagriculturii.Maimultdectatt,acesteaau
dezvoltatrezistentanfatainsectelorceafectezaplantele
nemodificategenetic.

Astfelapututfiredusacantitateadepesticide,substantacare
ucideinsecteledaunatoareagriculturii,lucrucareadusla
scadereacosturilordentretinerearecoltelor.Deasemenea,
efortuldepusdefermieriestemairedus,iarsanatatea
acestoranumaiestepusanpericoldesubstantelechimice
folosite.Impactulagriculturiiasupramediuluiestemaimic,
odatacecantitateatotaladepesticidefolositesereduce.
Datoritaspectuluifoarteplcut,acesteproduseatragtotmai
muliclieniducndastfellacretereaprofiturilor
comercianilor.nplus,produselemodificategeneticau
beneficiimaimariprivinddurabilitateasauvaloareanutritiv.

Dezavantajelealimentelormodificategeneticpotfi:

Alimentelemodificategeneticpotdobandiproprietatinedorite;

Prezervareavarietatiigeneticeintrospecieestepusainpericol;

Tehnologiapracticfacecafermierulsacultivedoaruntipde
plantefertile;

Tehnologiapoatecauzadegenerarenedorita.Decichiardacaeste
surprinzatorsepotobtineproduseslabecalitativ;

Alimentelemodificategeneticpotmodificaflorasolului.Astfelse
poateajungelapierdereaunorinsemnatemicroorganismedinsol
cepoatecauzadezechilibre;

Candmicroorganismealterategeneticsuntconsumate
impreunacualimenteleelesepotreunicuorganismul
umansauanimal.Aceastacombinatiepoatecauza
pierderi,metamorfozesaualteorganismeciudate;

Dacainurmainterventieigeneticesecreazaalumente
rezistentelaantibioticeaceastaproprietatesarputea
transferasilaconsumatorulacestoralimentecuefecte
nocivepentrusanatate.Antibioticeleprescriseinscopuri
curativeindiversemaladiinusiarmaiproduceefectul
scontat;

Incadrulcircuituluiinchisalnaturiiinsecteleconsumand
acestealimentemodificategeneticarputeadezvolta
mecanismederezistenta;

Existarisculaparitieiunuisingurtipdeflora;

Alteorganismecetraiescinacelasimediuarputeafi
influentatedealimentelemodificategenetic;

Prinaceastatehnologiegeneletransferatearputeacontamina
celelalteorganismeinmodnedoritcuefectbiologic
dezastruos;

Chiarsialimentelecuefectbeneficinitialarputeaajungesa
poartegenecuefectetoxicecearputeageneraimbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii

consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina
alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si
soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin
introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta
omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele
modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena
rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau
kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de
bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei
implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene
de rezistenta la antibiotice.

Modificari la nivelul metabolismului

Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la
nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le
contine un organism - alterari care pot genera in
organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar
fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea
nivelului de toxine in organismul gazda.

Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:

Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in Romania
culturile de alimente modificate genetic. La acel moment existau
130 000 ha cultivate cu soia modificata genetic. De atunci se
incearca scoaterea de pe piata a alimentelor modificate genetic,
unele hypermarketuri le-au scos definitiv din rafturi pana in
prezent. Cu toate acestea inca se importa alimente modificate
genetic, cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora
(in cazul legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa
pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate
cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele
mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le
creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin
aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un
procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria.
In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa
exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru
reglementari clare in aceasta privinta

Publiculafostprofundtulburatdedouamariscandaluriin
domeniulsiguranteialimentatiei.InMareaBritanieboala
vaciinebuneiarinBelgiacontaminareaalimentaracu
dioxinaauprovocatpanicasineincredereinsistemelede
controlalealimentatieipublice.Caraspunsguverneleau
admisnecesitateaetichetariialimentelorintrunlimbaj
adecvatintelegeriituturorcaresaprecizezececontinutde
modificaregeneticaarealimentulrespectiv.Comisia
Europeanaadmite1%si0%pentrualimenteledestinate
copiilor.Publicultrebuiesafieinformatsieducatastfelincat
sainteleagariscurilesaubeneficiilemodificarilorgenetice.

Germania,Frana,Ungaria,Polonia,GreciaiItalia
auinterzisdejacultivareadeorganismemodificate
genetic.Bulgariaaimpuscondiiiattdestrictepentru
cultivatorinctnicinaravecinnusevamaicultiva
porumbulMonsanto810.nfruntealisteicelormaimari
consumatorideorganismemodificategeneticseafla
StateleUnitecu63demilioanedehectare,Argentinacu
19milioanedehectare,Braziliacu16milioaneiSpania
cuaproximativunmilionijumtatedehectare.

Bolicauzatedesoiamodificatagenetic

Hipotiroidismulesteceamaicomunadisfunctieaglandei
tiroidesicelmaideseaesteintalnitalafemeisibatrani.
Potrivitstudiilorepidemiologiceefectuateasuprapopulatiei
dinanumiteregiunialelumiisoianuesteunaliment
recomandatpentruceicareauaceastaafectiune.

Consumulinexcesdesoia,conformspecialistilorcitatide
HomeRemedies,poatesaincetineascaactivitateaglandei
tiroide.DacaactivitateaacesteiaincetinestenivelulTSH
crestesiproductiahormonilorT3siT4vafimaiinceata.

Anumitesubstantecontinutedesoiainhibaasimilarea
ioduluidinalimentesiprovoacadisfunctiialeglandeitiroide
incazulincareconsumuldepasestelimitazilnica
recomandatacarediferadelapersoanalapersoanainfunctie
degreutate,varstasialtifactori.

Deasemeneacercetatoriiaudemonstratcabebelusiicare
aufosthraniticumancareceareincomponentaunnivel
ridicatdesoiariscasaaibaintinereteboliautoimune
precumHashimotosauGraves.

Ingeneralfemeilesuntcelmaidespredispuselaafectiuni
aleglandeitiroide,insacuunconsummoderatdesoiasi
cuocolireaaltorfactorinocivicareprovoacadisfunctiiale
glandeitiroidepotfiocoliteneplacerile.

Unaltfactorceadaugasoiapelistaalimentelornuprea
bunepentruorganism,incazulincaresuferitide
hipotiroidism,estecelalmutatiilorgenetice.

Culturiledesoiamodificategeneticprecumsialtelegume
sifructemodificategeneticsuntdaunatoareorganismului
siartrebuievitate.

UnstudiuprezentatdeMinisterulaustriacalAgriculturiii
Sntii,ncadrulunuiseminartiinificceaavutlocn
Viena,indicfaptulcorganismelemodificategeneticpotafecta
capacitateadereproducere,deaceeaspecialitiicerretragerea
acestorproduse.
Studiulindicfaptulcfertilitateaoarecilordelaborator
hrniicuporumbmodificatgeneticafostseriosafectat,
acetiaputndprocreadoarntromicmsur,comparativcu
ceihrniicumncarenatural.oareciidelaboratorhrniicu
mncarecenuconineaorganismemodificategeneticsau
reprodusmultmaieficient.Acestefectpoatefiatribuit
diferenelordintresurseledehran.

Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un

experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul
Activitii Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de
tiin.
Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3:
un grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de
soia modificat genetic i un grup care a consumat alimente
amestecate cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele
care au nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul
stagiu, cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin
de soia modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia
obinuit. A rezultat un numr anormal de mare de decese printre
urmaii femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36%
dintre aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care
evidenia starea lor de extrem slbiciune.

Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen

clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de
sntate a urmailor.
Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte
asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor
nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea
de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni
comerciale, a declarat n concluzie Ermakova.
Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n
tabelul de mai jos:
Femele care au

Cobai

Cobai morti

Procent Cobai in viata

nascut
Grup de control(4 din
6)
Cu soia MG (4 din 6)

nasuti
44

in 3 sapt
3

6,8%

41

45

25

55,6%

20

Cu soia comuna(3 din

6)

33

9%

30

n imagine, doi
cobai din acelai
grup de vrst .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrnit cu soia
modificat genetic,
n mod vizibil
extrem de
debilitat.

Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute

pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de
origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi
modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii,
cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici,
precum i sistem imunitar deficient.
S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule
precanceroase n mai multe esuturi ale organismului.
La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett
Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a
fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de
procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii
a i mai multe adevruri cumplite.

CONCLUZII
Modificatgeneticnuestedeocamdataechivalentcu
imbunatatitgenetic.Acestfabulosprogresstiintificesteinca
ocutieaPandorei.Atatatimpcatnucunoastemdeplinnu
stapanimdeplin.Gasitiplaceriinlucrurilesimplecarevise
ofera,nufitisclaviiaromelorartificiale.