Razboiul

PELOPONESIAC

n anul 477 .Hr. se formeaz Liga de la Delos n care se afirm supremaia Atenei.
Acest lucru deranjeaz Sparta care alturi de alte orae greceti declaneaz Rzboiul
peloponesiac (431-404 .Hr.). Spartanii se aliz cu persanii. Atena este nfrnt dar oraele
greceti intr n criz i nu le mai pot face fa mecedonenilor care i impun supremaia
( Filip al II-lea apoi Alexandru Macedon).
Cel mai mare conflict care a cuprins lumea greac a fost rzboiul peloponesiac.
Cauza rzboiului a constituit-o lupta pentru supremaie intre Sparta si Atena. Rzboiul s-a
desfurat pe uscat i pe mare, cuprinznd un teritoriu vast ce se ntindea ntre Sicilia i
Marea Neagr. El a provocat ambelor tabere mari pierderi umane i materiale. ntre victime
s-a numrat nsui Pericle, mort n timpul epidemiei de cium de la Atena.
Atenienii erau mai puternici pe mare i atacau coastele Peloponesului. Spartanii
obineau victorii pe uscat i jefuiau Attica, silind pe locuitori s se refugieze n interiorul
Zidurilor Lungi, care legau Atena de Pireu.
Dup capitularea Atenei, la conducerea oraului au fost adui cei 30 de tirani,
alei din rndurile oligarhiei. Ei au condus Atena aproape un an, n care timp au luat o serie
de

msuri

pentru

lichidarea

democrailor,

dedndu-se

la

crime

ngrozitoare.

Cei mai muli dintre democrai au reuit ns s se salveze, refugiindu-se n Beoia, de

unde n anul 403 .Hr. s-au ntors sub conducerea lui Trasibul i au rsturnat guvernul
tiranilor aristocrai, restabilind regimul democratic fr ca Sparta s intervin.
Atena a redevenit liber, ns ea ncet de a mai juca rolul de mare putere.
Rzboiul peloponeziac a dus nu numai la decderea Atenei, dar i la ruinarea statelor
greceti n general i, n primul rnd, a regiunilor n care s-au desfurat operaiile militare.
Dup rzboi, economia intr ntr-o perioad de criz care va duce la slbirea polisurilor
greceti.
n locul hegemoniei ateniene s-a impus n lumea greceasc hegemonia aristocratic,
reacionar a Spartei, care mult mai napoiat din punct de vedere economic, nu va reui s
unifice lumea greceasc. Ba, dimpotriv, dominaia apstoare a Spartei va face ca cetile
greceti s se ridice mpotriva ei, redeschiznd, curnd dup aceea, lupta pentru supremaia
politic n Grecia, fapt care va duce la slbirea lor i la cderea sub stpnirea Macedoniei.