Sunteți pe pagina 1din 1

Doamne

n vrful copacului Tu sunt o floare


Pe cea mai nalt ramur a lumii
M leagn n talazul de azur i soare.
Slav ie c n-am rmas n temnia humii,
Ci slobod, spre cer, nfloritoare
Inima mea nu mai ntrzie:
Zbucnete afar n limpezi petale
S lege rod tainic, bob de poezie
Hrana zburtoarelor mpriei Tale.
Petala mi-e cu aripa rud,
Miresme, cntec gata s s-aud.
Zmbesc sub luceafar visarile-mi grele,
Beau apele lunii, se umfl n ele
Punii nopii cu cozile-n stele.
Scuturai-m vnturi mladii ori haine,
Singur moartea e o dincolo de fire
Prpastie cu adnc de fericire.
Furtuna extazului m va urca, poate,
Peste vamile i stavilele toate,
ntr-o pal de parfum, Doamne, pna la Tine,
Cerul arunce-mi napoi jos ruina.
Floarea czut din mprie
A vazut Cerul i a srutat Lumina.