-

Tratate internaionale
(Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a
Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948, Conventia pentru Apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, adoptata de guvernele membre ale
Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950, Conventia cu privire la Drepturile Copilului,
adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 ,
Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si
accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 )
Reglementri europene
(Carta Europeana a Autonomiei Locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985,

Organizatia

Natiunilor

Parlamentul

Unite
European

Consiliul

European

Comisia

Europeana

Consiliul

Europei

Organizatia

pentru

Apararea

Derepturilor

Omului

Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul

Helsinki
2. Principiul egalitatii in drepturi si a egalitatii sanselor
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
16
Egalitatea
in
drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si
fara
discriminari.
(2)
Nimeni
nu
este
mai
presus
de
lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile
legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman
garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor
functii si demnitati.

Legislatie

romaneasca

antidiscriminare:

Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
Egalitatea

de

sanse

intre

femei

si

barbati:

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

Combaterea

violentei

domestice:

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Declaratia

ONU

Principiilor

Tolerantei:

Declaratia Principiilor Tolerantei proclamata si semnata la 16 noiembrie

1995

Centrul

Parteneriat

pentru

Egalitate

Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania - APFR

Asociatia

Femeilor

din

Romania

Etnoculturala

Centrul

de

Resurse

pentru

Diversitate

Centrul

de

Resurse

pentru

Comunitatile

Institutul
Asociatia
Fundatia

Intercultural
Romana
Romanian

AFR

de

Romi

Timisoara

Anti-SIDA
Angel

ARAS
Appeal

Asociatia ACCEPT
3. Dreptul la aparare si principiul accesului nediscriminatoriu la actul de justitie
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
24
Dreptul
la
aparare
(1)
Dreptul
la
aparare
este
garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales

sau

numit

din

oficiu.

CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
21
Accesul
liber
la
justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor
si
a
intereselor
sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
Conventia
privind
facilitarea
accesului
international
la
justitie:
Legea nr. 215/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind
facilitarea accesului international la justitie, incheiata la Haga la 25 octombrie
1980

Centrul de Resurse Juridice

4. Dreptul la viata, dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la un mediu sanatos
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL 22 - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei
sunt
garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de
tratament
inuman
ori
degradant.
(3)
Pedeapsa
cu
moartea
este
interzisa.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
34
Dreptul
la
ocrotirea
sanatatii
(1)
Dreptul
la
ocrotirea
sanatatii
este
garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii
publice.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
35
Dreptul
la
mediu
sanatos
(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos
si
echilibrat
ecologic.
(2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul
inconjurator.
Protectia
consumatorilor:
Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor

Protectia

mediului:

Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului

Prevenirea,

reducerea

si

controlul

poluarii:

Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului

nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii

Centrul

pentru

Politici

Asociatia

pentru

Protectia

si

Servicii

Consumatorilor

de
din

Sanatate
Romania

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

5. Libertatea individuala si dreptul la libera circulatie a individului
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
23
Libertatea
individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai
in
cazurile
si
cu
procedura
prevazute
de
lege.
(3)
Retinerea
nu
poate
depasi
24
de
ore.
(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului
penal.
(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel
mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata
totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice
periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii
preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca
temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta
constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de
libertate.
(7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de
atac
prevazute
de
lege.
(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o
intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt
termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales
sau
numit
din
oficiu.

(9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele
acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.
(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate
provizorie,
sub
control
judiciar
sau
pe
cautiune.
(11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare,
persoana
este
considerata
nevinovata.
(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in
temeiul
legii.
(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
25
Libera
circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea
stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
6. Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
26
Viata
intima,
familiala
si
privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile
si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
27
Inviolabilitatea
domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau
ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele
situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei
persoane;
c)
apararea
securitatii
nationale
sau
a
ordinii
publice;
d)
prevenirea
raspandirii
unei
epidemii.
(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele
prevazute
de
lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor
flagrante.
CONSTITUTIA
ARTICOLUL

28

Secretul

ROMANIEI
corespondentei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor

telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
7. Libertatea constiintei
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
29
Libertatea
constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase
nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o
opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de
toleranta si de respect reciproc.
Regimul
cultelor
religioase:
Decret nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase
8. Libertatea de exprimare
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
30
Libertatea
de
exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si
libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin
sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
Dreptul
la
propria
imagine:
Decizie CNA nr. 80/2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului
la propria imagine
Legea

audiovizualului:

Legea nr. 504/2002 a audiovizualului

Article

19

Centrul
Centrul

pentru
Roman

ActiveWatch

Jurnalism
pentru

Agentia

Jurnalism
de

Independent
de

Monitorizare

Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale

Investigatie
a

Presei

9. Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice si protejarea

intereselor legitime ce ar putea fi lezate prin publicarea acestora
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
31
Dreptul
la
informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu
poate
fi
ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal.
Accesul
la
informatiile
detinute
de
catre
institutiile
publice:
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Protectia

avertizorilor

de

integritate:

Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice,

institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii
Prelucrarea

datelor

cu

caracter

personal:

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea

datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date
Protectia

informatiilor

clasificate:

Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

Protectia

informatiilor

secrete

de

serviciu:

H.G. nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu

Siguranta

nationala

Romaniei:

Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei

Legea privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii:
Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman
de Informatii

Accesul

la

dosarele

fostei

securitati:

Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea

securitatii ca politie politica
Protectia

martorilor:

Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

Principiile

de

la

Johannesburg:

Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de

exprimare si accesul la informatie
10. Dreptul la invatatura si accesul la cultura
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
32
Dreptul
la
invatatura
(1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu,
prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior,
precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile
legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor
materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate;
modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de
studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor
institutionalizati,
in
conditiile
legii.
(5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si
confesionale,
in
conditiile
legii.
(6)
Autonomia
universitara
este
garantata.
(7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice
fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat
prin
lege.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
33
Accesul
la
cultura
(1)
Accesul
la
cultura
este
garantat,
in
conditiile
legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile
culturii
nationale
si
universale
nu
poate
fi
ingradita.

(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii

nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale,
dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si
artistice ale Romaniei in lume.
Legea
Invatamantului:
Legea nr. 84/1995 a Invatamantului - republicata in 1999

Centrul
Centrul

Educatia
pentru

Educatie

Academia

2000+
si

Dezvoltare

Profesionala

Romana

Biblioteca Nationala a Romaniei

11. Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
36
Dreptul
de
vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua
alegerilor
inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici
persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea
drepturilor
electorale.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
37
Dreptul
de
a
fi
ales
(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile
prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in
partide
politice,
potrivit
articolului
40
alineatul
(3).
(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel
putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele
administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in
Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al
Romaniei.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL 38 - Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au
dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.

Legislatie

electorala

alegeri

locale

2004

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice

locale
Legislatie

electorala

alegeri

prezidentiale

2004:

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei

Legislatie

electorala

alegeri

generale

2004:

Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

12. Dreptul cetateanului la initiativa legislativa

CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
74
Initiativa
legislativa
(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor
sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care
isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un
sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul
Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul
acestei
initiative.
CONSTITUTIA
ROMANIEI
ARTICOLUL
150
Initiativa
revizuirii
Constitutiei
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la
propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al
senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin
jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul
Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul
acestei initiative.
Exercitarea
dreptului
la
initiativa
legislativa
cetateneasca:
Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni

Asociatia Pro Democratia

6. Drepturile copilului

Aa cum este deja bine tiut, normele juridice sunt strns interconectate, astfel nct,
mpreun, formeaz ceea ce numim sistemul de drept. Sistemul de drept reflect att unitatea
normelor juridice care-l alctuiesc, precum i ceea ce le difereniaz i, n consecin , le ofer
individualitate i operabilitate social.
n msura n care intenionm, prin demersul nostru, ini ierea, susinerea i
fundamentarea necesitatii i oportunitii elaborrii dreptului social, gndit ca o nou ramur a
dreptului, Normele juridice sunt legate ntre ele si alcatuiesc un sistem, care reflecta:
- att unitatea dintre norme;
- ct si diferentele dintre ele.
Sistemul de drept
-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate ntre ele organic prin:
- obiectul de reglementare adica grupul de relatii sociale supuse
reglementarii si
- metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate n cadrul institutiilor juridice
Institutia juridica - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o anumita categorie
de relatii sociale, ce dau nastere la raporturi juridice.
DIVIZIUNEA DREPTULUI
Sistemul dreptului intern se mparte n:
- Drept public si,
- Drept privat
Dreptul public se ocupa :
- de organizarea statului si a autoritatilor publice
- de raporturile dintre stat si cetateni si de actele facute de persoanele nvestite cu
atributii speciale pentru realizarea unor interese generale.
Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetatenii aceluiasi stat.
Ramuri ale dreptului privat
1.Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaza :
- raporturile patrimoniale dintre Persoane fizice, dintre persoane juridice ori ntre
persoanele fizice si juridice;
- raporturi n care subiectele se afla pe pozitii de egalitate juridica,
precum si raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare,
libertate etc.
2.Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaza raporturile patrimoniale avnd
caracte comercial izvort din natura actelor si faptelor juridice (acte si fapte de comert), ori din
calitatea specila a participantilor (comercianti) la raporturile juridice respective.

3.Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaza raporturile decurgnd din

institutia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiatiei, initierii precum si a normelor privind ocrotirea
minorilor si a celor lipsiti de capacitatea (alienatii si debilii mintali).
4.Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaza
- raporturi sociale de munca dintre patroni si salariati;
- raporturi dintre cel ce angajeaza (de regula natura muncii, locul de munca, drepturile si
obligatiile partilor, raspunderea materiala si disciplinara, protectia si igiena muncii - jurisdictia
muncii.

Din nou despre nemunc

Un alt cal bun de btaie al guvernanilor este aa numitul fenomen al nemuncii: statul
asistenial exacerbat i sistemul pervers ncurajeaz, vezi doamne, nemunca, pentru c asistaii
sociali cumuleaz venituri de ministru.
Teoria nemuncii are un dublu rol: pe de o parte, acela de a legitima retragerea sau reducerea
ajutoarelor sociale i pe de alt parte, de a camufla eecul de proporii al tuturor aa numitelor
programe de relansare economic, care nu reuesc s elimine problema central a precaritii
locurilor de munc. Este foarte confortabil s dai vina pe lenea romnilor, n loc s recunoti c
aceti asistai nu au pur i simplu unde s munceasc.
M uit pe datele agregate din 2005-2008 de pe World Values Survey la atitudinea fa de munc
a romnilor prin comparaie cu cea americanilor. Pentru 54,9% dintre romni, fa de doar
32,6% americani munca este foarte important. 62,4% dintre romni sunt de acord sau
foarte de acord cu afirmaia c este umilitor sa primeti bani fr s fi muncit pentru ei, fa
de doar 43,2% dintre americani; 83% dintre romni fa de 55.5% dintre americani sunt foarte de
acord sau de acord c cine nu muncete se transform n lene; 70% dintre romni consider c
munca e o datorie fa de societate fa de 55.2% americani. Este asta o atitudine a unor oameni
ce iubesc nemunca? O s mi se spun ca romanii mint n sondaje. Dar atunci cum se explic c
avem cea mai nalt rat a mobilitii forei de munc din Europa? Din cauz ca suntem
lenei i ne place nemunca? Din cauz ca suntem lenei muncim pentru salarii de mizerie, ceea
ce face s avem un procent copleitor, de 17,7% cel mai nalt din Europa, unde media este de
8,6% de ceea ce se cheam working poor, adic angajai ale cror venituri se situeaz sub
pragul de srcie admis?
Legitimarea exploatrii
Glorificarea muncii prin opoziie cu nemunca are ns o miz mai profund, care urmrete
legitimarea exploatrii. Etica muncii e o creaie capitalist, menita s deghizeze relaia frust de
producie prin crearea unui set de valori care s transforme munca dintr-o necesitate economic
traumatizant ntr-o obligaie moral. n trecut, n epoca sclavagista sau iobgista, nfptuirea
muncii se realiza prin apelul la coerciie: sclavul i iobagul erau obligai s munceasc prin fora
unui statut social meninut cu ajutorul violenei i tradiiei. Capitalismul a adus ns fa n fa
oameni liberi, dar flmnzi i deintori de capital, interesai de fora de munc. Primii trebuiau

s triasc, ceilali s i nmuleasc capitalul. Relaiile de munc ndeplineau o nevoie a

fiecreia dintre pri, dar caracterul absolut arbitrar i hazardant al relaiei prin care unii erau n
mod aleatoriu posesori ai mijloacelor de producie, iar alii nu, coninea un mare potenial de
risc pentru c putea duce la dezvoltarea unei contiine de clas a celor lipsii de mijloace de
producie. Etica muncii i transformarea acesteia n virtute a venit s mpiedice acest proces.
Astfel nct azi, faptul c locuitorul din nu tiu ce comun nfundat a Romniei rurale refuz s
munceasc pentru un sub-salariu de mizerie i s fie exploatat nu mai apare ca fiind un act
legitim, ci din contra constituie un viciu moral i social.
Din pcate ns, accentul pus de actualul guvern pe munc nu merge n direcia n care o parte a
stngii sau regimurile comuniste au neles s valorizeze, n armonie cu dogmele capitalismului,
munca adic prin extinderea ofertei de locuri de munc i recompensarea echitabil a muncii.
Guvernul nostru promoveaz munca n orice condiii i la orice pre, prin impunerea cerinei de
acceptare de ctre omeri a locurilor de munc prost pltite i aflate la sute de kilometri de
localitatea de domiciliu. Efectele acestor politici sunt ct se poate de avantajoase pentru cei care
susin politicile laissez faire-ului: ngrmdirea hoardelor de angajatori i oferta mare de mn de
lucru va duce la scderea salariilor, iar patronii vor avea de unde s aleag i mai abitir dect
pn acum. ntr-o economie dezechilibrat structural, cu mult prea puine locuri de munc,
asemenea politici sunt asasinate curate ndreptate mpotriva sracilor, care vor fi nevoii sa
munceasc pentru salarii din ce n ce mai mici, nmulind rndurile sracilor care muncesc
(working poor).
Iat cum glorificarea muncii este totuna cu exploatarea muncii. i iat c, aa cum spunea
sptmna trecut G.M.Tamas n cadrul unei conferine susinute la Bucureti, exploatarea
ajunge s reprezinte un privilegiu ntr-o societate n care btlia pe locurile de munc este parte
din cotidian.
Fragilul stat social romnesc trebuie demantelat nu pentru ajustarea bugetar, cum pretind
oficialii. El trebuie eradicat pentru ca gloatele de muncitori nfometai (n Romnia, 35% din
populaie declar c veniturile nu le sunt suficiente pentru hran, procentaj inexistent altundeva
n UE i comparabil doar cu Turcia) s fie lipsite de ultima plas de siguran protecia social
n ncercarea de a se opune exploatrii. Cetenii trebuie s devin cu orice pre proli aservii
i umili. Mna de lucru trebuie s fie ieftin, ct mai ieftin i ct mai disperat, mai supus,
mai maleabil, mai convins de virtuile muncii i stnjenit de condiia parazitar a asistatului
social pentru a asigura dominaia fr opreliti a capitalului global. Statul social nu este
nesustenabil, ci pur i simplu profund indezirabil.
[1] Cum se stipula de altfel i n proiectul de lege al Asistenei Sociale : Protec ia social
cuprinde dou componente de baz asigurrile sociale n sistem contributiv i asistena social
non-contributiv (art.1, alin. 3).
[2]
http://www.realitatea.net/andreea-paul-vass-trei-sferturi-din-romani-sunt-asistatisocial_752114.html
[3] http://www.dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/articol/romania-un-stat-mai-socialdecit-isi-permite

1. Specificul metodei de reglementare al dreptului proteciei sociale const n aceea c ea

este una tipic, deoarece reuete s asambleze normele imperative cu cele dispozitive,
pstrnd ponderea primelor, ceea ce i-a permis savantei E. Maciuliskaia s contureze
metoda prescripiilor (obligaiilor) pozitive, care este adresat organelor de stat n scopul
stabilirii tipurilor de asigurare/ asisten social a persoanelor afectate de situaii de risc
social.[9] Aceast poziie a fost criticat de M. Lunicova, A. Lunicov, care consider c
aceast metod ar putea fi aplicat i n dreptul administrativ, de aceea denumirea
propus de G. Suleimanova metoda coordonrii (procedeelor imperative i dispozitive)
[10], este mai reuit, fiindc permite de a asocia reglarea dispozitiv cu cea contractual
a comportamentului subiectelor raporturilor de protecie social.[11]
2. Caracterul absolut al drepturilor cetenilor ca subiecte ale raporturilor de protecie
social. Statutul juridic al subiectelor raporturilor de protecie social nu se nscrie n
parametrii clasici privind poziia de egalitate sau subordonare, dei unul din subieci
apare organul/instituia de stat competent. Participanii acestor raporturi sunt inegali din
punct de vedere economic, dar dependeni administrativ unii de alii. Statul, reprezentat
prin organele sale speciale, apare ca purttor de obligaii patrimoniale, care nu poate
refuza, nentemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar ceteanul (familia) ca
titular de drepturi patrimoniale, este liber s cear sau s refuze asistarea / asigurarea
social.[12]
Realizm c n aceste raporturi persoana fizic este mputernicit legal, dispunnd de drepturi
garantate, iar organul de stat este partea obligat. n cazul n care persoana fizic are dreptul la
cteva tipuri de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe cnd
organul de stat nu beneficiaz de un astfel de drept.[13]
3. Manifestarea expres a voinei titularului dreptului, fr de care acesta va rmne n
form embrionar. Specificul dreptului proteciei sociale se exprim prin aceea c,
stabilirea tipurilor de asigurare sau asisten social nu are loc automat. Rmne la
discreia persoanei fizice alegerea unui tip de protecie social mai convenabil. De
exemplu, cnd persoana devine titularul dreptului la dou categorii de pensii, el trebuie s
opteze doar pentru una. Acest lucru rezult i din aceea c, legiuitorul permite persoanei
s se adreseze organelor competente din momentul ntrunirii condiiilor legale pentru
stabilirea pensiei pentru limit de vrst, cnd i este comod, sau stabilete termene de
prescripie pentru achitarea plilor unice sau periodice.
4. Specificul metodei de reglementare este exprimat, n opinia doctrinarei M. Filipova
prin[14] caracterul centralizat de instituire a drepturilor i obligaiilor subiecilor,[15]
caracter reexaminat, completat i titluit de N. Romanda, G. Suleimanova, .a.

mbinarea nivelurilor central, local[16] i individual[17] de reglementare a relaiilor

sociale.
Rmne incontestabil importana legiuitorului naional, care este cel ce stabilete standardele
minime, condiiile i formele de asigurare/ asisten social, lund n consideraie realitile
sociale existente. Organelor de asigurare i asisten social, instituiilor medicale, etc. de nivel
republican sau raional le revine obligaia de a realiza prevederile legale. Dar evoluia ramurii de
drept ne contureaz nc dou aspecte a metodei local (teritorial S. Mavrin) i individual,
despre care se vorbete n literatura de specialitate.
Metoda local de reglementare a raporturilor de protecie social s-a conturat n anii90 ai sec.
XX, prin fixarea n contractele colective de munc a clauzelor care stabilesc garanii sociale
suplimentare dect cele prescrise de lege, cu condiia c acestea nu nrutesc, ci mbuntesc
situaia prilor.[18] Aceast viziune a fost criticat de E. Maciuliskaia, C. Dobromslov care
susin c aceste contracte: poart un caracter privat, sunt finanate din fonduri nestatale, stabilesc
un cerc restrns de subieci i nu intr n sistemului public de protecie social.[19]
Reglementarea raporturilor de protecie social este posibil i la nivel individual, prin fixarea n
contractul individual de munc[20] a unor clauze ce stabilesc garanii suplimentare de protecie
social, cu condiia c acestea vor mbunti situaia salariatului sau prin ncheierea unui
contract de pensie individual[21] ntre o persoan fizic i un fond nestatal de pensii, privind
aderarea acestei persoane la planul de pensii al fondului.
5. n dreptul proteciei sociale, faptele juridice (care dau natere, modific sau sting
raporturilor juridice) de regul, nu sunt aciuni omeneti, ci evenimente (riscuri sociale),
care apar independent de voina omului, n rezultatul crora persoana devine incapabil
de a se autoasigura cu mijloace necesare. Atenionm c anume riscurile sociale fixate n
acte normative servesc drept temei pentru naterea, modificarea sau stingerea raporturilor
de protecie social, fiind independente de manifestarea de voin a persoanei.
6. Modalitatea specific de distribuire a mijloacelor financiare, care se acord din contul
fondurilor bugetare sau extrabugetare cu menire social, n baza hotrrii organelor
competente gratuit, fr echivalent i stabilirea n dependen de aceasta a anumitor
drepturi i garanii.[22]
7. Important este de a scote n vizor modalitatea de aprare a drepturilor subiective i
asigurarea realizrii obligaiilor. Dup cum am menionat, soluionarea litigiilor n
domeniul proteciei sociale se realizeaz pe cale administrativ (prin adresarea la organul
ierarhic superior de protecie social) sau judectoreasc (prin adresarea n instana de
judecat).
Obiectul de reglementare a dreptului proteciei sociale l formeaz raporturile juridice de drept
public cu caracter patrimonial, de aceea i rspunderea are caracter patrimonial.[23] Specificul
rspunderii n domeniul proteciei sociale rezult din aceea c sanciunile nu au caracter punitiv,
ci restrictiv de repunere sau de restrngere a drepturilor.[24]
Repunerea n drepturi vizeaz ambele subiecte ale raporturilor. De exemplu, dac persoanele
fizice ilegal i nentemeiat au beneficiat de anumite pli de asigurri sociale sau dac au primit
sume de bani mai mari dect li se cuvenea ele sunt obligate s restituie surplusul, iar dac sumele

bneti nu au fost achitate din vina organelor competente, acestea sunt obligate s achite suma
nepltit. Termenul de prescripie pentru plata stabilit i nencasat la timp de ctre persoana
fizic este de cel mult 3 ani pn la data solicitrii, iar pentru plata stabilit i nepltit la timp
din vina organului de asigurri sociale este imprescriptibil.[25]
Restrngerea drepturilor se aplic numai persoanelor fizice prin suspendarea realizrii dreptului
(de exemplu, dac beneficiarul pensiei de invaliditate nu s-a prezentat la reexpertizare medical
va surveni ncetarea plii pensiei, ncepnd cu luna urmtoare)[26]sau prin micorarea
cuantumului plii.
Obiectul i metoda de reglementare juridic sunt criteriile fundamentale de individualizare a
dreptul proteciei sociale n sistemul de drept al Republicii Moldova. Un alt criteriu de delimitare
a ramurilor de drept sunt principiile dreptului proteciei sociale, care vor fi examinate ntr-un
capitol aparte.[27]
Criteriile enunate anterior ne permit s susinem c dreptul proteciei sociale (dreptul securitii
sociale) este o ramur autonom a sistemului de drept, care incorporeaz, n marea majoritate,
norme juridice ce aparin dreptului public, dar i norme de drept privat, care reglementeaz
raporturile juridice de securitate social, nscute, modificate sau stinse odat cu survenirea
riscurilor sociale, ntre ceteni (familii) i stat, reprezentat prin organe sale competente, privind
constatarea, stabilirea, acordarea sau soluionarea litigiilor aprute drept consecin al realizrii
dreptului la asigurare sau asisten social,[28] o ramur autonom a sistemului dreptului, ce
aparine dreptului public i care este alctuit din ansamblul normelor juridice care
reglementeaz att relaiile de asigurri sociale, cat i pe cele de asisten social.[29]
2. Sistemul dreptului proteciei sociale

1. Constituia conine norme care consacr principiile generale ale dreptului proteciei
sociale (cum ar fi asigurarea bazelor legale de funcionare a statului; principiul
universalitii; principiul libertii; principiul egalitii; principiul responsabilitii;
principiul echitii i justiiei);
2. Prin prevederile din Constituie sunt consfinite dreptul persoanei la asisten i protecie
social i obligaia statului de a ntreprinde msuri optime care i-ar garanta fiecrui om
un nivel de trai decent, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui,
cuprinznd hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea, precum i serviciile sociale
necesare;
3. Legiuitorul enumer riscurile sociale (omaj, boal, invaliditate, vduvie, btrnee,
pierderea mijloacelor de subzisten, n urma unor mprejurri independente de voina
lor), care constituie circumstanele ce genereaz apariia raporturilor de protecie social.
4. n art.49-51 sunt enumerate cercul subiectelor (familia, mamele, copiii, copiii orfani,
persoanele cu handicap, etc.) care constituie beneficiarii prestaiilor i/sau serviciilor
sociale.

Privite, comparativ, dreptul constituional i dreptul proteciei sociale conin att asemnri, ct
i deosebiri, dac lum n considerare criteriile de delimitare. ntr-o exprimare sintetic asemenea
asemnri i deosebiri sunt: dac n dreptul proteciei sociale majoritatea raporturilor au caracter
patrimonial, n dreptul constituional sunt dominante raporturile nepatrimoniale; pe cnd
subiectele raportului de drept constituional se afl pe poziii de subordonare, ca regul, n
dreptul proteciei sociale subiectele nu se afl nici pe poziie de egalitate, nici pe poziie de
subordonare; normele dreptului constituional ca i normele dreptului proteciei sociale cer
subiectelor sale o calitate special unul dintre subiecte obligator trebuie s fie un organ de
stat; majoritatea normelor dreptului constituional i dreptul proteciei sociale au caracter
imperativ; dreptul constituional i dreptul proteciei sociale au sanciuni specifice.
Normele dreptului administrativ determin structura i atribuiile organelor de asisten i
asigurare social de nivel central i local, crend infrastructura organizaional n cadrul creia se
realizeaz protecia social.[33]
De asemenea, soluionarea litigiilor aprute n domeniul proteciei sociale cade sub incidena
art.5 lit.f; art.14, 15 din Legea contenciosului administrativ,[34] care permite persoanei care se
consider vtmat ntr-un drept solicitarea, printr-o cerere prealabil, organul ierarhic superior
revocarea actului administrativ emis de ctre organul subordonat.
Prin prevederile cap.VI art.43-49 din Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat,[35] sunt
stabilesc condiiile de pensionare a funcionarilor publici i funcionarilor de demnitate public.
[36]
Apropierea dreptului proteciei sociale fa de dreptul administrativ se manifest, n practic, n
cazurile n care, potrivit legii, stabilirea unui tip de asisten sau asigurare social este precedat
de emiterea unui act administrativ individual de regul hotrre sau decizie.
n delimitarea dreptului proteciei sociale fa de dreptul administrativ e nevoie s se in seama
de urmtoarele aspecte semnificative: dac n dreptul proteciei sociale predomin raporturile
materiale care au caracter patrimonial, n dreptul administrativ sunt majoritare raporturile
nepatrimoniale; pe cnd n dreptul proteciei sociale prile nu sunt pe nici pe poziii de egalitate
juridic, nici pe poziii de subordonare juridic, n raporturile de drept administrativ subiectele se
afl n poziie de subordonare, ca regul; n raporturile de drept administrativ i de dreptul
proteciei sociale e necesar ca mcar un subiect s fie un organ al administraiei publice; att n
dreptul proteciei sociale, ct i dreptului administrativ prevaleaz normele imperative.

Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care reglementeaz raporturile
cu privire la formarea i distribuirea fondurilor cu menire social; cotele anuale de asigurri
sociale i stabilirea anual prin legea bugetului de asigurri sociale a sumei cotelor de asigurri
sociale, etc. Prin Legea privind sistemul public de asigurri sociale de stat, este reglementat
crearea i distribuirea bugetului asigurrilor sociale de stat, sunt stabilite persoanele care pot fi
asigurate obligatoriu sau benevol n sistemul public de asigurri sociale de stat, sunt stabilii
contribuabilii acestui sistem, etc.[37]

Anual prin legea bugetului asigurrilor sociale sunt stabilite cotele contribuiilor de asigurri
sociale obligatorii, fiind stabilit procentul care trebuie achitat de angajat i angajator, sunt
indicate tipurile indemnizaiilor, alocaiilor, compensaiilor i altor drepturi acordate unor
categorii de populaie, a cror finanare se efectueaz din bugetul asigurrilor sociale sau de la
bugetul de stat prin intermediul Casei Naionale de Asigurri Sociale; sunt desemnate cotele
indemnizaiilor unice pentru naterea copilului i deces pentru anul n curs, etc.[38]
Metaforic vorbind, putem meniona c dreptul financiar reglementeaz sistemul financiar al
proteciei sociale la input, iar dreptul proteciei sociale la output stabilind condiiile i
normele de asigurare sau asistarea.
Analiznd corelaia acestor dou ramuri de drept putem evidenia urmtoarele asemnri i
deosebiri: raporturile ambelor ramuri au caracter patrimonial; n dreptul proteciei sociale prile
nu sunt pe nici pe poziii de egalitate juridic, nici pe poziii de subordonare juridic, prile, n
raporturile de drept financiar, sunt n poziie de subordonare; n raportul de drept financiar,
ntotdeauna o parte este un organ al statului cu atribuii fiscale; att n dreptul proteciei sociale,
ct i dreptului financiar prevaleaz normele imperative; dreptul financiar dispune de sanciuni
proprii; distingndu-se majorarea pentru ntrziere n plata a impozitelor; n afar de principii
comune, att n dreptul financiar, ct i n dreptul proteciei sociale, exist principii proprii,
specifice.

1. n domeniul asigurrilor sociale existena unor raporturi de munc condiionate de

existena unui contract individual de munc constituie o condiie al dobndirii statutului
de contribuabili, att angajatului, ct i angajatorului, oferindu-i primului calitatea de
asigurat al sistemului public de asigurri sociale i dreptul de a beneficia de toate
prestaiile de asigurri sociale.[39]
2. Calitatea de subiect al raporturilor de munc constituie temei pentru acordarea prestaiilor
sociale pentru persoanele care beneficiaz de concediile sociale prevzute n capitolul IV
art.123-127 din Codul Muncii concediul medical pltit, concediul de maternitate,
concediul parial pltit pentru ngrijirea copilului, concediul suplimentar nepltit pentru
ngrijirea copilului n vrst de la 3 la 6 ani, concediile pentru salariaii care au adoptat
copii nou-nscui sau i-au luat sub tutel.[40]
3. Conform art.196 din Codul Muncii beneficiaz de toate garaniile sociale prevzute de
legislaie salariaii (familia sa) n caz de vtmare a sntii sau deces cauzat de un
accident de munc sau boal profesional.[41]
4. Comune pentru dreptul proteciei sociale i dreptul muncii sunt problemele privind
vechimea n munc, ns n fiecare ramur de drept acestei instituii i se atribuie o
importan juridic proprie. Pentru dreptul muncii vechimea n munc permite de a stabili
sporuri pentru vechime; concedii de odihn anuale suplimentare pltite i garanteaz
dreptul preferenial n pstrarea locului de munc n cazul reducerii statelor de personal.
[42] n dreptul proteciei sociale vechimea n munc se ia n calcul la stabilirea pensiilor.

De exemplu, vechimea n munc special constituie temei pentru stabilirea pensiei pentru
vechime n munc[43]; pensiei pentru limit de vrsta stabilit n condiii avantajoase
(Art. 41 alin. 3, 42 alin. 2), pensiilor pentru unele categorii de ceteni (art.43-49).[44]
5. Conveniile colective (n calitate de izvoare specifice dreptului muncii) pot cuprinde
clauze prin care se acord salariailor drepturi suplimentare de asisten social[45]; iar
izvoarele internaionale ale dreptului muncii i dreptului proteciei sociale deseori sunt
comune. De exemplu, Convenia OIM nr.117/ 1962 cu privire la obiectivele i normele de
baz ale politicii sociale.[46]

Se aplic normele dreptului procesual civil n situaiile cnd persoana care se consider
vtmat ntr-un drept al su nu este mulumit de rspunsul primit la cererea prealabil sau nu a
primit nici un rspuns n termenul prevzut de lege de la organul de asigurare/asisten social
ierarhic superior. n acest caz el este n drept s sesizeze, timp de 30 zile, instana de judecat,
dnd natere raporturilor procesuale aprute ntre ceteni (familii) i instana de judecat,
reglementate prin art.277- 278 din Codul de procedur civil.[47]

[1] Romanda N. op.cit., p. 7.

[2] .. .., .15.
[3] Pledm pentru modificarea denumirii ramurii dreptul proteciei sociale n dreptul
securitii sociale.
[4] .., .. ..,, .25.
[5] Odinokaia I. Reflecii privind obiectul de reglementare a dreptului proteciei sociale. n:
Legea i viaa: publicaie tiinifico-practic, nr.5(209)/2009, p.38-43.
[6] .. . ., .14-15; .., .. . , .24.
[7] DEX online. // http://dexonline.ro/search.php?cuv=metod , 05.12.2008, ora 23:27.
[8] .. . ., .15
[9] Idem, .38.
[10] .. . ., .27-28.
[11] .., .. . ., .520.
[12] .., .. . ., .34.
[13] Romanda N. op.cit., p.27.
[14] Brehoi Gh.op.cit., p.18.
[15] . ., .., ..65.
[16] Romanda N. op.cit., p.28.; . ., . ., . . . .,
.14.
[17] .. . ., .24-25.

[18] .. .., .137-138.

[19] .., .. . ., .38.
[20] Art.49 din Codul Muncii al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.159-162 din 29.07.2003.
[21] Art.1 din Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii, nr.329 din 25.03.1999. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87- 89 din 12.08.1999.
[22] .. . //
, 1971, 9, .59.
[23] .., .. . ., .36.
[24] Odinokaia I. Aspecte controversate privind metoda de reglementare a dreptului proteciei
sociale. n: Legea i viaa: publicaie tiinifico-practic, nr.6(210)/2009, p.34-39
[25] Art.35 din Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat, nr.156 din 14.10.1998. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.42-44 din 01.01.1999.
[26] Art.22 alin. 3 din Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat, nr.156 din
14.10.1998. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.42-44 din 01.01.1999.
[27] Odinokaia I. Locul, p., p.153
[28] Idem, p.176.
[29] op D. op.cit., p.25.iclea A., Tufan C. op.cit., p.17; Ghimpu S., iclea A., Tufan C. op.cit.,
p.10.
[30] .., .. . ., .40
[31] Art.15, 16, 20, 25 din Constituia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 (cu modificrile
ulterioare).// Monitorul Oficial al Republicii .Moldova nr.1 din 12.08.1994
[32] Art.47 din Constituia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 (cu modificrile ulterioare).//
Monitorul Oficial al Republicii .Moldova nr.1 din 12.08.1994
[33] . . . ., .78.
[34] Legea contenciosului adminstrativ, nr. 793 din 10.02.2000.// Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 057 din 18.05.2000.
[35] Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat, nr.156 din 14.10.1998. // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.42-44 din 01.01.1999.
[36] Vezi anexa 1 i 2 din Legea cu privire la funcia public i statutul funcionarului public,
158-XVI din 04.07.2008. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.230-232/840 din
23.12.2008.
[37] Legea privind sistemul public de asigurri sociale de stat, nr.489 din 08.07.1999. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4 din 06.01.2000
[38] n acest sens consult Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2009, nr.262 din
11.12.2008. //// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.237-240 din 31.12.2008.
[39] Art.1, 17 din Legea privind sistemul public de asigurri sociale de stat, nr.489 din
08.07.1999. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4 din 06.01.2000; art.197 din Codul
Muncii al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.159-162 din
29.07.2003.

[40]Art.123-127 din Codul Muncii al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.159-162 din 29.07.2003.
[41] Art. 196 din Codul Muncii al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.159-162 din 29.07.2003.
[42] Art. 121, 183 din Codul Muncii al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.159-162 din 29.07.2003.
[43] Legea privind asigurarea cu pensii a militarilor i a persoanelor din corpul de comand i
din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993. .// Monitorul Parlamentului nr.
7 din 30.07.1993; Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996.// Monitorul
Oficial nr. 183-185 din 10.10.2008; Legea privind statutul ofierului de informaii i securitate
nr.170 din 19.07.2007.// Monitorul Oficial nr. 171-174 din 02.11.2007; Legea cu privire la
statutul judectorului nr.544 din 20.07.1995 // Monitorul Oficial nr. 117-119 din 15.08.2002;
Legea cu privire la procuratur nr.118 din 14.03.2003 // Monitorul Oficial nr. 73-75 din
18.04.2003; Legea serviciului n organele vamale, Nr.1150-XIV din 20.07.2000 //Monitorul
Oficial nr.106-108/765 din 24.08.2000; Hotrre nr. 527 din 06.08.1992 cu privire la aprobarea
listelor funciilor, care asigur personalului navigant i tehnic aeronautic dreptul la pensie
pentru vechime n munc, i a modului de calculare a vechimii n munc pentru stabilirea
pensiei personalului navigant // Monitorul Oficial Nr. 008 din 30.08.1992, data intrrii in vigoare
-30.08.1992, etc.
[44] Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat, nr.156 din 14.10.1998. // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.42-44 din 01.01.1999.
[45] Boiteanu E. Dreptul muncii: partea general. Chiinu: Pontos, 2005, p.22.
[46]n vigoare pentru Republica Moldova din 12.07.1997; Ratificat prin Hotrrea
Parlamentului Republicii Moldova, nr.593-XIII din 26.09.1995.
[47] Codul de procedur civil al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 111-115 din 12.06.2003.