Sunteți pe pagina 1din 9

Problematica educaŃiei integrate – cadru conceptual

Problematica educa Ń iei integrate – cadru conceptual Educa Ń ia integrat ă a ap ă
Problematica educa Ń iei integrate – cadru conceptual Educa Ń ia integrat ă a ap ă

EducaŃia integrată a apărut ca o reacŃie firească a societăŃii la obligaŃia acesteia de a asigura cadrul necesar şi condiŃiile impuse de specificul educaŃiei persoanelor cu cerinŃe educative speciale. Conform principiilor promovate în materie de educaŃie de către organismele internaŃionale, precum şi a prevederilor incluse în DeclaraŃia drepturilor persoanelor cu diferite tipuri de handicap, se menŃionează că persoanele cu retard mintal au aceleaşi drepturi fundamentale ca şi ceilalŃi cetăŃeni de aceeaşi vârstă, fără discriminare pe motive de sex, limbă religie, opinii politice, origine naŃională sau socială, stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză sau a familiei sale.

ă sau social ă , stare financiar ă sau orice alt ă caracteristic ă a persoanei
ă sau social ă , stare financiar ă sau orice alt ă caracteristic ă a persoanei
ă sau social ă , stare financiar ă sau orice alt ă caracteristic ă a persoanei
ă sau social ă , stare financiar ă sau orice alt ă caracteristic ă a persoanei
La Conferin Ń a mondial ă asupra educa Ń iei speciale, desf ăş urat ă
La Conferin Ń a mondial ă asupra educa Ń iei speciale, desf ăş urat ă
La Conferin Ń a mondial ă asupra educa Ń iei speciale, desf ăş urat ă
La Conferin Ń a mondial ă asupra educa Ń iei speciale, desf ăş urat ă
La Conferin Ń a mondial ă asupra educa Ń iei speciale, desf ăş urat ă

La ConferinŃa mondială asupra educaŃiei speciale, desfăşurată sub egida UNESCO la Salamanca, Spania, între 7 şi 10 iunie 1994, delegaŃii a 88 de guverne şi 25 de organizaŃii internaŃionale au adoptat o declaraŃie comună care conŃine următoarele puncte:

„ fiecare copil are dreptul fundamental la educaŃie şi fiecărui copil trebuie să i se

ofere şansa de a ajunge şi de a se putea menŃine la un nivel acceptabil de învăŃare; fiecare copil posedă caracteristici, interese, aptitudini şi necesităŃi de învăŃare

proprii; proiectarea sistemelor educaŃionale şi implementarea programelor educaŃionale

trebuie să Ńină seama de marea diversitate a caracteristicilor şi trebuinŃelor copiilor incluşi în procesul educaŃional; persoanele cu cerinŃe speciale trebuie să aibă acces în şcolile obişnuite (şcolile de

masă), iar aceste şcoli trebuie să se adapteze unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni în întâmpinarea trebuinŃelor fiecărui copil în parte; şcolile obişnuite, care au adoptat această orientare, sunt cele mai utile mijloace de

combatere a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe spiritul de toleranŃă şi acceptare şi oferind şanse egale la educaŃie pentru toŃi: mai mult, ele asigură o educaŃie utilă pentru majoritatea copiilor, îmbunătăŃind eficienŃa şi gradul de utilitate socială a întregului sistem educaŃional” (DeclaraŃia ConferinŃei de la Salamanca). Având în vedere aceste aspecte, putem afirma că procesul educaŃiei intră într-o nouă eră – trecerea de la atitudinea şi abordarea segregaŃionistă a actului învăŃării, la atitudinea integratoare, profund umanistă

Integrarea ş colar ă a retarda Ń ilor mintal presupune indispensabil individualizarea ş i diferen
Integrarea ş colar ă a retarda Ń ilor mintal presupune indispensabil individualizarea ş i diferen
Integrarea ş colar ă a retarda Ń ilor mintal presupune indispensabil individualizarea ş i diferen
Integrarea ş colar ă a retarda Ń ilor mintal presupune indispensabil individualizarea ş i diferen
Integrarea ş colar ă a retarda Ń ilor mintal presupune indispensabil individualizarea ş i diferen

Integrarea şcolară a retardaŃilor mintal presupune indispensabil individualizarea şi diferenŃierea procesului de învăŃământ, condiŃii care pot fi realizate prin elaborarea programelor educative individualizate. Programele educative individualizate constituie o necesitate pentru copiii retardaŃi mintal integraŃi într-o clasă obişnuită. Un program educativ individualizat trebuie să includă următoarele componente:

- evaluarea nivelului actual de dezvoltare a elevului retardat mintal - determinarea obiectivelor dezvoltării proxime - determinarea serviciilor de asistenŃă şi a resurselor care vor stimula participarea elevului integrat la activităŃile unei clase obişnuite - formularea în scris a obiectivelor şi indicarea metodelor instructive şi educative (precizarea activităŃii, durata învăŃării, alegerea metodelor). - evaluarea progreselor copiilor retardaŃi şi a realizării obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung. - readaptarea programei în funcŃie de progresele copilului integrat (fixarea altor obiective sau recurgerea la alte metode dacă progresele sunt lent ori par imposibile).

   
Plan de interven Ń ie personalizat (P.I.P.)

Plan de intervenŃie personalizat (P.I.P.)

 
    Plan de interven Ń ie personalizat (P.I.P.)  
    Plan de interven Ń ie personalizat (P.I.P.)  

UNITATEA DE ÎNVĂłĂMÂNT-

 

CLASA- NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI- SPECIALIŞTI CARE INTERVIN ÎN REALIZAREA PIP (învăŃători care realizează intervenŃia, copilul, părinŃi, alŃi colaboratori)- DATA REALIZĂRII PIP- DATA REVIZUIRII PIP- ACłIUNE ASUPRA ELEVULUI- ACłIUNE LE NIVELUL CLASEI- ACłIUNE LA NIVELUL FAMILIEI- ACłIUNE LA NIVELUL PERSONALULUI DIDACTIC- SCOP- Obiectul de învăŃământ; Obiective; Resurse procedurale şi materiale, strategii; Perioada de intervenŃie; Evaluare (modalităŃi):

 

Limba şi literatura română Matematică

 

REZULTATE OBłINUTE ÎN URMA APLICĂRII PIP:

 
ADAPTAREA Curriculum-ului pentru predarea diferen Ń iat ă ş i individualizat ă în cazul copiilor
ADAPTAREA Curriculum-ului pentru predarea diferen Ń iat ă ş i individualizat ă în cazul copiilor
ADAPTAREA Curriculum-ului pentru predarea diferen Ń iat ă ş i individualizat ă în cazul copiilor

ADAPTAREA Curriculum-ului pentru predarea diferenŃiată şi individualizată în cazul copiilor cu cerinŃe educative speciale (CES)

în cazul copiilor cu cerin Ń e educative speciale (CES) 1. Ce este adaptarea Curriculum-ului pentru
în cazul copiilor cu cerin Ń e educative speciale (CES) 1. Ce este adaptarea Curriculum-ului pentru

1.Ce este adaptarea Curriculum-ului pentru predarea diferenŃiată şi individualizată în cazul copiilor cu CES?

În esenŃă, această problemă vizează adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilităŃile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul şi stilul de învăŃare al elevului. În termeni de politică educaŃională, strategia diferenŃierii curriculare se exprimă prin trecerea de la o şcoală pentru toŃi la o şcoală pentru fiecare.

2.Cum se realizează această adaptare?

Există numeroase aspecte ale adaptării curriculare în acord cu trebuinŃele de dezvoltare şi de afirmare ale predispoziŃiilor aptitudinale generale şi specifice ( care se manifestă pe diferite nivele, de la retardat până la supramedii şi supradotaŃi

3. În proiectarea ş i aplicarea educa Ń iei diferen Ń iate trebuie s ă
3. În proiectarea ş i aplicarea educa Ń iei diferen Ń iate trebuie s ă
3. În proiectarea ş i aplicarea educa Ń iei diferen Ń iate trebuie s ă
3. În proiectarea ş i aplicarea educa Ń iei diferen Ń iate trebuie s ă
3. În proiectarea ş i aplicarea educa Ń iei diferen Ń iate trebuie s ă

3.În proiectarea şi aplicarea educaŃiei diferenŃiate trebuie să avem în vedere Principii şi criterii de constituire a noului Curriculum NaŃional, elaborat de CNC,

MEN,1998:

Principii privind Curriculum-ul ca întreg:

- Curriculum-ul trebuie să respecte caracteristicile de vârstă ale elevului, corelate cu principiile psihologice ale învăŃării

să

- Curriculum-ul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi descopere disponibilităŃile şi le valorifice la maxim în folosul lor şi al societăŃii

Principii privind învăŃarea:

Elevii învaŃă în stiluri diferite şi în ritmuri diferite Principii privind predarea:

-

-

Profesorii trebuie să creeze oportunităŃi de învăŃare diverse, care să

faciliteze

atingerea obiectivelor propuse

Profesorii trebuie să descopere şi să stimuleze aptitudinile şi interesele elevilor Principii privind evaluarea

-

- Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăŃire continuă a performanŃelor

4. Care sunt caracteristicile psiho-comportamentale cu frecven Ńă maxim ă în cadrul popula Ń iei
4. Care sunt caracteristicile psiho-comportamentale cu frecven Ńă maxim ă în cadrul popula Ń iei
4. Care sunt caracteristicile psiho-comportamentale cu frecven Ńă maxim ă în cadrul popula Ń iei
4. Care sunt caracteristicile psiho-comportamentale cu frecven Ńă maxim ă în cadrul popula Ń iei

4. Care sunt caracteristicile psiho-comportamentale cu frecvenŃă maximă în cadrul populaŃiei şcolare cu CES( avem în vedere capacităŃile de înŃelegere, posibilitatea asimilării unui anumit volum de cunoştinŃe, ritm de învăŃare, creativitate, implicare afectivă, motivaŃie, curiozitate intelectuală, dorinŃă de recunoaştere a succeselor)

ă , dorin Ńă de recunoa ş tere a succeselor) 5.Schema adapt ă rii curriculum-ului Adaptare

5.Schema adaptării curriculum-ului

Adaptare prin:

ConŃinuturi

RESURSE

Forme de

procese

instruire

psihice

implicate

procedurale

temporale

materiale

   
Strategii Descriptori Evaluare Mediu fizic, Standarde Altele Recuperatorii de psihologic
Strategii Descriptori Evaluare Mediu fizic, Standarde Altele Recuperatorii de psihologic
Strategii Descriptori Evaluare Mediu fizic, Standarde Altele Recuperatorii de psihologic
Strategii Descriptori Evaluare Mediu fizic, Standarde Altele Recuperatorii de psihologic
Strategii Descriptori Evaluare Mediu fizic, Standarde Altele Recuperatorii de psihologic

Strategii

Descriptori

Evaluare

Mediu fizic,

Standarde

Altele

Recuperatorii

de

psihologic

curriculare

(propuneri)

performanŃă

de

performanŃă

Cadrul legislativ în direc Ń ia integr ă rii copiilor cu CES. - - Legea
Cadrul legislativ în direc Ń ia integr ă rii copiilor cu CES. - - Legea

Cadrul legislativ în direcŃia integrării copiilor cu CES.

legislativ în direc Ń ia integr ă rii copiilor cu CES. - - Legea înv ăŃă
legislativ în direc Ń ia integr ă rii copiilor cu CES. - - Legea înv ăŃă
legislativ în direc Ń ia integr ă rii copiilor cu CES. - - Legea înv ăŃă

-

-

Legea învăŃământului nr.84/ 1995 consideră învăŃământul special ca parte integrantă a sistemului naŃional de educaŃie şi învăŃământ şi conŃine prevederi referitoare la dreptul şi accesul efectiv al copiilor cu CES la educaŃia şcolară în comunitate. OMEdC nr. 5379/25.11.2004 Metodologia de organizare şi funcŃionare a serviciilor educaŃionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinŃe educative speciale şcolarizaŃi în învăŃământul de masă H.G. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăŃire a activităŃii de învăŃare, instruire, compensare, recuperare şi protecŃie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinŃe educative speciale din cadrul sistemului de învăŃământ special şi special integrat

cu cerin Ń e educative speciale din cadrul sistemului de înv ăŃă mânt special ş i
cu cerin Ń e educative speciale din cadrul sistemului de înv ăŃă mânt special ş i

Ordinul M.Ed.C 5418/8.11.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a Centrelor judeŃene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenŃă educaŃională şi a regulamentelor-cadru ale instituŃiilor din subordine