Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius
D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius
potrivit art.362 CP, ,,dispozitiile din partea generala a acestuia se aplica si faptelor
sanctionate penal prin legi speciale, afara de cazul cand legea dispune altfel.
c)
ca subiect dominant statul, stat care are rol atat de a supraveghea respectarea legii cat
si de a realiza tragerea la raspunderea penala a celor care savarsesc infractiuni.
IN FATA LEGII
PENALE potrivit
dispozitiilor constitutionale toate persoanele sunt egale in fata legii astfel incat daca
se savarseste o infractiune organele judiciare nu fac nici o discriminare In raport cu
calitatea pe care o are cel care savarseste infractiuni. Cetatenii sunt egali in fata legii
si autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari.Nimeni nu este mai presus de
lege.
PRINCIPIUL PREVENIRII SAVARSIRII UNOR NOI INFRACTIUNI
prin dispozitiile codului penal si a celorlalte legi penale legiuitorul a incriminat toate
faptele de o gravitate sporita atragand in acest sens atentie destinatarilor legii penale
ca in masura in care vor incalca normele penale li se vor aplica pedepse.
PRINCIPIUL POTRIVIT CARUIA INFRACTIUNEA
ESTE UNICUL
duce la aplicarea unei amenzi contraventionale si in nici un caz a unei amenzi penale
sau a unei alte sanctiuni penale.
PRINCIPIUL PERSONALITATII din punct de vedere penal nu poate fi
trasa la raspundere penala nici o alta persoana decat cea care a savarsit infractiunea.
PRINCIPIUL
INDIVIDUALIZARII
SANCTIUNILOR
DE
DREPT
ocrotirii penale si egalitatea persoanelor in procesul penal. Ori de cate ori o dispozitie
dintr-o lege penala este contrara Constitutiei acea dispozitie va fi declarata
neconstitutionala si va fi abrogata sau modificata.
c)
Legi penale complinitoare - sunt acele legi care cuprind dispozitii menite sa
Legi nepenale dar cu dispozitiuni penale sunt acele legi care reglementeaza
infractiunea a fost savarsita impotriva statului roman sau impotriva vietii ori
10
a actiunii penale ori continuarea procesului penal sau executarea pedepsei precum si
in cazul in care pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata.
Cand
pedeapsa a fost partial executata sau nu a fost executata deloc se aplica dispozitiile
din legea 302/2004 cu modificarile ulterioare in ceea ce priveste recunoasterea
hotararilor penale straine.
COOPERAREA JUDICIARA INTERNATIONALA
Avand in vedere cresterea fenomenului criminalitatii internationale statul
raman se obliga prin tratate si conventii internationale sa participe activ la lupta
impotriva criminalitatii internationale de drept comun.
Mijloacele utilizate de statul roman in acest scop sunt:
a) Incriminarea prin legi interne speciale a faptelor periculoase pentru care tara
noastra sa angajat prin tratate internationale sa le incrimineze si sa le
sanctioneze
b) Aplicarea legii penale romane conform principiului universalitatii
c) Recunoasterea prin normele de drept penal si procesual penal intern a
hotararilor judecatoresti penale pronuntate in strainatate
d) Realizarea formelor de cooperare judiciara internationala reglementata de legea
302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala
Principalele doua forme de cooperare judiciara internationala in materie penala sunt:
- extradarea
- mandatul european de arestare si predare
Diferentele fundamentale intre cele doua institutii sunt:
- mandatul european de arestare si predare se aplica intre doua state membre ale
Uniunii Europene, pe cand extradarea se aplica in relatiile dintre un stat
13
membru al Uniunii Europene si un stat nemembru sau intre doua state membre
ale Uniunii Europene
- mandatul european de arestare si predare are o procedura simplificata in sensul
ca se elimina etapa administrativa prin care in cazul extradarii se efectueaza
examenul de regularitate internationala
- daca in cazul extradarii este necesara intodeauna indeplinirea conditiei dublei
incriminari in cazul mandatului european de arestare si predare legea prevede
toate formele de criminalitate internationala pentru care acesta este aplicabil
Extradarea reprezinta un act de cooperare judiciara in materie penala prin
intermediul caruia un stat solicitant cere unui alt stat ,numit stat solicitat ,sa-i predea
o persoana aflata pe teritoriul acestuia din urma, persoana ce urmeaza sa fie in statul
solicitant fie urmarita penal, fie judecata ,fie pusa sa execute o pedeapsa
Pentru a putea fi extradata o persoana trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe dubla incriminare in sensul ca fapta sa fie considerata infractiune atat
de legea statului solicitant cat si de legea statului solicitat indiferent de
denumirea pe care o poarta fapta respectiva
- pedeapsa prevazuta in legislatia ambelor state sa fie de cel putin 1 an
inchisoare in cazul in care se solicita extradarea in vederea urmaririi penale sau
judecarii persoanei
- in situatia in care extradarea este ceruta pentru executarea unei pedepse,
pedeapsa aplicata de statul solicitant sa fie de cel putin 4 luni inchisoare
- sa nu existe in legislatia vreuneia dintre cele 2 state o cauza care sa impiedice
inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a urmarii penale sau continuarea
procesului penal ori exeecutarea pedepsei
- sa nu existe potrivit legislatiei vreunuia dintre cele 2 state o cauza care inlatura
raspunderea penala sau o cauza care inlatura executarea pedepsei
14
15
LEGII
PENALE
MAI
FAVORABILE
IN
CAZUL
17
- daca ambele legi au acelasi maxim special va fi mai favorabila cea care are
minimul mai mic
- daca ambele legi au acelasi minim va fi mai favorabila cea cu maximul mai
mic
- daca legile au maximul si minimul diferit va fi mai favorabila cea care are
maximul mai mic daca in cauza sunt incidente circumstante agravante , si,
respectiv cea care are minimul mai mic daca in cauza sunt incidente
circumstante atenuante
Trebuie precizat faptul ca judecatorul trebuie sa identifice legea mai
favorabila fara a crea o lex-tertia (o lege combinand cele doua)
Cand legea anterioara este mai favorabila pedepsele conplementare care au
corespondent in legea penala noua se aplica in continutul si in limitele prevazute de
aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute in legea penala noua nu se mai aplica
APLICAREA OBLIGATORIE A LEGII PENALE MAI FAVORABILE IN
CAZUL PEDEPSELOR DEFINITIVE
Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la
executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege care
prevede o pedeapsa mai usoara ,sanctiunea aplicata daca depaseste maximul special
prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita se reduce la acest maxim
Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiunea pe
viata si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta
pedeapsa inchisorii atunci pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu maximul
pedepsei inchisorii prevazut pentru aceea infractiune.
Daca legea noua prevede in locul pedepsei inchisorii numai amenda
pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda fara a putea depasi maximul special
prevazut in legea noua
18
Numai faptele oamenilor prezinta pericol social. Cele ale animalelor sau
evenimentelor naturale prezinta pericol natural.
Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune
sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile aratate in art.1 cod penal
(Romania, suveranitatea, unitatea, indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si
libertatile acesteia, proprietatea precum si intreaga ordine de drept) si pentru
sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.
Pericolul social este de 2 feluri:
- pericol social generic, acela avut in vedere de legiuitor la momentul
incriminarii unor anumite infractiuni
- pericol social concret, care se naste in momentul savarsirii unei infractiuni
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin
atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret
fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni.
La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul
si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a
fost comisa, de urmarea produsa sau care sar fi putut produce precum si de persoana
si de conduita faptuitorului.
Fapta sa fie savarsita cu vinovatie
Vinovatia presupune atitudinea faptuitorului cu privire la fapta pe care o
savarseste la urmarile acesteia si la rezonanta sociala.
Vinovatia imbraca urmatoarele forme:
a) INTENTIA
b) CULPA
20
c) PRAETERINTENTIA
a) INTENTIA reprezinta atitudinea faptuitorului care prevede si urmareste
rezultatul faptei sale sau prevede rezultatul faptei si desi nu il urmareste
accepta eventualitatea producerii lui.
Intentia este de 2 feluri:
- Directa
acelui rezultat
- Indirecta cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste dar
accepta eventualitatea producerii lui
b) CULPA reprezinta atitudinea faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale
insa nu-l accepta considerand fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede
rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada. Fapta constand dintr-o
actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cand legea
prevede in mod expres acel lucru.
infractiune fie ca este savarsita cu intentie fie ca este savarsita din culpa cu
exceptia cazului in care legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie.
Culpa este de 2 feluri:
- Culpa cu prevedere
urmari ce sunt imputabile faptuitorului sub forma culpei pentru ca nu le-a prevazut
desi trebuia si putea sa le prevada.
Fapta sa fie prevazuta de legea penala
In masura in care fapta savarsita nu este prevazuta de legea penala ea nu
atrage raspunderea penala a faptuitorului.
IRESPONSABILITATEA -
penala daca faptuitorul in momentul savarsirii acesteia, fie din cauza alienatiei
mintale fie din alte cauze nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale
ori nu putea fi stapan pe el.
BETIA - reprezinta starea psihofizica anormala a unei persoane datorata efectelor pe
care le au asupra organismului si fizicului acestuia, anumite substante excitante sau
psihotrope consumate sau introduse in corpul sau.
Betia este de mai multe feluri:
a) TOTALA
b) PARTIALA
c) VOLUNTARA care poate fi SIMPLA sau PREORDINATA
d) INVOLUNTARA
Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta stare tocmai
pentru a capata curaj in savarsirea infractiunii si ea constituie o circumstanta
agravanta.
Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, betia trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- starea de betie sa existe la momentul savarsirii faptei
- fapta sa fie prevazuta de legea penala
- starea de betie sa fie totala
- faptuitorul sa fi ajuns involuntar in aceasta stare
23
2.
viata, integrit corporala sau sanatatea unei personae sau un bun al acesteia sau un
interes obstesc;
3.
litate, faptuitorul trebuia sa o foloseasca pe aceea si nu sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala
B. Conditii cu privire la activitatea de salvare:
1.
ni;
2.
prin fapta de salvare sa nu se produca urmari vadit mai grave decat cele
care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat(ex: nu este in stare de necessitate cel care distruge un baraj de acumulare pt a-si salva o gradina afectata de
inundatii);
3.
impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.
Se prezuma ca e in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau alte
asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semene de marcare. Este de asemenea in legitima aparare si acela care din
cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea
pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.
Conditiile atacului in cazul legitimei aparari:
1.
2.
Atacul este material atunci cand prin fapta persoanei se pericliteaza din
punct de vedere material obiectul ocrotirii penale. Atacul prin gesturi, cuvinte,
amenintari nu constituie atac material. De regula, atacul material se realizeaza
printr-o actiune, insa in anumite situatii el se poate realize si printr-o inactiune,
atunci cand, prin acea inactiune persoana nu isi realizeaza activitatea sa de ocrotire
a valorii sociale.
3.
sociale ocrotite. Nu este considerat atac direct in situatia in care intre atacator si
victima exista un obstacol(ex: un gard sau o poarta incuiata) precum si in situatia
in care distanta intre atacator si victima era foarte mare.
4.
Atacul este injust atunci cand se realizeaza intr-o alta forma decat cea
permisa de lege. Nu este considerat un atac injust atunci cand o autoritate publica
26
Atacul sa fie indreptat impotriva celui care se apara sau impotriva unei
2.
practica in care, din eroare apararea se indreapta impotriva unei alte persoane. In
aceasta situatie legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt.
4.
in situatia in care atacul este indreptat impotriva unei alte persoane sa existe acordul acesteia din urma si deasemenea in aceasta situatie nu este necesar sa existe
un acord intre persoana atacata si cel care riposteaza la atac.
5.
care savarseste fapta pentru a impiedica patrunderea fara drept a unei persoane prin
violenta, efractie, viclenie sau alte asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinaind de aceasta ori delimitate prin semen de marcare.
In situatia in care apararea este vadit disproportionala in raport cu atacul,
datorita temerii sau tulburarii la care a fost supusa persoana atacata, avem de a face
cu o circumstanta atenuanta legala, respectiv aceea a depasirii limitelor legitimei aparari. Daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, legitima aparare inlatura
caracterul penal al faptei insa nu inlatura intotdeauna si raspunderea civila.
27
Obiectul infractiunii
Potrivit art. 18 cod penal, fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile
aratate in art. 1 CP si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.
Potrivit art. 1 legea penala apara impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile
acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept. Obiectul infractiunii il reprezinta asadar valoarea sociala si relatiile sociale nascute in jurul acelei valori care
sunt ocrotite prin normele legii penale.
Obiectul infractiunii este de mai multe feluri:
1.
latiilor sociale nascute in jurul acestora care sunt ocrotite prin normele legilor penale.
3.
unui anumit titlu din codul penal(ex: infractiuni contra parsoanei, patrimoniului etc)
4.
Obiect juridic complex sunt anumite infractiuni care prin continutul lor
ocrotesc 2 sau mai multe valori sociale, caz in care acele valori constituie obiectul juridic complex (ex: intractiunea de talharie = furt + violenta)
Subiectii infractiunii
Sunt subiecti ai infractiunii persoana fizica sau persoana juridica care savarsesc
o fapta prevazuta de legea penala precum si persoana fizica sau juridica care sufera
consecintele unei infractiuni. Impartim asadar subiectii infractiunii in:
Subiecti activi cei care savarsesc fapta prevazuta de legea penala
28
raspunde din punct de vedere penal. Inte 14 si 16 ani se prezuma relativ ca persoana
nu raspunde din punct de vedere penal insa aceasta prezumtie poate fi rasturnata si
dovedit faptul ca la momentul savarsirii faptei persoana avea discernamant. Intre 16
si 18 ani se prezuma relativ ca persoana are discernamant, insa si aceasta prezumtie
poate fi rasturnata de catre faptuitor care insa trebuie sa dovedeasca faptul ca la momentul savarsirii faptei nu avea discernamant. Odata cu implinirea varstei de 18 ani,
persoana fizica raspunde intotdeauna din punct de vedere penal.
b.
si dirija in mod constient vointa si care are reprezentarea juridica a consecintelor faptelor sale. In situatia in care persoana fizica nu are aceasta reprezentare si este iresponsabila, iresponsabilitatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
c.
tiune, persoana fizica trebuie sa fi actionat fara sa fi fost supusa la constrangeri fizice
sau morale din partea unei terte persoane. Constrangerea fizica si constrangerea morala sunt cauze care inlatura caracterul penal al faptei.
d.
ruta de lege pentru a putea fi subiect activ al infractiunii (ex: calitate de functionar pt
29
incriminare. El poate consta atat dintr-o actiune cat si dintr-o inactiune. Prin actiune
intelegem atitudinea faptuitorului care face ceva ce legea ii impune sa nu faca. Prin
inactiune intelegem atitudinea faptuitorului care nu face ceva din ceea ce legea ii impune sa faca (ex: medicul nu ii administreaza pacientului un medicament si datorita
acestui fapt pacientul decedeaza). Elementul material se poate realize prin acte material (ex: lovirea unei persoane cu o bata), prin scris (ex: redactarea unei scrisori de
santaj) sau prin cuvinte (ex: insulta, amenintare etc.). Elementul material al unei infractiuni poate consta intr-o varianta unica sau intr-o varianta multipla, respectiv
poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune, fie in mai multe actiuni ,fie in mai
multe inactiuni, fie intr-o actiune si o inactiune sau mai multe actiuni si mai multe
inactiuni.
2.
varsirii unei infractiuni. Urmarea imediata fie rezulta ex re (din materialitatea faptelor), fie trebuie dovedita. In cazul infractiunilor de pericol, urmarea imediata rezulta
intotdeauna ex re deoarece urmarea socialmente periculoasa apare imediat ca rezultat
al savarsirii faptei infractionale, pe cand in cazul infractiunilor de rezultat urmarea
imediata trebuie intotdeauna dovedita, adica trebuie dovedita legatura dinte fapta infractionala si rezultatul socialmete periculos produs.
30
3.
contributiile umane savarsite cu alta forma de vinovatie decat cea prevazuta de lege
sunt inalturate;
c.
butiilor inlesnitoare din antecedenta cauzala, astfel incat vor fi eliminate acele contributii fara de care rezultatul periculos s-ar fi produs oricum ,iar din cele ramase,
contributiile esentiale vor apartine autorilor, iar cele inlesnitoare instigatorilor si
complicilor.
de la 3 luni la 3 ani;
la 1 an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea, pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
durata de la 1 la 3 ani;
Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand
instanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si fata de imprejurarile in care a fost savarsita, aceste pedepse sunt necesare. Aplicarea uneia sau mai
multor pedepse complementare este obligatorie atunci cand legea prevede in mod expres acest lucru. Executarea pedepselor complementare se face dupa execuratea pedepsei principale.
32
Detentiunea pe viata
Detentiunea pe viata este pedeapsa principala cea mai grea care se aplica persoanei fizice si consta in scoaterea persoanei din mediul sau de viata si introducerea
acesteia in mediul penitanciar pt tot restul vietii. Pedeapsa detentiunii pe viata a inlocuit in legislatia romana incepund cu anul 1990 pedeasa cu moartea. Pedeapsa detentiunii pe viata se aplica alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru infractiunile de o gravitate foarte mare prevazute in codul penal (ex: omor deosebit de brav, infractiuni
contra sigurantei nationale, infractiuni contra pacii si omenirii) sau in legi special (ex:
impiedicarea exploatarii navei / aeronavei etc)
In legislatia penala romana pedeapsa detentiunii pe viata se aplica ca sanctiune
unica in cazul genocidului in caz de razboi si a tratamentelor neomenoase in caz de
razboi.
Acolo unde legea prevede alternativ, pedeapsa detentiunii pe viata cu pedeapsa
inchisorii, instant de judecata, tinand cont de criteriile de individualizare prevazute de
legea penala, are posibilitatea sa aplice una sau alta din cele 2 sanctiuni.
Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii
speciale ale celorlalte penitenciare.
Regimul juridic al executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat in
legea privind executarea pedepselor.
Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica minorilor si persoanelor care la data
pronuntarii hotararii au implinit varsta de 60 de ani. In aceste cazuri, minorului i se
aplica pedeapsa de la 5 la 20 de ani, iar majorului care a implinit varsta de 60 de ani i
se aplica pedeapsa de 25 de ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe durata ei
33
maxima. Pentru a ajunge insa la aceste pedepse instanta de judecata trebuie ca initial
sa fi ales din pedepsele alternative prevazute de lege pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata. In situatia in care cel condamnat implineste in timpul
executarii pedepsei varsta de 60 de ani, pedeapsa detentiunii pe viata va fi inlocuita
cu inchisoarea pe timp de 25 de ani.
Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata va putea fi eliberat conditionat
dupa executarea a 20 de ani de detentie daca este staruitor in munca, disciplinat si da
dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale.
Condamnatii barbati care au implinit varsta de 60 de ani si condamnatii femei care au
implinit varsta de 55 de ani pot fi liberati conditionat daca au executat 15 ani de inchisoare si sunt indeplinite conditiile de mai sus. Pedeapsa se considera executata,
daca in termen de 10 ani de la liberarea sa, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune.
Inchisoarea
Inchisoarea este pedeapsa principala ce consta in scoaterea celui condamnat din
mediul sau de viata si introducerea sa in mediul penitenciar pe o durata prevazuta de
lege. Executarea pedepsei inchisorii se bazeaza pe sistemul prgresiv. Condamnatii au
posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul in conditiile prevazute de
legea privind executarea pedepselor. Pedeapsa inchisorii se executa in unul din urmatoarele regimuri:
a.
b.
Regimul inchis;
c.
Regimul semi-deschis;
d.
Regimul deschis.
Regimul executarii pedepsei inchisorii se bazeaza pe posibilitatea celui condamnat de a presta cu acordul lui o munca utila in situatia in care sunt apti pentru munca
34
si pe educarea celui condamnat, pe respectarea ordinii interioare a locurilor de detinere si pe stimularea si recompensarea celor staruitori in munca, disciplinati si care
dau dovezi temeinice de indreptare. Condamnatii majori executa pedeapsa separate
de condamnatii minori, iar cei de sex masculin, separat de cei de sex feminin.
Dupa implinirea varstei de 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile, acestia pot
presta munca numai la cerere si numai daca sunt apti de munca. Pentru condamnatii
minori, acestora li se asigura posibilitatea continuarii pregatirii profesionale. Munca
pe care o presteaza in penitenciare este remunerata, insa numai 10% din remuneratie
ii revine celui condamnat, restul facandu-se venit la bugetul de stat.
Amenda penala
Amenda penala reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca in contul
statului cel care a savarsit o infractiune si cariua i s-a aplicat o astfel de sanctiune.
Amenda penala se deosebeste de amenda civila, administrativa, contraventionala etc,
deoarece ea se trece in cazierul judiciar si constituie un antecedent al persoanei.
Ori de cate ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda
fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 RON ,iar maximul de
10.000 RON. Cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativ
cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300
RON iar maximul special este de 15.000 RON.
In situatia in care sunt incidente in cauza circumstante agravante sau circumstante atenuante, iar instanta ar trebui sa treaca peste maximul special sau sa coboare
sub minimul special, la individualizarea sanctiunii instanta nu poate sa-i aplice o
amenda mai mare decat maximul general sau mai mica decat minimal general.
Pedeapsa amenzii se regaseste in legislatie in majoritatea cazurilor alternativ cu
pedeapsa inchisorii si numai pt cateva infractiuni de o gravitate redusa ea se regaseste
ca pedeapsa unica. Cel condamnat este obligat sa plateasca amenda in termen de 3
luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. De asemenea, instanta
poate acorda condamnatului, in masura in care acesta este angajat sau pensionar posi35
bilitatea sa plateasca amenda esalonat in rate egale pe o durata de 2 ani de zile. In situatia in care cel condamnat nu poate plati amenda din veniturile pe care le obtine,
statul va trece la executarea silita a bunurilor pe care acesta le detine. Daca cel
condamnat se sustrage cu rea credinta de la executarea amenzii, instanta de judecata
poate inlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pt infractiunea savarsita si tinand seama de partea din amenda care a fost achitata. Instanta de
judecata poate inlocui amenda cu inchisoarea numai in situatia in care pt infractiunea
savarsita legea prevede alternative cele 2 pedepse.
Pedepsele complementare
Pedepsele complementare sunt sanctiuni de drept penal care intervin pe langa o
pedeapsa principala si care indeplinesc aceleasi functii ca si pedeapsa principal. Pedepsele complementare sunt de 2 feluri:
1.
aplicata de instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 2 ani si instanta apreciaza fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului ca aceasta pedeapsa este necesara. Aplicarea pedepsei complementare este obligatorie acolo unde legea prevede expres aceasta sanctiune, dar numai cu conditia ca pedeapsa aplicata de instanta de judecata sa fie de cel putin 2 ani inchisoare. In toate celelalte situatii, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este facultativa, instanta de judecata putand sa o aplice daca considera ca in concret este
necesara. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea
unuia sau unora din urmatoarele drepturi:
a. Dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
b. Dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
In practica judiciara s-a decis faptul ca interzicerea drepturilor de la litera a. trebuie
luata impreuna cu interzicerea drepturilor de la litera b.
36
rea gradului militar si a dreptului de a mai purta uniforma. Spre deosebire de pedeapsa interzicerii unor drepturi care se aplica pe o durata intre 1 si 10 ani, degradarea militara este perpetua, avand caracter definitiv. Pedeapsa degradarii militare nu se poate
aplica decat persoanelor care au calitatea de militari activi sau rezervisti.
3.
prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 ani. Pedeapsa degradarii militara se aplica facultativ in situatia in
care pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 5 ani dar de cel mult 10 ani, iar fapta a fost savarsita cu intentie.
Pedepsele accesorii sunt acele pedepse care se aplica pe langa pedeapsa principala ca un accesoriu al acesteia ,urmand a se executa pe durata executarii pedepsei
principale. Pedeapsa accesorie consta de regula in intrezicerea tuturor drepturilor prevazute de lege, aceleasi ca si la pedeapsa complementara, instanta de judecata avand
obligatia potrivit dispozitiilor codului de procedura penala ca in dispozitivul hotararii
judecatoresti sa enumere motivat care drepturi ii vor fi restranse ca si pedeapsa accesorie. In situatia in care pedeapsa aplicata se executa la locul de munca sau cu suspendarea conditionata sau cu suspendarea sub supraveghere, practica judecatoreasca
a stabilit faptul ca instanta de judecata poate sa-i restranga condamnatului numai
unele din drepturile prevazute de lege. Pe durata amanarii sau intreruperii executarii
pedepsei, condamnatul poate sa-si exercite drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator in afara de situatia in care aceste drepturi au fost anume interzise
condamnatului prin hotararea de condamnare. Pedepsele accesorii au de regula aceea37
si durata cu pedeapsa inchisorii. Prin exceptie, ele pot avea o durata in timp mai scurta in situatia in care cel condamnat a fost arestat preventiv inainte de a fi condamnat,si poate avea o durata mai lunga decat pedeapsa principala in cazul in care cel
condamnat solicita si obtine amanarea executarii pedepsei sau intreruperea executarii
acesteia.
Pedepsele aplicabile persoanelor juridice pedeaspa amenzii consta in suma de
bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca. Cand legea prevede pt
infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau
amenda, minimal special al amenzii pentru persoana juridica este de 5000 RON, iar
maximul special al amenzii este de 600.000 RON. cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000
RON, iar maximul special este de 900.000 RON.
Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci cand
aceasta a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de
activitate a fost deturnat in acest scop. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare potrivit legii, iar o copie
dupa dispozitivul hotararii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa va fi comunicata de indata instantei civile competente care va proceda la numirea lichidatorului. Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta in intrezicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.
Pedepsele complementare de mai sus nu se pot aplica partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor nationale
constituite potrivit legii.
Pedeapsa complementara a inchiderii punctelor de lucru ale persoanei juridice
consta in inchiderea unuia sau mai multor puncte de lucru cu scop lucrative apartinand persoanei juridice, puncte de lucru in care s-a desfasurat activitatea infractionala.
38
Dispozitiile de mai sus nu se aplica persoanei juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
Pedeapsa complementara de a participa la procedurile de achizitii publice consta
in intrezicerea persoanei juridice de a participa direct sau indirect la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege.
Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaza
pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. Prin afisarea sau difuzarea hotararii de
condamnare nu se poate sa se dezvaluie identitatea victimei cu exceptia cazului in
care victima sau reprezentantul sau legal isi dau acordul. Afisarea hotararii de
condamnare se realizeaza in extras in forma si la locul stabilite de instant pentru o perioada cuprinsa intre 1 luna si 3 luni.
Difuzarea hotararii de condamnare se face in extras in forma stabilita de instanta
prin intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin alte mijloace de comunicare
fixate de instanta. In cazul in care difuzarea se face prin presa scrisa sau audiovizuala, instanta de judecata stabileste numarul aparitiilor care nu poate fi mai mare
de 10, iar in cazul difuzarii prin alte mijloace, durata de difuzare nu poate fi mai mare
de 3 luni.
Masurile de siguranta
Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal care se iau de catre organele judiciare (instanta de judecata sau procuror) fata de presoanele care au savarsit infractiuni si care datorita unor circumstante personale prezinta pericolul de a savarsi noi
fapte penale. Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si
preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala. Masurile de siguranta
se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa cu exceptia masurii interzicerii de a se afla in anumite localitati.
Masurile de siguranta se impart in:
a. Masuri de siguranta cu caracter medical (internarea medicala si obligarea la
tratament medical);
39
cursul urmaririi penale de catre procuror, iar in faza de judecata de catre instanta. Masura se ia pe o durata nedeterminata putand fi inlocuita daca starea de
sanatate se amelioreaza cu masura obligarii la tratament medical.
Masura de siguranta a internarii medicale inceteaza in momentul insanatosirii faptuitorului.
3. Interzicerea unei functii sau profesii cand faptuitorul a savarsit fapta penala
datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau alte ocupatii se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea
profesie, meserie ori ocupatie.
Aceasta masura de siguranta se deosebeste de pedeapsa complementara denumita
similar deoarece in aces caz savarsirea infractiunii s-a datorat nepriceperii ori nepregatirii profesionale, pe cand in cazul pedepsei complementare, savarsirea infractiunii
a avut loc deoarece faptuitorul s-a folosit de functia sau profesia sa.
Aceasta masura de siguranta se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la
incetarea cauzelor pentru care a fost luata. Faptuitorul poate solicita revocarea masurii daca a trecut cel putin un an de la data la care a fost luata. Daca cererea este respinsa, o noua cerere poate fi formulata numai dupa trecerea unui an de la data respingerii cererii anterioare.
4. Interzicerea de a se afla in anumite localitati cand persoana condamnata la
pedeapsa inchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni
iar instanta constata ca prezenta acesteia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau
infractiunile sau in alte localitati prezinta pericol grav pentru societate, poate luata fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla in acea localitate sau in alte localitati expres prevazute in hotararea de condamnare.
Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat pentru alte infractiuni nu se cere in situatia in care pedeapsa pronuntata de instanta este mai mare de 5 ani.
Masura interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi luata pe o perioada
pana la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul subzista. Durata prelungirii nu poate
41
insa depasi durata initiala. Tragem de aici concluzia ca aceasta masura se poate lua pe
o perioada de maxim 10 ani.
In cazul infractiunilor de furt, talharie, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, viol, prostitutie, cersetorie si perversiuni sexuale, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata si chiar daca faptuitorul nu a mai
fost anterior condamnat pt alte infractiuni.
Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu dar numai daca a
trecut cel putin un an de cand a fost luata si numai daca au incetat temeiurile pentru
care a fost luata. O noua cerere nu poate fi facuta mai devreme de un an de la respingerea cererii anterioare
5. Expulzarea strainilor este masura de siguranta ce consta in indepartarea de pe
teritoriul Romaniei a cetateanului strain sau a apatridului fara domiciliu in Romania
care a savarsit o infractiune deoarece se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul
tarii prezinta pericol pentru ordinea publica. Pentru a se lua aceasta masura trebuiesc
indeplinite urmatoarele conditii:
a. Faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid fara domiciliu in Romania;
b. Faptuitorul sa fi savarsit o infractiune care sa fie de competenta autoritatilor romane. Nu are relevanta in acest sens faptul ca infractiunea a fost savarsita in strainatate daca potrivit principiilor realitatii sau universalitatii legii penale romane fapta este de competenta autoritatilor judiciare romane;
c. Instanta de judecata sa aprecieze ca ramanerea faptuitorului pe teritoriul
tarii prezinta pericol pt ordinea publica;
d. Legislatia penala a statului unde va fi expulzat faptuitorul sa nu permita
supunerea acestuia la torturi.
In cazul masurii expulzarii aceasta se face catre un stat determinat si nu prin
simpla luare a masurii fara ca instanta de judecata sa individualizeze pe ce teritoriu va fi trimisa persoana faptuitorului.
Masura expulzarii se ia pe durata nedeterminata, iar in situatia in care faptuitorul o incalca el va fi tras la raspundere penala pentru acest lucru dupa care va
42
fi din nou expulzat. Expulzarea isi produce efecte dupa executarea pedepsei aplicate in Romania.
6. Confiscarea speciala sunt supuse confiscarii speciale:
a. Bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni daca au fost folosite la savarsirea acelei infractiuni si daca sunt ale infractorului; daca apartin altei persoane, confiscarea speciala se produce numai
daca producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar sau
de infractor cu acordul proprietarului.
b. bunurile care au fost folosite in orce mod la savarsirea unei infractiuni
daca sunt ale infractorului sau daca apartinand altei persoane aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Aceasta masura nu poate fi luata in cazul infractiunilor
savarsite prin presa;
c.
d. bunurile care au fost date pt a determina savarsirea unei fapte sau pentru
a-l rasplati pe faptuitor;
e. bunurile dobandite prin savarsirea faptei daca nu sunt restituite persoanei
vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia
f. bunurile a caror detinere este interzisa de lege
7. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata cand o
persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru loviri si alte
violente cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsite impotriva membrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta faptuitorului in locuinta familiei prezinta pericol grav pentru ceilalti membri poate lua fata de acesta masura interzicerii de a reveni
in locuinta familiei , pe o perioada de pana la 2 ani. Pentru a opera aceasta masura
trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
a.
43
b.
membru de familie intelegem sotul sau ruda apropiata daca aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul;
c.
d.
Interdictia de a reveni in lcuinta familiei se ia pe o perioada de maxim 2 ani. Legea nu prevede o perioada minima, insa instanta trebuie sa aprecieze un minim care
sa corespunda gradului de pericol raportat la prezenta faptuitorului in sanul familiei.
Masura poate fi revocata la cererea persoanei vatamate.
Prin interdictia de a reveni in locuinta familiei se interzice atat locuirea efectiva
cu familia cat si simpla trecere temporata prin locuinta familiei.
Unitatea de infraciune
Sunt situatii in practica cand prin fapta unei persoane se pot svri dou sau mai
multe infraciuni sau tot prin aceeai fapt se ntrunesc elementele constitutive ale
unei singure infraciuni. n aceast ultim situaie avem de a face cu o unitate de
infraciuni.
Unitatea de infractiuni se imparte in doua categorii:
-unitate natural
-unitate legal
Unitatea de infraciune natural desemneaz situaia n care avem de a face cu o
unitate de aciuni sau inaciuni cu unicitate de rezultat i cu unicitate de form de
vinovie.
Unitatea de infractiune legal este creaia legiuitorului care din considerente de
politic penal a reunit 2 sau mai multe infraciuni intr-una singur.
Formele unitii de infraciune natural
-infraiune simpl
-infraciune continu
-infraciune deviat
Formele unitii de infraciune legala
44
-infraciune continuat
-infraciune complex
-infraciune progresiv
-infraciune de obicei
Infraciunea simpl este modalitatea cea mai des ntlnit n practica judiciar i nu
trebuie neleas ca fiind format dintr-un singur act de executare.(De exemplu chiar
i n situaia n care o persoan lovete in mod repetat cu cuitul o alt persoan,
provocndu-i decesul avem de a face tot cu o infractiune simpl.)
Infraciunea simpl presupune o singur form de vinovie sub raport subiectiv.
Infraciunea continu presupune prelungirea n chip natural a aciunii sau inaciunii ce
constituie elementul material al laturii obiective pn la intervenia unei fore
contrare. Aceast intervenie poate consta fie n fapta proprie a persoanei, fie n fapta
unei alte persoane, fie n intervenia unei autoriti. n practic s-a considerat ca
ntrerupe executarea unei infraciuni continui pronunarea unei hotrri judectoreti
de condamnare chiar nedefinitiv.
Infraciunile continui sunt de dou feluri:
- infractiuni continui permanente
- infractiuni continui succesive
In cazul Infraciunilor continui succesive acestea prin natura lor se ntrerup pentru
anumite momente de timp. (Exemplu:infraciuni continui permanente: furtul de
energie, exemplu de infraciuni succesive: portul ilegal de uniform, portul ilegal de
decoratii).
n cazul infractiunilor continui este foarte important momentul epuizrii acestora,
deoarece de la acest moment ncepe s curg termenul de prescripie al rspunderii
penale i tot de la acest termen se stabilete legea panal (cea n vigoare ), ce-i va fi
aplicat fptuitorului.
45
46
47
Infraciunea complex este acea form a unitii legale de infraciune prin care n
cuprinsul unei infraciuni regsim ca i element material sau ca i circustan
agravant elementele unei alte infraciuni.
Infraciunea complex este de dou feluri:
a) forma tip - n situaia cnd sunt reunite in cuprinsul aceleasi infractiuni 2 sau
mai multe infraciuni distincte (ex: tlhria, care este formata din furt+violen
)
b) forma agravanta - atunci cand in cuprinsul unei infractiuni regasim ca si
varianta agravanta elementul constitutiv al unei alte infractiuni ( ex: violul
care a avut ca urmare moarte victimei)
Fiind vorba de o infractiune distincta infractiunea complexa se pedepseste cu
pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.
In sistuatia in care se descopera ulterior ca o infractiune a fost savarsita fie in
forma continuata, fie complexa, instanta de judecata la rejudecarea cauzei
poate mentine sanctiunea aplicata sau ii poate aplica o sanctiune mai aspra insa
niciodata nu poate sa aplice o pedeapsa mai blanda.
Infractiunea progresiva , este forma unitatii legale de infractiune ce consta in
amplificarea in mod progresiv a rezultatului unei fapte dupa savarsirea acesteia pana
la epuizarea ei. ( ex: o persoana este lovita, initial, medicii considera ca sunt necesare
20 de zile medicale( infractiune de loviri si alte violente) dar ulterior starea de
sanatate a victimei se agraveaza si sunt necesare peste 20 de zile medicale, si astfel
avem de a face cu infractiunea de vatamare corporala).
In cazul infractiunii progresive prezinta importanta momentul la care se epuizeaza
aceasta deoarece in raport de acest moment se va stabili incadrarea juridica a faptei
precum si legea ce va fi aplicata faptuitorului.
Infractiunea de obicei, este forma unitatii legale de infractiune ce consta in
repetarea elemetului material al laturii obiective de un numar suficient de mare de ori
astfel incat sa rezulte indeletnicirea faptuitorului.
48
Daca s-ar lua distinct fiecare actiune ea nu ar avea relevanta din punct de vedere
penal ( ex: prostitutia).
Infractiunile de obicei nu au tentativa si nu pot fi comise in coautorat.
Individualizarea pedepselor
Individualizarea pedepsei este acea operatiune juridica prin intermediul careia
legiuitorul, instanta de judecata sau organele de executare stabilesc pedeapsa ce
trebuie aplicata pentru infractiuni in general sau pedeapsa ce trebuie aplicata unui
anumit faptuitor sau modul de executare in concret al unei sanctiuni aplicate de
instanta.
Individualizarea pedepsei este de mai multe feluri:
a) Individualizarea legala, este aceea individualizare pe care o face legiuitorul la
momentul la care include o anumita fapta ca si infractiune intr-un anumit act
normativ
b) Individualizare judiciara sau judecatoareasca, este acea individualizare pe care
o realizeaza judecatorul atunci cand aplica o pedeapsa unei persoane care a savarsit o
infractiune
c) Individualizare administrativa, respectiv cea pe care o fac organele de executare
la locul de executare.
Individualizarea pedepselor de catre instantele de judecata se realizeaza avand in
vedere anumite stari, circumstante si imprejurari concrete raportate la fapta savarsita
de catre cel trimis in judecata.
Potrivit dispozitiilor legale la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de
dispozitiile partii generale ale codului penal,de limitele de pedeapsa prevazute in
partea speciala,de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana
infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoanele juridice se va tine seama de
dispozitiile generale ale codului penal, de limitele de pedeapsa a partii speciale pentru
49
acest lucru
termenului de incercare.
In situatia in care in timpul termenului de incercare al suspendarii conditionate
al executarii pedepsei cel condamnat nu savarseste o noua infractiune si nici nu s-a
pronuntat revocarea suspendarii conditionate atunci cel condamnat la sfarsitul
termenului de incercare va fi reabilitate de drept.
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere
Instanta de judecata poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- pedeapsa aplicata de instanta de judecata sa fie inchisoarea de cel mult 4 ani
- infractorul sa nu mai fi fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare
de un an cu exceptia situatiilor in care fapta a fost dezincriminata sau armistiata
sau a fost savarsita in timpul minoritatii sau a fost savarsita din culpa.
56
57
59
60
savarsit infractiunea. Acest termen de 2 luni este un termen peremptoriu, relativ scurt
care duce la decaderea din dreptul de a mai formula plangere prealabila.
In situatia in care persoana vatamata nu cunoaste cine este faptuitorul
infractiunii , aceasta are posibilitatea sa introduca o cerere la organul de urmarire
penala in vederea indentificarii acestei persoane iar termenul de 2 luni curge de la
momentul la care organul de urmarire penala aduce la cunostinta persoanei vatamate
identitatea faptuitorului.
Lipsa plangerii prealabile, in sensul ca persoana vatamata nu a dorit sa
introduca o astfel de plangere prealabila, reprezinta o cauza care inlatura raspunderea
penala a faptuitorului.
In situatia in care sunt mai multe persoane vatamate plangerea prealabila
formulata de catre una din acestea produce efecte fata de toate persoanele vatamate
deoarece exista o solidaritate activa a acestora.
In situatia in care exista mai multi faptuitori plangerea prealabila formulata fata
de unul dintre acestia produce efecte fata de toti faptuitorii deoarece exista o
solidaritate pasiva a acestora.
Avand in vedere ca infractiunile pedepsite la plangere prealabila sunt restranse
la numar si privesc de regula raporturi bilaterale personale, legea a dat posibilitatea
persoanei vatamate sa se impace cu faptuitorul sau sa-si retraga plangerea fata de
acesta. Atat retragerea plangerii prealabile cat si impacarea partilor sunt cauze care
inlatura raspunderea penala.
Retragerea plangerii prelabile opreaza in rem, adica cu privire la toti
faptuitorii, in sensul ca persoana vatamata nu poate sa-si retraga plangerea prealabila
numai cu privire la unul din faptuitori, iar cu privire la ceilalti sa solicite continuarea
procesului penal. Retragerea plangerii prelabile trebuie sa fie, asadar, totala si
neconditionata. Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor
produce efecte in personam, in sensul ca inlatura raspunderea penala doar cu privire
la persoana(faptuitor) cu care persoana vatamata s-a impacat. De asemenea,
impacarea partilor trebuie sa fie totala, neconditionata, expresa(nu opereaza
70
impacarea partilor daca numai persoana vatamata doreste acest lucru iar faptuitorul
nu s-a exprimat in acest sens) si trebuie sa se realizeze cel tarziu pana la ramanerea
definitiva a hotararii judecatoresti.
Inlocuirea raspunderii penale
Reprezinta institutia juridica prin intermediul careia instanta de judecata
inlocuieste in conditiile legii raspunderea penala cu un alt tip de raspundere. Fapta
este si ramane infractiune insa ,avand in vedere gradul de pericol social redus al
acesteia se dispune inlocuirea raspunderii penale ca cea mai grava forma de
raspundere cu o alta raspundere care atrage o sanctiune cu caracter administrativ.
Pentru a opera inlocuirea raspunderii penale trebuie indeplinite conditii cu privire la
fapta si conditii cu privire la faptuitor.
Conditii cu privire la fapta
a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita sa fie inchisoarea
de cel mult 1 an ori amenda ori sa se fi savarsit infractiunile de furt, abuz de
incredere, inselaciune, delapidare in forma simpla, distrugere in forma simpla,
distrugere din culpa daca valoarea pagubei este de 10 lei sau infraciunea de neglijenta
in serviciu daca valoarea pagubei este de 50 lei. De lege ferenda se impune
modificarea cuantumului acestor sume deoarece la momentul actual institutia isi are o
aplicabilitate restransa. In ceea ce priveste pedeapsa de cel mult 1 an sau amenda
legiuitorul are in vedere incriminarea cadru a infractiunii, neavand relevanta daca
fapta a ramas spre exemplu la stadiul de tentativa.
b) infractiunea in continutul ei concret si in imprejurarile in care a fost
savarsita prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave;
c) paguba urmata in urma savarsirii infractiunii a fost reperata integral pana la
momentul pronuntarii hotararii.
d) din atitudinea faptuitorului rezulta faptul ca acesta regreta savarsirea
infractiunii
71
care dupa admiterea cererii de reabilitare se descopera ca cel reabilitat a mai savarsit
o infractiune care daca ar fi fost cunoscuta ar fi dus la respingerea cererii sale, atunci
instanta de judecata va anula hotararea de reabilitare.
Formele infractiunii
Desfasurarea activitatii infractionale a unei persoane presupune 2 momente
distince: faza interna si faza externa.
Faza interna dureaza de la momentul nasterii, incoltirii idei de a savarsi
infractiunea si pana la momentul in care faptuitorul incepe sa puna in practica aceasta
idee. Faza interna se subdivide in:
- faza initiala, in care se naste ideea de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala;
- faza deliberarii in care persoana compara argumentele pro si contra savarsirii
acelei infractiuni;
- momentul luarii hotararii definitive de a savarsi fapta penala.
Uneori in cadrul aceste faze interne apar si momente oratorice externe, in sensul
ca faptuitorul aduce la cunostinta altor persoane hotararea sa de a savarsi acea
infractiune. Actele desfasurate in cadrul fazei interne nu sunt incriminate de legea
penala cu exceptia situatiilor in care apare acea forma oratorie externa, caz in care
legiuitorul a inteles sa incrimineze acele manifestari ca infractiuni distince( ex;:
faptuitorul aduce la cunostinta unor terte persoane ideea sa de a o vatama pe cineva
tocmai in scopul ca aceste idei sa ajunga la cunostinta viitoarei persoanei vatamate,
caz in care avem infractiune de amenintare sau faptuitorul aduce la cunostinta altor
persoane dorinta sa de a savarsi infractiunea tocmai in ideea de a atrage si acele
persoane ca si participanti la infractiunea ce urmeaza sa se realizeze-infractiunea de
asociere in vederea savarsirii de infractiuni).
Faza externa incepe de la momentul de la care hotararea de a savarsi infractiunea
a fost luata si dureaza pana la producerea ultimului efect al infractiunii respective. Ea
este compusa din faza actelor preparatorii, faza tentativei, a infractiunii fapt
consumat si a infractiunii fapt epuizat.
75
Incriminarea tentativei
Potrivit dispozitiilor Codului Penal tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa
cuprinsa intre jumatate din minimul special si jumatate din maximul special al
infractiunii fapt-consumat, al infractiunii pentru care s-a savarsit acea tentativa.
Pluralitatea de infractiuni
Desemneaza acea situatie in care o persoana savarseste 2 sau mai multe
infractiuni, fie inainte sa fie condamnata pentru vreuna din ele,fie dupa condamnare,
dar inainte sa fi executat pedeapsa ce i-a fost aplicata, fie dupa executarea pedepsei
pentru cel putin din infractiunile savarsite.
Pluralitatea de infractiuni are ca principale forme concursul de infractiuni si
recidiva.
Concursul de infractiuni desemneaza acea situatie in care o persoana savarseste 2
sau mai multe infractiuni inainte sa fie condamnata definitiv pentru cel putin una
dintre acestea. Pentru a exista concursul de infractiuni trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele conditii:
- sa existe unitate de subiect activ; nu are relevanta daca la unele infractiuni
persoana a participat in calitate de autor sau coautor, iar in altele in calitate de
instigator sau complice; nu intereseaza de asemenea daca unele dintre infractiuni au
fost savarsite in timpul minoritatii, iar altele dupa implinirea varstei de 18 ani;
- sa se fi savarsit 2 sau mai multe infractiuni. Nu are relevanta daca unele au ramas
in forma tentativei iar altele au fost fapt-consumat sau fapt-epuizat.
- infractiunile sa fi fost savarsite mai inainte de condamnarea definitiva pentru cel
putin una dintre ele;
- dintre toate infractiunile savarsite, cel putin 2 dintre acestea sa poata fi deduse
judecatii.
Concursul de infractiuni e de 2 feluri: real si ideal.
Concursul real presupune savarsirea a 2 sau mai multe infractiuni prin 2 sau mai
multe actiuni sau inactiuni distincte.
78
este neindestulator i se poate adauga un spor de pana la 5 ani. Potrivit acestui sistem,
persoana fizica urmeaza sa execute astfel:
- daca i s-a aplicat o pedeapsa cu detentiunea pe viata si alte pedepse cu
inchisoarea sau amenda, va executa pedeapsa detentiunii pe viata. Este singura
situatie in care legislatia romana prevede sistemul absorbtiei.
- cand s-au aplicat 2 sau mai multe pedepse cu inchisoarea se va executa cea mai
mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special la care se poate adauga un spor
de 5 ani.
- cand i s-au aplicat 2 sau mai multe pedepse cu amenda va executa pedeapsa cea
mai grea care va fi sporita pana la maximul ei special iar daca acesta e considerat ca
neindestulator se poate adauga un spor de jumatate din acest maxim.
- cand i s-au aplicat atat pedepse cu inchisoarea cat si pedepse cu amenda,
condamnatul va executa pedeapsa inchisorii cea mai grea, care poate fi sporita dupa
regulile de mai sus si la care se poate adauga, in tot sau in parte, pedeapsa amenzii.
Fata de cele aratate mai sus facem precizarea ca pedeapsa ce urmeaza a fi
executata prin aplicarea sporurilor nu poate fi mai mare pe de o parte, de maximul
general de 30 de ani de inchisoare, iar pe de alta parte, de suma pedepselor ce i-au
fost aplicate. Atunci cand instanta ii aplica un spor este obligata ca prin hotararea de
condamnare sa evidentieze acest spor si sa il motiveze. Daca pe langa una din
pedepsele principale aplicate de instanta de judecata s-au aplicat si pedepse
complementare sau masuri de siguranta acestea se executa toate cand au natura
diferita si continut diferit, iar cand sunt de aceeasi natura si au acelasi continut se
executa cele mai grele. In situatia in care dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de
condamnare se descopera ulterior existenta unei infractiuni savarsite anterior de
condamnare, atunci instanta de judecata, cu ocazia rejudecarii, ii va aplica
condamnatului o pedeapsa cel putin egala cu cea initiala si cu mentinerea sporului
aplicat initial deoarece daca acesta era necesar atunci cand nu se cunoastea decat o
parte din activitatea infractionala cu atat mai mult acesta este necesar cand s-au mai
descoperit si alte infractiuni.
80
Recidiva
Desemneaza acea situatie in care dupa condamnarea la pedeapsa inchisorii de o
anumita gravitate sau dupa executarea acesteia sau stingerea executarii in unul din
modurile prevazute de lege cel condamnat savarseste din nou, cu intentie o alta
infractiune. Este de mai multe feluri:
- recidiva mare si recidiva mica;
- recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie;
- recidiva cu efect sanctionator unic si recidiva cu efect sanctionator diferentiat;
- recidiva teritoriala si recidiva internationala.
Recidiva mare postcondamnatorie intervine atunci cand dupa ramanerea definitiva
a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni cel
condamnat savarseste din nou cu intentie o infractiune inainte de inceperea executarii
pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru noua infractiune este pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii sunt necesare urmatoarele conditii:
a) Sa existe o hotarare de condamnare ramasa definitiva;
b) Pedeapsa aplicata de instanta de judecata sa fie pedeapsa inchisorii mai mare
de 6 luni;
c) Infractiunea savarsita sa nu fie din acea care nu atrag starea de recidiva, respectiv infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite in timpul minoritatii,
infractiunile amnistiate si infractiunile care au fost ulterior dezincriminate;
d) Cel condamnat sa savarseasca o noua infractiune
e) Noua infractiune sa fie savarsita cu intentie;
f) Pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie pedeapsa inchisorii
mai mare de 1 an;
g) Infractiunea sa fie savarsita in timpul executarii pedepsei sau in stare de
evadare sau inainte de executarea pedepsei.
81
de prescriptie sunt aceleasi pentru toti faptuitorii si ele curg de la momentul la care
autorul a savarsit infractiunea. In cazul infractiunilor continui si continuate termenul
de prescriptie curge de la momentul ultimului act de executare, iar in cazul
infractiunii progresive curge de la momentul realizarii ultimului rezultat.
Termenele de prescriptie a raspunderii penale se suspenda si se intrerup.
Suspendarea termenului are ca efect continuarea acestuia dupa incetarea cauzei de
suspendare pana la implinirea lui. Termenele de prescriptie a raspunderii penale se
suspenda atunci cand o dispozitie legala sau o imprejurare neprevazuta(ex:cutremur,
incendiu etc.) impiedica organele judiciare sa-si desfasoare activitatea. Intreruperea
termenului de prescriptie are ca efect inceperea unui nou termen dupa expirarea
cauzei de intrerupere.
Termenele de prescriptie a raspunderii penale se intrerup prin comunicarea unui
act de procedura catre faptuitor. Deoarece in cursul unui proces penal pot interveni
nenumarate astfel de intreruperi, legiuitorul a prevazut prescriptia speciala a
raspunderii penale. Potrivit acesteia termenul de prescriptie se considera implinit
indiferent cate intreruperi ar interveni daca, ca si perioada de timp, se realizeaza de o
data si jumatate.
84