Curs 8 (23 apr 2012)

Guvernul Romaniei (continuare)

Statutul primului-ministru si al membrilor guvernului

Prin statut de membru al guvernului, Constitutia instituie anumite conditii

care privesc si alte functii si demnitati in stat cum ar fi cea a cetateniei
romane, si a domiciliului in Romania, la care inexistenta unei compatibilitati
cu alte functii publice de autoritate (cu exceptia celei de deputat/senator)
sau cu alte functii pe care legea le declara incompatibile, fiind vorba despre
legea 161/2003 privind exercitarea unor functii si demnitati publice ,
prevenirea si sanctionarea coruptiei. Legea organica a guvernului mai
adauga si conditia exercitiului drepturilor electorale, si inexistenta unei
condamnari penale.
In ceea ce-l priveste pe primul ministru, acesta este cel care conduce
guvernul, si coordoneaza activitatea membrilor sai insa are obligatia
constitutionala, instituita prin art 107, de a respecta atributiile ce le revin
fiecarui membru. Din aceatsa perspectiva apreciem ca primul-ministru nu
poate cumula/exercita si o functie de ministru interimar deoarece ar fi pus in
situatia de a o exercita efectiv, si de a o si coordona (s-ar coordona pe sine
insusi).
Constitutia prevede atributia primului-ministru de a prezenta rapoartele si
declaratii referitoare la politica guvernului, celor 2 camere care se dezbat cu
prioritate.
Pana in 2003 nu era prevazuta in Constitutie, insa in prezent regasim
interdictia presedintelui de a-l revoca din functie pe primul-ministru dat fiind
faptul ca incetarea acestei fucntii inseamna incetarea mandatului guvernului
insusi.

Controlul si raspunderea guvernului si a membrilor acestuia

In ceea ce priveste controlul, Constitutia, prin art 111, asaza intreaga
administratie publica, in frunte cu guvernul, sub un control parlamentar al
activitatii care se concretizeaza in :

prezentarea de informatii si documente

intrebari, interpelari, motiuni simple
Toate acestea au la baza faptul ca guvernul raspunde politic, exclusiv
in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate, iar fiecare membru
al guvernului raspunde politic solidar pentru activitatea guvernului si
actele sale.

Aceasta este una din formele de raspundere consacrate de Constitutie,

respectiv raspunderea politica, guvernata de principiul solidaritatii.
Cea de-a doua forma este raspunderea penala, care are caracter personal.
Constitutia trimitand la o lege organica, privind responsabilitatea
ministeriala, prin care sa se reglementeze cazurile de raspundere si
pedepsele aplicabile membrilor guvernului, in prezent fiind vorba despre
legea 115/1999.
Interventia raspunderii penale atrage a treia forma de raspundere aplicabila
membrilor guvernului: raspunderea administrativ disciplinara sub forma
suspendarii din functie. Art 109 alin (2) instituie 2 tipuri de suspendare:
a) Suspendarea care poate fi dispusa de presedintele Romaniei atunci cand
s-a cerut urmarirea penala a unui membru al guvernului. (ea este lasata la
dispozitia presedintelui urmand ca acesta sa decida daca se va prevala sau
nu de ea- de regula o face).
In regimul juridic general al suspendarii care inseamna intreruperea efectelor
unui act juridic sau exercitarii unui mandat, aceasta reprezinta suspendarea
dispusa de o autoritate publica.
b) Suspendarea de drept care intervine in cazul trimiterii in judecata a
membrului guvernului respectiv, cand presedintele nu face decat sa constate
prin decret (nu sa dispuna) interventia acestei masuri. Dreptul de a cere
urmarirea penala a unui membru a guvernului apartine camerei
parlamentului si presedintelui Romaniei.
Raspunderea poltiice a guvernului poate imbraca forma sanctiunii celei mai
severe reprezentate de motiunea de cenzura reglementata de art 113 din
Constitutie care reprezinta actul simetric acordarii votului de incredere prin
care parlamentul retrage guvernului increderea atunci cand considera ca
acesta nu o mai justifica.

Procedura constitutionala de adoptare a unei motiuni de cenzura include

etapele:
a) initierea care se face de cel putin 1/4 din nr. total al parlamentarilor
b) dezbaterea motiunii in termen de 3 zile de la data cand a fost prezentata
in sedinta comuna a celor 2 camere
c) adoptarea motiunii de cenzura care se face de catre majoritatea
deputatilor si senatorilor. In situatia in care motiunea nu a fost adoptata,
parlamentarii cae au initiatat-o nu mai pot initia o noua motiune in acea
sesiune cu exceptia situatiei in care guvernul isi angajeaza raspunderea (in
conditiile art 114)

Angajarea raspunderii guvernului reprezinta o procedura instituita pentru

prima data in Romania prin Constitutia din 1991 a carei regim juridic a suferit
unele modificari prin legea de revizuire 429/2003. Ea se regaseste si in alte
state de unde a fost preluata, ca o procedura speciala, care intervine in
situatia in care guvernul nu se mai bucura de increderea si sprijinul
parlamentului, si este pus in situatia de a risca, de a-si risca mandatul cu
posibilitatea de a obtine ceea ce prin procedura parlamentara obisnuita ar fi
anevoios /imposibil si de a recastiga in acest fel increderea parlamentului.
Ea poate avea ca obiect :
1. Un document politic reprezentat d eun program/ o declaratie de
politica generala
2. Un document juridic /act juridic reprezentata de un proiect de lege care
poate fi organica sau oridnara.
Desi Curtea Constitutionala a validat posibilitatea ca obiect al angajarii
rapsunderii guvernului sa il formeze mai multe proiecte de lege, cu conditia
ca intre acestea sa existe o unitate de reglementare,apreciem ca vointa
legiuitorului constituant a fost aceea ca anagajarea raspunderii sa vizeze un
singur proiect de lege in egala masura in care poate sa aiba ca obiect un
singur program si o singura declaratie de politica generala, iar extinderea
interpretarii asupra mai multor proiecte de acte normative, este de natura sa
afecteze de rol al organului de unic legiuitor al parlamentului si caracterul
atipic al acestei proceduri de legiferare.

Parlamentul are la dispozitie un termen de 3 zile in interiorul caruia poate

initia o motiune de cenzura. Daca nu o face sau desi a initiat-o motinea e
respinsa, programul/declaratia devin obligatorii pentru guvern iar proiectul
de lege se considera adoptat in forma in care a fost modificata/completata
cu amendamentele propuse de parlamentari si acceptate de guvern. Aceasta
est de altfel si modiifcarea adsa de revizuire in sensul recunoasterii pentru
parlament a dreptuolui de a formula amendamente dar si a guvernului de a
le accepta sau nu.
Presedintele Romaniei se comporta fata de legea astfel adoptata astfel incat
poate fie sa sesizeze curtea constitutionala , fie sa solicite parlamentului sa o
reexamineze ; in aceasta a doua situatie, dezbaterea urmand sa se faca in
sedinta comuna a celor 2 camere.

Actele guvernului
Potrivit art 108 si 115 din Constitutie, guvernul adopta 2 categorii de acte
juridice:
a) acte prin care isi exercita competenta lui originala care consta in punerea
in aplicare a legii (hotarari) adoptate potrivit art 108 alin (2) pentru
organizarea executarii legilor
b) acte care au misiunea s ainlocuiasca legea, prin care guvernul isi exercita
o competenta normativa delegata/derivata, atipica pentru statutul sau de
organ executiv, sub forma delegarii legislative, reglementata de art 115.
Aceasta semnifica un transfer de competente dinspre parlament (ca unic
organ legiuitor) inspre guvern (clasicul executiv), si se concretizeaza in acte
normative numite ordonante (simple sau de urgenta).
Delegarea legislativa poate imbraca forma unei legi de abilitare in cazul
ordonantelor simple,sau poate fi o delegare de rang contitutional atunci cand
situatii extraordinare il indrituieste pe guvern sa adopte OUG obligandu-l sa
motiveze in ce consta urgenta.
Regimul constitutional al hotararilor de guvern :
1. Sunt acte normative ce pot avea caracter individual
2. In aceatsa calitate de acte administrative sunt supuse controlului
general de legalitate exercitat d einstantele judecatoresti in conditiile

art 52, 126 din Constitutie si legii 554/2004 a contenciosului

administrativ.
3. Se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul
care are misiunea punerii ei in executare.
4. Se publica obligatoriu in MO exceptie facand cele cu carater militar
care se comunica doar institutiilor interesate iar republicarea atrage
inexistenta.

Regimul constitutional al ordonantelor simple/de urgenta

I. Ordonantele simple
1. Presupun o lege de abilitare care in mod obligatoriu se prevede
domeniul si data iar facultativ poate fi prevazuta posibilitatea ca
ordonanta sa se supuna aprobarii parlamentului. Rezulta ca regula o
reprezinta neaprobarea lor de catre parlament.
2. Al doilea element, ele pot reglementa numai materii ale legilor
ordinare.
II. OUG
1. Impun existenta unor sitiatii extraordinare care fac imposibila
amanarea reglementarii.
2. Pot reglementa si materii ale legii organice. (caz in care se vor aproba
prin legin adoptate cu majoriattea absoluta).
3. Se supun intotdeauna aprobarii parlamentului, neputand intra in
vigoare decat dupa ce au fost depuse spre aprobare in procedura de
urgenta la camera competenta sa fie mai intai sesizata. In cazul in care
aceasta se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in termen de
5 zile de la depunere, urmand ca in 30 de zile aceatsa sas e pronunte
asupra ei, in caz contrar considerandu-se adoptata in mod tacit.
4. Se publica intotdeauna in MO (fara exceptie , ca la hotarari),
sanctiunea fiind inexistenta.
5. Constitutia actuala prevede anumite restrictii si interdictii de
reglementare.(materia legilor constitutionale, regimul functionarii
institutiilor statului , drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale,
drepturile electorale precum si interdictia de a viza masuri de trecere
silita a unor bunuri in proprietatea statului.
Elemente comune de regim juridic intre cele 2 tipuri de ordonante:
a) Semnarea si contrasemnarea

b) Publicarea
c) Aprobarea lor prin lege in care trebuie sa fie cuprinse si masurile necesare
,cand este cazul, cu privire la...

*suspendarea tine numai 45 de zile ; legea prevede ca un demnitar nu se

poate afla in imposibilitate de exercitare a mandatului mai mult de 45 de
zile; activitatea de cercetare penala poate tine totusi mai mult de 45 de zile;
*in cazul imunitatilor parlamentare si a altor forme proteguitoare /privilegii se
protejeaza functia si nu persoana;
*legea 247/2005