Evaluarea Capcitatii de Cercetare in Domeniul Biotehnologiilor Moderne

Introducere
“DEZVOLTAREA CADRULUI NATIONAL DE BIOSECURITATE PENTRU ROMANIA”

PROIECT UNEP/GEF GFL/2716-02-4596
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
EVALUAREA CAPACITĂŢII DE CERCETARE

ÎN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE
DIN ROMÂNIA
RAPORT
AL SEMINARULUI
“REVIZUIREA REZULTATELOR EVALUĂRII: IDENTIFICAREA

LIPSURILOR, NECESITĂŢILOR ŞI PRIORITĂŢILOR"
PARTEA-A-, 17 NOIEMBRIE, 2004
BUCUREŞTI
2005
EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Raport 2004
1
Introducere
Raportul asupra evaluării capacităţii de cercetare în domeniul biotehnologiilor

moderne se adresează autorităţilor, instituţiilor, organizaţiilor neguvernamentale şi
societăţii civile din România.
Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului "Dezvoltarea cadrului naţional de

biosecuritate pentru România" GFL 2716-02-4596, finanţat de Programul Naţiunilor
Unite pentru Mediu, Fondul Global pentru Mediu şi Ministerul Mediului şi
Gospodăririii Apelor. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prin Direcţia
Conservarea Diversităţii Biologice şi Biosecuritate, este Agenţia Naţională de
Execuţie a Proiectului şi Punctul Focal Naţional pentru Protocolul de la Cartagena
privind Biosecuritatea.
Maria-Mihaela Antofie (UNEP/GEF): Coordonatorul proiectului.

Adriana Baz Director, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Direcţia
Conservarea Diversităţii Biologice şi Biosecuritate
Raportul nu prezintă poziţii oficiale. Intenţia autorilor este de a oferi o opinie

fundamentată decidenţilor, legiuitorilor şi tuturor celor implicaţi în dezvoltarea
biotehnologiilor moderne în România
Copyright MMGA, UNEP/GEF

ISBN 973-731-137-X
Coperta : Dragoş Spătaru
Produs de MMGA, UNEP/GEF
Tipărit de Cartea Universitară
Disponibil la adresa: Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, Direcţia Conservarea

Diversităţii Biologice şi Biosecuritate, Bd. Libertăţii 12, cod 040129, Sector 5,
Bucureşti.
Editura Cartea Universitară

Str. Prof. Ion Bogdan, nr.11 A, sector 1, Bucureşti
Tel.: 021-211 01 54; Fax: 021-211 58 47
e-mail: cartea.universitara@pcnet.ro,
www.carteauniversitara.ro
Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin

Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Raport 2004
2
Introducere
CUPRINS
Introducere 5
Lista de acronime 7
Deschiderea seminarului 8
Termeni de referinţă 8
Evaluarea capacităţii instituţionale: noţiuni introductive 10

MM Antofie
Biotehnologia modernă şi biosecuritatea 15

E. Badea
Raport tehnic asupra biotehnologiei moderne din România 29

P. Cornea
Studiu privind oportunităţile de finanţare, existente la Ministerul Educaţiei şi 34

Cercetării referitoare la organismele modificate genetic
I. Ispas
Evaluarea capacităţii de cercetare a biotehnologiilor moderne în România 47
Recomandări 52
Concluzii generale 54
Lista de participanţi 55
Programul seminarului 58
Evaluarea seminarului 59
Formularul de evaluare 59
Comitetul Naţional de Coordonare 60
Planul de inventariere 61

Raport 2004
33
Introducere

Raport 2004
44
Introducere
INTRODUCERE
În cadrul proiectului UNEP/GEF „Dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru

România”, o atenţie deosebit de importantă este acordată procesului de evaluare a
capacităţilor curente ale ţării noastre. Este dificil să se identifice elementele componente care
sunt implicate în dezvoltarea acestui cadru instituţional întrucât România, ca şi celelalte ţări,
nu a dezvoltat până în prezent o strategie dedicată acestui domeniu.
Biosecuritatea privind organismele modificate genetic, este un domeniu relativ nou la nivel
global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate, în special în ultimii 10 ani
din domeniul biotehnologiei moderne. Biotehnologia Modernă constă din aplicarea in vitro de
tehnici specifice (tehnicile ce utilizează acizii nucleici, incluzând recombinarea genetică şi
injectarea directă de acizi nucleici la nivelul celulelor sau organitelor celulare precum şi
fuziunea celulară) care depăşesc barierele de reproducere sau de recombinare genetică şi
care nu se aplică în cazul ameliorării şi selecţiei clasice (Protocolul de la Cartagena privind
Biosecuritatea). Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (măsuri
ştiinţifice, tehnice, politici de biosecuritate şi proceduri) aplicate într-un cadru organizat,
necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce
asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane. Stabilirea unor astfel de măsuri de siguranţă
– credibile – în cazul utilizării OMG, este un proces deosebit de sensibil, cvasistabil, ţintind
atât spre maximalizarea beneficiilor oferite de biotehnologiile moderne cât şi spre
minimalizarea riscurilor potenţiale. Asemenea măsuri trebuie luate – acum – întrucât se
consideră că biotehnologia modernă este o ştiinţă relativ nouă. În acest context
biosecuritatea este diferit promovată de industrie, guverne sau chiar de societatea civilă,
diferite foruri şi organizaţii internaţionale relevând nuanţe conceptuale diferite acestui termen.
Cadrul naţional de biosecuritate este definit în general ca fiind reprezentat de un sistem de

mecanisme legislative, tehnice şi administrative, elaborat pentru a putea utiliza, în condiţii de
siguranţă, faţă de mediul înconjurător şi sănătatea umană, produsele biotehnologiei
moderne. Acest cadru diferă, în linii mari, de la o ţară la alta, dar are câteva componente
cheie: un sistem de reglementare sprijinit politic; un sistem administrativ pe baza căruia se
dezvoltă capacităţile instituţionale necesare gestionării tuturor problemelor de ordin
administrativ, atât la nivel naţional cât şi internaţional; un sistem decizional (include
evaluarea şi managementul riscurilor) şi mecanisme pentru informarea şi pentru participarea
efectivă şi eficientă a publicului la luarea deciziilor.
Biosecuritatea poate fi promovată prin măsuri politice, strategii la nivel naţional, declaraţii
politice. Sistemele legislativ şi administrativ pun bazele funcţionării mecanismului
instituţional.
Domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă. Mai

mult, subiectul controversat al introducerii intenţionate în mediul înconjurător a OMG,
transportului peste frontiere, posibilelor accidente ecologice, este intens mediatizat la nivelul
societăţii civile. Este nevoie de dezvoltarea mecanismelor de conştientizare şi participare a
publicului în procesul luării deciziilor. Instituţiile interesate în dezvoltarea utilizării produselor
biotehnologiilor moderne ar trebui să-şi unească eforturile cel puţin în dezvoltarea unui
sistem deosebit de transperent în domeniului biosecurităţii.
Se poate spune că biosecuritatea constituie un domeniu de sine stătător la nivel global, cu o

structură modulară, obţinută prin asamblarea de „module” specifice care aparţin unor
capacităţi specifice, la diferite niveluri. Succesul dezvoltării acestui domeniu constă în
particular în dezvoltarea capacităţii de relaţionare a acestor „module”.

Raport 2004
55
Introducere
Întrucât domeniul biosecurităţii depăşeşte interesul de nivel naţional, regăsindu-se la nivel

global, el nu se poate dezvolta fără o constantă inter-relaţie cu celelate ţări din subregiune
sau regiune sau de la nivel mondial.
Primul instrument internaţional, elaborat pentru promovarea biosecurităţii la nivel global, este
Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea la Convenţia privind Diversitatea Biologică.
Acest Protocol, care prezintă proceduri şi măsuri pentru transportul peste frontiere al
organsimelor modificate genetic, a fost încheiat şi depus spre semnare în 2000 la Montreal,
Canada. România a semnat acest protocol şi l-a ratificat prin legea nr. 59/2003. Aspecte
legate de biosecuritate se regăsesc atinse şi în cadrul altor instrumente internaţionale de
tipul CBD, WHO, WTO, IPPC, IOE etc. dar Protocolul de la Cartagena nu se suprapune cu
acestea, el prezentând mecanisme de atingere de acorduri prin negociere. Asigurarea
transparenţei la nivel global se realizează prin mecanismul BCH (Biosafety Clearing-House).
Mai sus a fost enunţată structura de tip „modular” a acestui domeniu. În conformitate cu
instrumente naţionale şi internaţionale, domeniul biosecurităţii poate fi coordonat de o
autoritate naţională competentă. Se pot dezvolta puncte focale la nivel naţional atât în cadrul
autorităţii naţionale competente cât şi al altor instituţii. În conformitate cu legea 214/2002
autoritatea naţională competentă în România este reprezentată de Ministerul Mediului şi
Gopsodăririi Apelor, Direcţia pentru Diversitate Biologică şi Biosecuritate. Există de
asemenea autorităţi în România care colaborează deja cu autoritatea naţională competentă
în sistemul de notificări pentru introducerea intenţionată în mediu (testare, cultivare):
Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea pentru
Protecţia Consumatorului; Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi Comisia de Securitate Biologică (cu rol consultativ asupra aspectelor
ştiinţifice).
În cadrul acestui sistem relaţional trebuie să se dezvolte legătura autorităţii naţionale

competente cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul
Economiei şi Comerţului şi Industriei, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
De asemenea, se adugă aportul producătorilor, fermierilor, consumatorilor, organizaţiilor
neguvernamentale. Educarea şi conştientizarea publicului constituie o adevărată piatră
unghiulară în sistemul de luare a deciziilor din domeniul biosecurităţii.
Nu în ultimul rând trebuie dezvoltat un sistem de colaborare la nivel subregional (România va

deveni parte a subregiunii Sud-Est Europene), regional (Europa) şi global (prin mecanismul
BCH).
Toate aceste structuri enunţate mai sus, ar trebui să dezvolte capacităţi de tipul feedback
pozitiv care să le relaţioneze cu autoritatea naţională competentă. Asigurarea transparenţei
totale în procesul de luare a oricărui tip de decizie, nu se poate realiza decât prin stabilirea
de capacităţi competente şi competitive pentru schimbul de informaţii.
Interesul instituţiilor implicate şi în particular accesul la fonduri sunt direct proporţionale cu

performanţele capacităţilor.
Dr. Maria-Mihaela Antofie

Coordonatorul Naţional al Proiectului
Adriana Baz Director
Directia Conservarea Diversitatii Biologice si Biosecuritate
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Raport 2004
66
Acronime
LISTA DE ACRONIME
AIA Advanced Informed Acord Prealabil în Cunoştinţă de
Agreement Cauză
BCH Biosafety Clearing House Mecanism de schimb de informaţii
stabilit de Protocolul de la Cartagena
privind Biosecuritatea
CBD Convention on Biological Convenţia privind Diversitatea
Diversity Biologică
COP Conference of the Parties to Conferinţa Părţilor la Convenţia
the Convention on Biological privind Diversitatea Biologică
Diversity
COP/MOP Conference of the Parties Conferinţa Părţilor acţionând ca
serving as the meeting of the reuniune a Părţilor la Protocol
Parties to the Protocol
DNA Deoxyribonucleic Acid Acid Deoxiribonucleic
EU European Union Uniunea Europeană
FAO Food and Agriculture Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Organization of the United Alimentaţie şi Agricultură
Nations
GATT General Agreement on Acordul General pentru Comerţ şi
Tariffs and Trade Tarife
GEF Global Environment Facility Fondul Global pentru Mediu
GMO Genetically Modified Organism Modificat Genetic
Organism
ICCP Intergovernmental Comitetul Interguvernamental pentru
Committee for the Cartagena Protocolul de la Cartagena
Protocol
LMO Living Modified Organism Organism Viu Modificat Genetic
LMO-FFps Living Modified Organisms Organisme Vii Modificate Genetic
Intended for Direct Use as destinate utilizării directe ca aliment,
Food or Feed, or for furaj sau pentru procesare
Processing
MEA Multilateral Environmental Acordul Multilateral de Mediu
Agreement
NFP National Focal Point Punct Focal Naţional
NCA National Competent Authority Autoritatea Natională Competentă
RNA Ribonucleic Acid Acid Ribonucleic
SPS Agreement on the Acord privind Aplicarea Măsurilor
Agreement Application of Sanitary and Sanitare şi Fitosanitare
Phytosanitary Measures
TBM Transboundary Movement Mişcare Transfrontieră
TBT Agreement on Technical Acord privind Barierele Tehnice în
Agreement Barriers to Trade calea Comerţului
UNEP United Nations Environment Programul Naţiunilor Unite pentru
Programme Mediu
WHO World Health Organization Organizaţia Mondială a Sănătăţii
WTO World Trade Organization Organizaţia Mondială a Comerţului

Raport 2004
77
Despre seminar
DESCHIDEREA SEMINARULUI
Sesiunea a fost deschisă la ora 9.00, Miercuri 17 noiembrie, 2004 în Sala de Conferinţe a
Institutului de Biologie din Bucureşti, Str. Splaiul Independenţei 296, sector 6.
Deschiderea oficială a seminarului a fost realizată de Prof. Dr. Marin Falcă directorul
Institutului de Biologie. A fost menţionată necesitatea publicării rezultatelor obţinute în cadrul
seminarului în desfăşurare.
Cuvântul de salut din partea d-nei Adriana Baz, director al Direcţiei pentru Diversitate
Biologică şi Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, a fost
transmis de d-na consilier Ana Maria Comănoiu.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor reprezintă Agenţia Naţională de Execuţie (ANE) a

proiectului UNEP/GEF “Dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru România” iniţiat
la 1 aprilie 2004.
Dr. Maria-Mihaela Antofie, coordonatorul proiectului UNEP/GEF a urat bun venit tuturor
participanţilor, menţionând că acesta este cel de-al doilea seminar organizat la nivel naţional,
importanţa lui constând tocmai în procesul de evaluare al capacităţii de cercetare din
domeniul biotehnologiilor moderne din România. A urat de asemenea succes tuturor celor
prezenţi în conturarea recomandărilor şi concluziilor succinte ale seminarului.
Primele două trimestre ale proiectului au fost dedicate în special de activităţilor pregătitoare
şi de inventariere a biotehnologiilor moderne din ţară. In acest context, a fost elaborat un
plan de inventariere, esenţial pentru faza de evaluare. Metodologia după care s-a lucrat nu a
fost impusă, lăsându-se la latitudinea autorilor să-şi exprime modul particular de abordare a
studiilor. Pentru domeniul Cercetare-Dezvoltare au fost primite trei studii. Persoanele
implicate în acestea sunt considerate utilizatori direcţi ai rezultatelor evaluării, în acest
context participarea lor fiind totală.
TERMENI DE REFERINTA
Obiective
– Instruirea participanţilor asupra principalelor obiective ale proiectului UNEP/GEF

“Dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru România", No. GFL/2716-02-4596;
– Revizuirea interactivă a studiilor pe inventare din domeniul cercetării biotehnologiilor
moderne;
– Instruirea participanţilor asupra necesităţii dezvoltării capacităţiilor din domeniu;
– Revizuirea interactivă a capacităţii prezente din domeniul cercetării;
– Stabilirea interactivă a recomandărilor şi concluziilor finale ale seminarului.

Raport 2004
88
Despre seminar
Strategia generală
– Colaborarea directă cu autorităţile naţionale relevante în domeniu, precum şi cu instituţiile

interesate, de la universităţi şi instituţii de cerectare până la organizaţii
neguvernamentale, producători, utilizatori şi consumatori.
– Identificarea conferenţiarilor, se va realiza prin selecţie, fie din baza de date cu specialişti
a proiectului, fie după selecţia aplicaţiilor depuse în urma publicării de anunţuri pe pagina
de web a UNDP www.undp.ro. Toţi conferenţiari trebuie să demonstreze că sunt
persoane direct implicate în domeniul abordat, şi pot fi potenţialii utilizatori ai rezultatelor
evaluării.
– Anunţul instituţiilor interesate prin contact direct. Aceste instituţii sunt identificate deja:
universităţi, instituţii de cercetare, autorităţi naţionale, ONG-uri, producători, toţi
preocupaţi de subiectul OMG.
– Se va publica lista participanţilor cu date de contact şi se va conştentiza importanţa
subiectelor abordate pentru a conta pe o participare riguroasă şi a avea rezutate
concrete.
– Conştientizarea şi educarea publicului asupra biosecurităţii, în special asupra
prevederilor Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea la Convenţia privind
Diversitatea Biologică.
– Crearea bazei de date a proiectului.
Locul şi data de desfăşurării evenimentului
Pentru atingerea dezideratelor acestui seminar Comitetul Naţional de Coordonare al

proiectului a aprobat ca locul desfăşurării să fie la Institutul de Biologie al Academiei
Române, Splaiul Independenţie, 296, Sector 6 Bucureşti, în Sala de Conferinţe
Data: 17 noiembrie, 2004, ora 9.00 -17.00.
Agenda seminarului include conferinţe, discuţii şi reviziuri interactive, în scopul atingerii
principalelor obiective.
Motivaţie
Institutul de Biologie al Academiei Române din Bucureşti este implicat de la început în
activităţile proiectului fiind membru al Comitetului Naţional de Coordonare. Spaţiul alocat
desfăşurăii seminarului este oferit gratis.
Recomandări pentru participanţi

Participarea în cadrul seminarului este gratuită şi din acest motiv nu poate fi permisă
prezenţa decât a unui număr limitat de participanţi ca urmare a bugetului redus alocat
acestui eveniment din partea proiectului. Sprijinul financiar va acoperi cheluieli de transport şi
cazare doar pentru membrii Comitetului National de Coordonare. Aplicaţiile vor fi depuse de
conducerea instituţiilor interesate, nu mai mult de un participant/ instituţie la următoarea
adreasă:
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
Direcţia pentru Diversitate Biologică şi Biosecuritate
Bd. Libertăţii 12, Sector 5, Bucureşti
E-mail: cnb@mappm.ro

Raport 2004
99
Maria-Mihaela Antofie
EVALUAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE

NOTIUNI INTRODUCTIVE
COORDONATORUL NAŢIONAL AL PROIECTULUI UNEP/GEF
În termeni simplişti, orice capacitate este reprezentată de propriul potenţialul de dezvoltare,

integrare şi funcţionare, de abilitatea utilizării propriilor resurse în atingerea dezideratelor
propuse şi satisfacerea instituţiilor interesate. Principalul scop al oricărui tip de capacitate
este cel de continuă dezvoltare a performanţelor proprii (prin creşterea potenţialului
reprezentat în special de resursele umane) precum şi de îmbunătăţire a calităţii
managementului aplicat.
Dezvoltarea capacităţii instituţionale
Problema dezvoltarii capacităţii instituţionale, în special în ţările slab dezvoltate sau foarte
sărace, precum şi în ţările cu economie în tranziţie (de exemplu cele din fostul bloc
comunist), reprezintă o reală provocare a începutului mileniului III. Acest subiect este intes
abordat, studiat şi mediatizat şi implică practicieni, politicieni, analişti, precum şi toţi factorii
interesaţi în dezvoltarea de capacităţi instituţionale cu rezonanţă la nivel global.
Fiecare ţară, pe seama propriului sistem politic, legislativ, administrativ, la care se adaugă
considerentele socio-economice, etice şi propriile legături internaţionale constituie exemple
unice de dezvoltare a capacităţilor instituţionale. Nu se poate vorbi de existenţa unui sistem
general de dezvoltare a acestor capacităţi, teoreticienii reuşind doar să dezvolte modele care
se pot aplica parţial şi constructiv ţărilor în care se iniţiază aceste acţiuni.
În ciuda existenţei unei impresionante literaturi privind acest subiect, există încă răspunsuri
evazive, toate acestea referindu-se în mod particular la aspecte ale istoricului civilizaţiei
respective, contextului istoric şi geo-politic la nivel global, precum şi la tipul de educaţie la
care se are acces. Pentru a exemplifica, tocmai aspectele legate de conturarea motivelor
necesare dezvoltării capacităţii instituţionale, şi mai mult a modalităţilor prin care se poate
atinge acest deziderat, sunt puţin abordate. Resursele umane direct implicate în dezvoltarea
de capacităţi au o înţelegere limitată a felului cum evoluează această capacitate, iar limitele
sunt impuse tocmai de faptul că ele acţionează din interiorul sistemului, iar evaluarea
rezultatelor lor (deşi recomadările sunt de a se realiza din interiorul sistemului) presupune
toutşi abordarea sistemelor de comparaţie constantă, cel puţin la nivel subregional. De ce?
Pentru că sistemul politic subregional sau regional este deosebit de important pentru
dezvoltarea oricărei naţiuni la nivel global.
Ţările dezvoltate, au alocat fonduri suficiente pentru a-şi dezvolta propria capacitate
instituţională, indiferent de domeniu, pentru a-şi instrui constant resursele umane şi pentru a
realiza constante şi performante sisteme de evaluare. Astfel, în aceste ţări au fost publicate
deja ghiduri practice –recomandări – în scopul înţelegerii acestui proces deosbit de complex.
Mai mult, termenii de capacitate şi dezvoltarea capacităţii tind să degenereze, practic

interpretarea sensului cuvântului fiind influenţată de contextul frazei. Există câteva întrebări
cheie care se pun frecvent: ce este capacitatea? ce strategii sunt eficiente în dezvoltarea de
capacităţii? o capacitate mai bună poate să semnifice o mai bună performanţă? ce pot face
organizaţiile din afara acestor capacităţi pentru a încuraja dezvoltarea lor şi a-i mări
performanţele? (de Souza Silva J., Maestrey Boza A., 2003).
Cercetătorii acestui domeniu, speră să formuleze modele ideale de dezvoltare a tuturor
tipurilor de capacităţi şi să implice organizaţiile din afara acestora în procesul de dezvoltare

Raport 2004
10
10
Evaluarea capacităţii instituţionale
atât la nivel local cât şi internaţional. Ei consideră că „motorul”, „inima”, „miezul” sau „cadrul
analitic” îl reprezintă relaţia de feedback pozitiv dintre capacitate şi performanţa ei. Este
firesc ca acest proces să fie privit ca unul dinamic, şi nu ca unul static, întrucât se asistă la
presiuni interne şi externe sistemului, a căror amploare nu poate fi constantă. Astfel, se
consideră că procesul de dezvoltare a oricărei capacităţi este modelat de cel puţin patru
factori majori: 1) conjunctura externă; 2) instituţiile interesate; 3) factorii interni şi resurse şi 4)
intervenţiile externe (Franklin McDonald, 2003).
„Absenţa capacităţii instituţionale în ţările slab dezvoltate şi foarte sărace constituie una
dintre cele mai mari piedici în atingerea dezideratelor mileniului III la nivel global”. Cu
acesastă frază îşi începe pledoaria despre dezvoltarea capacităţilor instituţionale d-na
Heather Baser, Coordonatorul Programului „European Centre for Development Policy
Management (ECDPM), 2003.
Se poate considera astfel că la nivel global există reale preocupări pentru dezvoltarea
capacităţilor instituţionale din ţările sărace sau în curs de dezvoltare. În acest context
programele Naţiunilor Unite alocă fonduri special dedicate acestui scop.
“Dezideratele Mileniului III”, sunt publicate pe pagina de web a Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare (www.undp.ro/mdg):
– Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei
– Extinderea educaţiei primare la nivel global
– Promovarea egalităţii între sexe şi a femeilor pentru funcţii de conducere
– Reducerea mortalităţii infantile
– Imbunătăţirea sănătăţii mamei
– Combaterea HIV/SIDA, tuberculozei, malariei şi a altor boli infecţioase
– Asigurarea urilizării durabile a mediului inconjurator
– Stimularea parteneriatului în cadrul devoltării globale
Sisteme de abordare în dezvoltarea capacităţii instituţionale
Una dintre cele mai comune abordări, pentru promovarea dezvoltării capacităţii de tip
instituţional, vizează desfăşurarea unor activităţi concentrate şi constante, susţinute de
programe şi strategii politice la nivel central, şi cel puţin în teorie, aplicate uniform. Aceleaşi
abordări idealiste consideră că resusele umane operaţionale pot fi apte să integreze
activităţile corespunzătoare noii politici în propria activitate, iar echipa managerială să
dezvolte constant propriul program în concordanţă cu evaluarea propriilor performanţe.
Dinamica dezvoltată constant în acest cadru va da vitalitate şi consistenţă procesului,

particularizându-l de la caz la caz. În acest context se mai pot contura două trăsături
specifice: capacitatea operaţională (abilitatea instituţiei de a-şi îndeplini obiectivele zilnice) şi
adaptativă (capacitatea de a face faţă unor schimbări majore, radicale, ca urmare a acţiunii
unor factori externi). Ultima poate deveni viabilă numai prin dezvoltarea continuă a relaţiilor
supra-instituţionale, din afara organizaţiei respective, pe fondul unor constante şi pertinente
acte de evaluare a propriilor performanţe.
Se consideră că este necesar ca resursele umane implicate să fie devotate acestui scop. O
alternativă poate fi aplicarea principiului „cererii şi ofertei” în care alegerea personalului se va
realiza prin prospectarea pieţii, urmând ca apoi să se realizeze conştientizarea asupra
importanţei creşterii performanţelor. Procesul nu este simplu, implică desfăşurarea unei serii
de mecanisme de piaţă, cu impact social, etic etc. În general se urmăreşte cultivarea
următoarelor calităţi: 1) randament ridicat în procesul de instruire dar şi în cel de realizare de
performanţe; 2) capacitatea de a se integra rapid în organizaţie şi de a lucra în echipă; 3)
capacitatea de a se adapta rapid la schimbări bruşte datorate în special intereselor
instituţiilor implicate; 4) capacitatea de a învăţa constant din teorie şi de a aplica cu uşurinţă
Raport 2004
11
11
noile acumulări în practică; 5) capacitatea de a demonstra constant dorinţa de îmbunătăţire a

propriilor performanţe; 6) capacitatea de a stabili şi creea relaţii bazate pe utilizarea unei
inteligenţe autentice.
Evaluarea Dezvoltării Capacităţii Instituţionale
Procesul de evaluare în sine presupune existenţa din start a unor etaloane, faţă de care se
poate realiza orice măsurare. Evaluarea procesului de dezvoltare a capacităţii instituţionale
se poate realiza pornind de la schema ideală propusă de Heather Baser în 2003 (Fig 2).
În ultimii ani, se recomandă ca evaluarea să fie realizată de către resursele umane din
interiorul sistemului, întrucât conştientizarea importanţei dezvoltării capacităţii respective este
mult mai importantă pentru persoanele implicate direct. Autoevaluarea este privită şi ca un
mijloc de evaluare corectă a propriilor necesităţi în dezvoltarea de capacităţi instituţionale,
strategii eficiente pentru viitor, mai mult, îmbunătăţirea propriilor programe de dezvoltare.
Totuşi, acest proces implică de la început existenţa capacităţii de evaluare, tocmai pentru a
se asigura relevanţa, eficienţa şi randamentul scontat.
În general studiile de evaluare se concentrează asupra unor întrebări ţintă:
1. Care sunt capacităţile cheie absoult necesare a se dezvolta?
2. Ce tip de management ar fi potrivit pentru dezvoltarea acestor tipuri de capacităţi?
3. Cum poate contribui parteneriatul între instituţii la dezvoltarea capacităţii instituţionale?
4. Cum se pot evalua eforturile de dezvoltare a capacităţii instituţionale?
5. Cum poate contribui procesul de evaluare la consolidarea capacităţii şi la îmbunătăţirea
perfomanţelor ei?
Capacităţile sunt considerate în general structuri complexe, imaginea completă a acestora
fiind reprezentată de armonizarea dinamică dintre resurse (infrastructură, tehnologii, resurse
umane şi financiare) şi managementul care asigură condiţiile de atingere a propriilor
obiective. Bineânţeles că un management performant nu se poate realiza fără un lider cu
calităţi de conducere strategică, fără programe manageriale competente şi competitive, şi
fără stabilirea de relaţii de colaborare constructive cu structuri din afara organizaţiei.
Capacitatea
organizaţională
Resurse Management
Infrastructură Program de Colaborare

Personal Technologie Strategia management
Resurse conducerii
financiare
Fig. 1. Componentele unei capacităţi organizaţionale (schemă modificată după de Souza

Silva, Maestry Boza A, 2003)
Componentele capacităţilor
Orice tip de capacitate poate fi disecat într-o multitudine de module, fiecare din ele aducând
o caracteristică proprie, particulară acesteia. Totuşi, aceste componente pot fi grupate în linii
largi în două mari categorii: una dedicată mediului extern şi o alta mediului intern. Mediul
extern al oricărei capacităţi este reprezentat de sistemul administrativ, legislativ, contextul

Raport 2004
12
12
Evaluarea capacităţii instituţionale
politic, social, cultural iar mediul intern este legat de sistemul relaţional intern, stil de
management etc.
Abordări în procesul de evaluare
La începutul oricărui proces de evaluare, este esenţial să se răspundă la trei întrebări cheie:
1. Cum se pregăteşte?
2. Pe ce baze principiale se realizează?
3. Cum se desfăşoară?
Etapa de pregătire a procesului de evaluare
Este deosebit de important să se clarifice din start scopul precis al evaluării, pentru a evita
confuziile, frustrările sau insatisfacţiile ulterioare. Cel mai indicat este ca în procesul de
evaluare să fie utilizate persoane direct implicate, viitori utilizatori ai produselor evaluării.
Baza principială
Evaluarea în sine trebuie să urmeze un set precis de reguli şi principii puse la punct tocmai
pentru a se asigura că rezultatele finale sunt cât mai corecte. Se pot enumera căteva
principii esenţiale:
– Utilitatea - evaluarea va fi realizată cu scopul de a fi utilă în particular utilizatorilor ei;

trebuie înţeleasă utilitatea acestei acţiuni;
– Sensibilitatea - să se conştientizeze faptul că rezultatul evaluării poate da naştere la

nemulţumiri, şi ca urmare trebuie luate serios în seamă toate dificultăţile ce ar putea să
apară ca urmare a sensibilităţilor generate de actul de evaluare în sine;
– Participarea - implicând viitorii utilizatori în procesul de evaluare, punctele lor de vedere

trebuie luate în serios. Aceste resurse umane, prin conştientizarea corectă a impactului
rezultatelor evaluării vor dovedi o participare activă;
– Negocierea - evaluarea nu presupune impunerea unui model personalului implicat în

actul evaluării. Cadrul general, prezentat a fi abordat în cursul evaluării, trebuie să
permită instalarea de modificări în concordanţă cu optica celor implicaţi direct, celor
consideraţi a fi viitori utilizatori ai acestei evaluări.
– „Învăţarea prin practică” - să se promoveze procesul de învăţare în cursul evaluării.

Aspecte, de tipul revelării mecanismelor implicate în dezvoltarea capacităţii supuse
procesului de evaluare, pot fi identificate doar în cursul actului în sine. Rezultatele
evaluării devin mult mai consistente când implicarea prin învăţare din cursul acestui act
poate veni cu recomandări şi soluţii pertinente.
– Abordarea iterativă - se poate realiza în cadrul întrunirilor la discuţii şi reflecţii asupra

procesului de evaluare
– Documentarea sistematică - presupune completarea principiului anterior învăţarea prin

practică”
– Integritatea şi transparenţa - se va cultiva un climat deschis şi onest tocmai pentru a se

asigura acceptarea rezultatelor finale.

Raport 2004
13
13
Procesul de evaluare
Evaluatorul poate să înceapă activitatea fie în echipă, fie singur, imediat ce scopul evaluării
este clar conturat. Este recomandat, în general, ca evaluatorii să ţină permanent legătura cu
organizatorii, şi în acest context, este de preferat atingerea unui consens asupra tipului de
informaţie supusă evaluării, dar nu se va interveni asupra „modului de lucru al evaluatorului”.
De asemenea, este de preferat introducerea în discuţii a tuturor instituţiilor interesate, şi mai
mult, preluarea recomandărilor acestora. În general procesul de evaluare este supervizat de
un grup sau de o persoană, cere timp şi necesită o conduită managerială constructivă şi
competitivă. Rezultatele finale ale procesului de evaluare vor fi supuse discuţiilor din cadrul
unor seminarii de autoevaluare la care participă, pe lângă echipa de evaluatori şi
organizatori, toate instituţiile interesate. Dacă se doreşte un impact maxim prezentarea
rezultatelor se va realiza succint în cadrul întrunirilor de analiză finală a autoevaluării (Le
Thanh Duong and Ronnie Vernooy, 2003).
Utilizarea rezultatelor evaluării
Rezultatele procesului de evaluare pot fi utilizate în mod direct (dacă stau la baza luării unui
act decizional), indirect (dacă raportul de evaluare va fi folosit de utilizatori pentru conturarea
unei poziţii, strategii etc.) sau simbolic (se dă impresia că se vrea utilizarea lor ca bază
pentru realizarea unui act decizional dar de fapt nu se face nimic), după cum relatează
anumiţi specialişti (Dindo Campilan, Matilde Somarriba Chang, 2003).
Procesul evaluării, interpretarea rezultatelor ei precum şi prezentarea rezultatelor finale, sunt

supuse cu consecvenţă presiunii anumitor factori negativi. În decursul timpului au fost
identificaţi cel puţin patru categorii de factori negativi, care se dezvoltă pentru a împiedica în
special utilizarea directă a rezultatelor evaluări. Aceşti factori negativi sunt cunoscuţi în
general sub denumirea generică de „cei patru i”:
1. interes personal în luarea deciziei
2. ideologii dominante sau crezuri
3. instituţii sau norme care dictează conduite
4. informaţia neloială care influenţează factorii de decizie.
În competiţie cu aceşti factori negativi, rezultatele evaluării par a avea puţine şanse să
influenţeze în mod direct luarea unei decizii. De ce? Pentru că dacă repercursiunile luării
unei decizii directe sunt deosebit de serioase, rezultatele evaluării vor fi utilizate mai degrabă
în mod indirect, dacă nu doar simbolic.
Bibliografie selectivă
1. Baser H., 2003, Introducing the DAC study on capacity, Capacity.org Issue 19 page 2-3
2. Campilan D., Somarriba Chang M., 2003, Using and benefiting from the evaluation
Capacity.org Issue 17 page 10-11
3. Horton D., Alexaki A., Evaluating Capacity Development Capacity.org Issue 17 page 2-3
4. Khadar I., Perez J., 2003, Why managers should be concerned with organisational capacity
development and its evaluation? Capacity.org Issue 17 page 5-6
5. de Souza Silva J., Maestrey Boza A., 2003, The basics of organisational capacity
development Capacity.org Issue 17 page 4-5
6. Le Thanh Duong and Vernooy R., 2003 Approaches for evaluating organisational capacity
development Capacity.org Issue 17 page 8-9

Raport 2004
14
14
Biotehnologia modernă şi biosecuritatea
BIOTEHNOLOGIA MODERNĂ ŞI BIOSECURITATEA

Situaţia actuală în România
Elena Badea
INSTITUTUL DE BIOLOGIE DIN BUCURESTI

SPLAIUL INDEPENDENTEI 296, SECTOR 6, BUCURESTI
elena.badea@ibiol.ro
Cercetările de biotehnologie modernă la plante se desfăşoară în Universităţi şi Institute de

Cercetări aparţinând sectorului de Stat (tabelul 1). Principalul obiectiv al unor cercetări
întreprinse cu plante transgenice, îl constituie studiul expresiei genelor în cursul
embriogenezei (Institutul de Biologie, Bucurşti). Universitatea de Ştiinţe Agricole din
Timişoara, în colaborare cu Compania Monsanto, în cadrul unui acord supervizat de
Guvernul României (Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale), urmăreşte
obţinerea unor soiuri româneşti de cartof rezistente la atacul gândacului din Colorado. La
Facultatea de Biologie din Bucureşti, se practică transformarea cu Agrobacterium rhizogenes
la unele specii de plante medicinale în vederea creşterii potenţialului biosintetic iar la
Universitatea din Cluj, transformarea cu Agrobacterium tumefaciens cu gene marker dar şi
cu gene de interes (gena pentru proteina capsidei virusului Y de la cartof) (tabelul 2).
DE CE ESTE NEVOIE DE COMPETENŢĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ?
Protocolul de la Cartagena cu privire la Biosecuritate conţine o serie de

proceduri pentru a căror implementare este nevoie de capacităţi care să
ofere competenţă în cercetare ştiinţifică şi analiză. Capacitǎţi care, dacǎ
nu existǎ, trebuie create.
Plantele de cultură modificate genetic aprobate pentru testare sau introducere pe piaţă sunt
prezentate în tabelul 3. În prezent, în România se cultivă în scop comercial soia tolerantă la
erbicidul Roundup, aparţinând companiilor Monsanto şi Pioneer Hi-Breed. În curs de testare
se află porumbul Roundup Ready, tolerant la acelaşi principiu activ erbicid, produs de
compania Monsanto.
Nu se desfăşoară cercetări de biotehnologie modernă la animale. De asemenea, în sectorul

industrial, de Stat sau privat, nu sunt utilizate animale modificate genetic.
Obligaţiile unei Părţi ce decurg din Protocol:
– luarea deciziilor referitoare la oportunitatea importului unui

OVMG în concordanţă cu rezultatele evaluării riscului;
– luarea măsurilor de control al riscurilor şi de prevenire a
transportului neintenţionat peste graniţa al OVMG.
În România, micororganismele modificate genetic sunt utilizate numai în activităţi de

cercetare care se desfăşoară în Universităţi sau în Institute de Cercetări. Mai precis, ele sunt
folosite ca vectori de clonare şi transformare şi conţin gene marker sau construcţii cu gene
implicate în diferite procese de dezvoltare la plante. La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Raport 2004
15
15
Elena Badea
Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara se găseşte un vector de transformare cu o

genă de interes (cryIIIA), care aparţine Companiei Monsanto, utilizabil pentru a obţine soiuri
de cartof rezistente la atacul gândacului din Colorado.De asemenea, în cadrul unui acord de
colaborare cu Centrul de Biotehnologii Agricole de la Godolo,Ungaria,colectivul din Cluj
utilizează la cartof un vector de transformare cu gena ce conferă rezistenţă la virusul Y
(tabelul 4).
Capacităţile necesare şi priorităţile (bch.biodiv.org) includ:

¾ evaluarea şi managementul riscului, detectarea şi monitorizarea OVMG;
¾ construcţia instituţională, inclusiv organizarea unor laboratoare dotate cu
echipamente pentru testarea OVMG;
¾ colaborare ştiinţifică, tehnică şi instituţională;
¾ dezvoltarea resurselor umane inclusiv prin formarea specialiştilor;
¾ crearea unor facilităţi şi adoptarea unor metode pentru inspecţia şi
identificarea OVMG;
¾ conştientizarea, educarea şi participarea publicului;
¾ realizarea unui schimb de informaţii şi a unui management al datelor,
inclusiv prin participarea la BCH.
Fundamentale pentru un sistem naţional de biosecuritate sunt o puternică bază de

cunoaştere ştiinţifică,care să-l susţină,şi dezvoltarea competenţelor în evaluarea produselor
biotehnologiei.O capacitate ştiinţifică adecvată face posibilă o mai bună evaluare a riscurilor
potenţiale asociate cu utilizarea organismelor madificate genetic (OMG), şi poate, de
asemenea, să crească calitatea deciziilor în managementul riscurilor şi capacitatea de
realizare a inspecţiilor şi monitorizării.
Pentru a susţine deliberările din cadrul Protocolului
Rolul instituţiilor ştiinţifice şi academice identificat în planul de acţiune pentru

construcţie instituţională adoptat de COP/MOP (The Conference of the Parties serving
as the meeting of the Parties to the Protocol ):
¾ promovarea acţiunilor de conştientizare a publicului;
¾ realizarea activităţilor de formare/instruire şi educare;
¾ dezvoltarea centrelor de competenţă;
¾ cooperarea în cercetare şi schimbul de informaţii;
¾ participarea la iniţiativele de construire a capacităţilor instituţionale necesare
pentru implementarea Protocolului;
¾ cofinanţărea activităţilor de construcţie instituţională.

Raport 2004
16
16
DE CE ESTE NEVOIE DE COMPETENŢĂ ÎN BIOSECURITATE?
Pe agenda întâlnirii COP/MOP din iunie 2005, sunt probleme pentru care
este nevoie de competenţă în biosecuritate:
9 elaborarea unor linii directoare şi a unui cadru în masură să permită
o manieră unitară de evaluare şi management al riscului;
9 cooperarea pentru (a) identificarea OVMG sau a caracterelor lor
care ar putea afecta biodiversitatea şi (b) luarea măsurilor adecvate
de tratament al unor astfel de OVMG ori al caracterelor lor
(articolul 16, paragraful 5 );
9 armonizarea documentaţiilor care însoţesc transporturile de produse
convenţionale inclusiv prin includerea obligatorie a unor informaţii
privind atât nivelurile prezenţei întâmplătoare, neintenţionate, a unui
OVMG cât şi tehnicile de prelevare a probelor şi de detectare a
OVMG în cauză.
STUDIUL MECANISMELOR DE ARMONIZARE A EVALUARII

RISCULUI/MANAGEMENTUL RISCULUI.
ACCEPTAREA MUTUALA SI VALIDAREA DATELOR
Indiferent dacă reglementează produsul (sistemul de reglementare din SUA) sau procesul
prin care acesta a fost obţinut (sistemul de reglementare din Uniunea Europeană), legislaţia
referitoare la organsimele modificate genetic (OMG) are ca obiectiv gestionarea riscurilor
pentru sănătatea omului, a animalelor, ca şi pentru mediu asociate utilizării aplicaţiilor
biotehnologiilor moderne. Din această cauză, introducerea în mediu sau pe piaţă a unui
produs al unei biotehnologii moderne este condiţionată de rezultatul evaluării riscurilor
generate de această acţiune.
DE CE ESTE NEVOIE DE COMPETENŢĂ ÎN BIOSECURITATE?
În programul COP/MOP pe termen mediu (2005-2008), există şi alte acţiuni

care impun competenţă în biosecuritate.
Printre ele, identificarea OVMG care ar putea fi excluse de la aplicarea

procedurii acordului prealabil în cunoştiinţă de cauză pe baza faptului că nu
vor afecta biodiversitatea (articolul 7, paragraful 4).
Procesul de armonizare la nivel internaţional a strategiilor de evaluare a riscurilor menţionate

mai sus a început odată cu utilizarea modificării genetice în ameliorarea plantelor şi în
industria alimentară. Cu timpul, armonizarea şi standardizarea au devenit chiar activităţi
continui în domeniul evaluării acestor riscuri. Recent, un regulament care prevede evaluarea
riscului asociat folosirii organismelor vii modificate genetic a fost elaborat şi în cadrul
Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Plantelor (2004).
Procedurile şi mecansimele de evaluare a riscurilor ca OMG şi produsele derivate din

acestea să afecteze sănătatea omului şi mediul fac parte din mai multe acorduri
internaţionale (Acordul cu privire la Măsurile Sanitare şi Fitosanitare elaborat în cadrul
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, materialele Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia
Plantelor, Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena), ca şi din actele normative şi
reglementările elaborate la nivel naţional.

Raport 2004
17
17
Elena Badea
La baza legislaţiei care reglementează producerea şi utilizarea OMG stă principiul

precauţiei, care impune efectuarea de studii referitoare la eventualele riscuri pentru mediu şi
sănătatea publică asociate utilizării unei tehnologii sau realizării unei acţiuni cu impact
potenţial la aceste niveluri. Principiul 15 din Declaraţia de la Rio de Janeiro asupra mediului
şi dezvotării prevede că” Pentru a proteja mediul, Statele ar trebui să adopte o conduită
precaută, conformă cu capacităţile lor.Acolo unde există pericolul producerii unor daune
grave sau ireversibile, lipsa unor certitudini ştiinţifice absolute nu ar trebui să fie folosită ca
un motiv pentru amânarea unor măsuri eficiente din punct de vedere economic care să
prevină degradarea mediului”. Necesitatea unei conduite precaute este reafirmată în
Preambulul şi în articolul 1 ale Protocolului de la Cartagena, unde se specifică faptul că “
lipsa certitudinii ştiinţifice din cauza insuficienţei informaţiilor sau cunoştinţelor relevante din
punct de vedere ştiinţific referitoare la amploarea efectelor potenţial negative ale unui
organism viu modificat genetic(OVMG) asupra utilizării durabile a diversităţii biologice de
către Partea care face importul,având în vedere şi riscurile penru sănătatea omului,nu ar
trebui să oprească Partea în cauză să ia o decizie adecvată cu privire la importul OVMG în
discuţie”(articolul 10.6)
Modul de evaluare a siguranţei plantelor modificate genetic (PMG) care au fost obţinute în
ultimul timp – mod adoptat la nivel internaţional de organsimele de reglementare – se
bazează pe compararea acestora şi a produselor derivate din ele cu plantele parentale şi,
respectiv, cu produsele derivate din acestea din urmă. Evaluarea siguranţei are la bază
principiul echivalenţei substanţiale a rezultatului modificării genetice cu termenul de referinţă.
Principiu care reprezintă punctul de plecare în evaluarea riscului, nu concluziile acesteia.
Compararea PMG cu un termen de referinţă adecvat, care are o îndelungată istorie de
utilizare sigură, folosind anumiţi parametri permite identificarea oricăror eventuale rezultate
neintenţionate ale modificării genetice. Diferenţe care vor face obiectul evaluărilor ulterioare.
Deşi criticat, acest concept continuă să fie considerat paradigma de evaluare cea mai
adecvată. Sub auspiciile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),
au fost elaborate reglementări internaţionale privitoare la alegerea termenului de referinţă şi
a practicilor de analiză statistică. De asemenea, împreuna cu Institutul Internaţional pentru
Ştiinţele Vieţii, OCDE constituie o bază de date care conţine informaţii referitoare la limitele
variabilităţii naturale, a parametrilor vizaţi cu ocazia testelor comparative. Activităţi similare
cu cele ale OCDE desfăşoară FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi
Agricultură) şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). De exemplu, Consultarea experţilor
FAO/OMS s-a încheiat cu recomandarea aplicării principiului echivalenţei substanţiale ca
mijloc de orientare în evaluarea riscului şi cu elaborarea reglementărilor privind evaluarea
alergenităţii.
Diferite acte normative şi regulamente referitoare la evaluarea riscurilor pentru mediu

asociate utilizării OMG stipulează obiective, principii şi metodologii de operare
asemănătoare. Obiective, principii şi metodologii sunt prevăzute, de altfel, în Directiva
2001/18/EC, în legea 214/2002 şi în Protocolul de la Cartagena. Similare sunt, de
asemenea, informaţiile necesare pentru evaluarea riscului şi procesele de notificare şi
aprobare a produselor obţinute prin biotehnologii moderne.
Conform articolului 16 al Protocolului de la Catagena, Părţile trebuie să elaboreze şi să facă

funcţionale mecanisme,măsuri şi strategii adecvate pentru a putea controla riscurile asociate
utilizării, manevrării şi transportului transfrontalier al organismelor vii modificate genetic.Orice
program de management al riscurilor presupune adoptarea câtorva masuri de bază, tot
atâtea procedee tehnice sau ştiinţifice. De exemplu, izolarea culturilor, care poate fi
biologică,chimică, fizică,spaţială,temporală etc., este menită să creeze bariere în vederea
minimizării diseminării şi impactului OMG sau al materialului lui genetic în afara ariei de
folosire. Utilizarea restrictivă este o măsură menită să evite introducerea OMG în medii în
care există specii cu care acestea pot fi sexual compatibile şi presupune impunerea unor
restricţii geografice sau fizice.Iar Consultanţa,asistenţa tehnică şi îndrumarea acordate
Raport 2004
18
18
utilizatorilor au scopul de a facilita adoptarea celor mai bune condiţii de utilizare a

produselor modificării genetice.În sfîrşit, monitorizarea este o măsură specială de
management al riscului care poate fi aplicată după o introducere în mediu în scop
experimental sau comercial. Directiva 2001/18/EC (anexa VII) şi legea 214/2002 (anexa
12.2) stipulează obligaţia monitorizării post-comercializare a OMG, care incumbă
notificatorului (producătorului OMG în cauză). Obiectivele care trebuie îndeplinite şi
principiile generale care trebuie să stea la baza elaborării planului de monitorizare sunt
detaliate în liniile directoare 811/2002/EC şi sunt prezentate împreună cu informaţiile cu
privire la monitorizare în anexa 12.2 la legea 214/2002 dar şi în cele din Protocolul de la
Cartagena.
Armonizarea reglementărilor presupune ca ţări diferite să folosească informaţii pentru

evaluarea riscului şi metode de stabilire a siguranţei foarte asemănătoare. Scopul final al
armonizării strategiilor de analiză a riscurilor asociate utilizării organismelor vii modificate
genetic (OVMG) şi a produselor derivate din acestea constă în crearea premiselor
recunoaşterii mutuale a rezultatelor evaluărilor efectuate în locaţii diferite. Rezultatele acestui
studiu evidenţiază faptul că a fost deja atins un nivel foarte înalt de armonizare în privinţa
obiectivelor şi a principiilor evaluării acestor riscuri, ca şi a metodologiei şi informaţiilor
ştiinţifice folosite în această activitate. Modalităţiile de monitorizare a OMG introduse în
mediu sunt în curs de armonizare şi standardizare. La nivel internaţional, au fost deja
acceptate o serie de concepte şi principii care stau la baza evaluării riscului.
INVENTARUL STUDIILOR DE EVALUARE A RISCULUI/MONITORIZARE EFECTUATE ÎN

ROMÂNIA
Cercetările de biosecuritate (monitorizare) sunt desfăşurate de către Universităţi şi institute

de Cercetări în colaborare cu sectorul privat. Cercetările au vizat principalele probleme de
mediu pentru fiecare combinaţie plantă cultivată/character. Nu au fost observate efecte
dăunătoare asupra biodiversităţii populaţiilor de buruieni asociate culturii soiei Roundup
Ready, ceea ce a confirmat concluzia notificatorului din studiul de risc. Cultivare cartofului Bt
nu a determinat efecte dăunătoare asupra populaţiilor de organisme nevizate ;
biodiversitatea din populaţiile de insecte a avut tendinţa de creştere. Aceleaşi rezultate au
fost înregistate şi în cazul porumbului Bt. Este în curs de desfăşurare un studiu al fluxului de
gene la porumb.

Raport 2004
19
19
Elena Badea
20
Tabel 1 Proiecte de cercetare naţionale/internaţionale în curs de desfăşurare în România
Numărul
Instituţia Denumirea proiectului Durata Sursă de finanţare Echipa
proiectului
Universitatea din Bucureşti, Studiul genomului vegetal în vederea 086 2001- MEC-Programul Biotech Conf. dr. Natalia Cucu;
Facultatea de Biologie, creşterii potenţialului biosintetic în 2004 Liliana Burlibaşa;
Institutul de Genetică metaboliţi secundari de interes Gabriela Negoiana Ţenea
www.unibuc.ro
Institutul de Biologie al Studiul expresiei unor gene himere 2002- Academia Română Prof. dr. Elena Badea
Academiei Române implicate în embriogeneză 2004 Dr. Irina Holobiuc
www.ibiol.ro Dr. Anca Păunescu
Drd. Rodica Blîndu
Universitatea de Ştiinţe Cercetări privind transferul şi 069 2001- MEC-Programul Biotech Prof. dr. Gabriel Nedelea
Agricole şi Medicină stabilitatea expresiei transgenelor în 2004 Conf. dr. Dorica Botău
Veterinară a Banatului, descendenţa vegetativă şi sexuată la Conf. dr. Sorina Mihacea
Timişoara (USAMV) specii din genul Solanum Dr. Mirela Frantescu
www.usab-tm.ro
Universitatea de Ştiinţe Cercetări privind impactul agronomic, 3255 2003- MEC-Programul Biotech Acad. Păun Ioan Otiman
Agricole şi Medicină economic şi ecologic al cultivării 2005 Prof. dr. Gabriel Nedelea
Veterinară a Banatului, produselor biotehnolgiei moderne în Conf. dr. Dorica Botău
Timişoara (USAMV) România Conf. dr. Sorina Mihacea
www.usab-tm.ro Dr. Mirela Frantescu
Universitatea de Ştiinţe Promovarea şi extensia unor tehnologii 2001- Banca Mondială Acad. Păun Ioan Otiman
Agricole şi Medicină sustenabile nepoluante şi eficiente la 2004 Prof. dr. Gabriel Nedelea
Veterinară a Banatului, cultura cartofului Conf. dr. Dorica Botău
Timişoara (USAMV) Conf. dr. Sorina Mihacea
www.usab-tm.ro Dr. Mirela Frantescu
Universitatea Babeş- Obţinerea de plante de cartof 2001- MEC-Biotech Conf.de.Lenuţa Rakosy
Bolyai,Cluj rezistente la factori biotici,virusuri şi 2004 Drd.Adriana Aurori
Facultatea de Biologie insecte Drd.Maria Maior
Universitatea Babeş- Studiul şi manipularea sistemului de MEC-Comunitatea Conf.de.Lenuţa Rakosy
Bolyai,Cluj reparare pentru creşterea recombinării Flamandă,Belgia Drd.Adriana Aurori
Facultatea de Biologie homeoloage la plante Drd.Maria Maior
Universitatea Babeş- Utilizarea metodelor biotehnologice- Ministerul German pentru Conf.de.Lenuţa Rakosy
Bolyai,Cluj hibridarea somatică şi transformarea Agricultură şi Protecţia Drd.Adriana Aurori
Facultatea de Biologie genetică-în ameliorarea cartorului consumatorului Drd.Maria Maior

Raport 2004
20
Tabelul 2 Inventarul plantelor modificate genetic (utilizare în condiţii de izolare, în laborator şi seră)
Laborator/Seră
PMG Sector Sector Instituţia/Compania Laboratorul Cercetătorii implicaţi
Cercetare Industrie
de Stat privat
Nictotiana Institutul de Biologie, Centrul de Biologie Celulară Prof. dr. Elena Badea
tabacum Bucureşti, Experimentală şi Genetica Plantelor Dr. Irina Holobiuc
X X
www.ibiol.ro Drd. Rodica Blându
Datura Institutul de Biologie, Centrul de Biologie Celulară Prof. dr. Elena Badea
innoxia Bucureşti, Experimentală şi Genetica Plantelor Dr. Irina Holobiuc
X X
www.ibiol.ro Drd. Rodica Blându
Solanum UASMV Tiomişoara Catedra de Inginerie Genetică şi Prof. dr. Gabriel Nedelea
tuberosum www.usab-tm.ro Ameliorare Conf. dr. Dorica Botău
X X X X Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Conf. dr. Sorina Mihacea
Medicină Veterinară a Banatului, Dr. Mirela Frantescu
Timişoara rumeja _mirela@yahoo.com
Atropa Universitatea din Laboratorul de Transgeneză şi Conf. dr. Natalia Cucu
belladonna Bucureşti, Facultatea Epigenetică Gabriela Negoianu Ţenea
de Biologie, Institutul Liliana Burlibaşa
X X
de Genetică NataliaCucu@personal.ro
www.unibuc.ro
Solanum Universitatea din Laboratorul de Transgeneză şi Conf. dr. Natalia Cucu

tuberosum Bucureşti, Facultatea Epigenetică Gabriela Negoianu Ţenea
X X
de Genetică
www.unibuc.ro
Gllycyrrhiza Universitatea din Laboratorul de Transgeneză şi Conf. dr. Natalia Cucu

glabra Bucureşti, Facultatea Epigenetică Gabriela Negoianu Ţenea
X X
de Genetică
www.unibuc.ro
21
Raport 2004
21
Elena Badea
22
Nicotiana Universitatea Babeş- Colectivul de Genetică şi Inginerie Conf.dr. Lenuţa Racosy
tabacum Bolyai Genetică Drd.Adriana Aurori
X X Cluj,Facultatea de Drd.Maria Maior
Biologie irakosy@biolog.ubbcluj.ro
Solanum Universitatea Babeş- Colectivul de Genetică şi Inginerie Conf.dr. Lenuţa Racosy
tuberosum Bolyai Genetică Drd.Adriana Aurori
Biologie

verrucosum Bolyai Genetică Drd.Adriana Aurori
Biologie

chacoense Bolyai Genetică Drd.Adriana Aurori
X Cluj,Facultatea de Drd.Maria Maior
Biologie

Raport 2004
22
Tabelul 3 Plantele modificate genetic (PMG) care au fost/sunt introduse în mediu, în România
Caracterul Gena Introducerea în mediu

PMG Instituţia/Compania Durata/Locaţia
MG exprimată Testare Piaţă
Glycine max Toleranţă la cp4epsps +* + Monsanto/Pioneer Hi-Breed Aprobare pentru
glifosat Monsanto – 2002-
2004;
Aprobare pentru
Pioneer Hi-Breed -
2004-2006
Rezistenţă la cry IIIa Studii de Expirat

Solanum tuberosum gândacul din biosecuritate Monsanto Expirat în 2002
Colorado
Zea mays Rezistenţă la cryIa
sfredelitorul + – Pioneer Hi-Breed Nu se mai testează
European al
porumbului
Toleranţă la cp4epsps Testarea în reţeaua
Zea mays glifosat + – Monsanto ISTIS; studii de
biosecuritate
*linii noi propuse pentru înregistare în reţeaua ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor)
23
Raport 2004
23
Elena Badea
24
Tabelul 4 Bacteriile modificate genetic utilizate în condiţii de izolare (laborator)
Laboratorul
Instituţia/
Specia Laboratorul Cercetătorii implicaţi
e
Compania
Tulpina
privat
Sector
Sector
Plasmida
de Stat
Cercetar
Industrie
Agrobacterium tumefaciens X X Universitatea de Ştiinţe Catedra de Inginerie Prof. dr. Gabriel Nedelea
Agricole şi Medicină Genetică şi Conf. dr. Dorica Botău
Veterinară a Banatului, Ameliorare Conf. dr. Sorina Mihacea
Timişoara (USAMV) Dr. Mirela Frantescu
www.usab-tm.ro
Institutul de Biologie, Prof. dr. Elena Badea
Bucureşti (IBB) Centrul de Biologie Dr. Irina Holobiuc
www.ibiol.ro Celulară Drd. Rodica Blându
Experimentală şi
LBA 4404
pΔgusBin 19
Genetica Plantelor
Agrobacterium tumefaciens X X USAMV, Timişoara; IBB Catedra de Inginerie Prof. dr. Gabriel Nedelea
Genetică şi Conf. dr. Dorica Botău
Ameliorare; Conf. dr. Sorina Mihacea
Centrul de Biologie Dr. Mirela Frantescu
Prof. dr. Elena Badea
Celulară Dr. Irina Holobiuc
Experimentală şi Drd. Rodica Blându
LBA 4404
p35SgusBin 19
Genetica Plantelor
Celulară
Experimentală şi
Genetica Plantelor Prof. dr. Elena Badea
Dr. Irina Holobiuc
LBA 4404
pHSP70gus
Drd. Rodica Blându

Raport 2004
24
Celulară
Experimentală şi Prof. dr. Elena Badea
Genetica Plantelor Dr. Irina Holobiuc
6 tulpini
LBA 4404
pcirce-GUS
Drd. Rodica Blându
Celulară
7 tulpini
LBA 4404
PB 1101-G
Drd. Rodica Blându
Agrobacterium tumefaciens X X X X USAMV, Timişoara; Catedra de Inginerie Prof. dr. Gabriel Nedelea
Compania Monsanto Genetică şi Conf. dr. Dorica Botău
Ameliorare Conf. dr. Sorina Mihacea
Dr. Mirela Frantescu
ABI
pMON389
43
Agrobacterium rhizogenes X X USAMV, Timişoara; IBB; Catedra de Inginerie Prof. dr. Gabriel Nedelea
Celulară
10
pΔgusBin 19
Drd. Rodica Blându
Agrobacterium rhizogenes X X USAMV, Timişoara; IBB Catedra de Inginerie Prof. dr. Gabriel Nedelea
Celulară
10
p35SgusBin 19
Drd. Rodica Blându
25
Raport 2004
25
Elena Badea
26
Agrobacterium tumefaciens X X Universitatea din Laboratorul de Conf. dr. Natalia Cucu
Bucureşti, Facultatea de Transgeneză şi Gabriela Negoianu Ţenea
Biologie, Institutul de Epigenetică Liliana Burlibaşa
Genetică
www.unibuc.ro
LBA 4404
pBinplus
Agrobacterium rhizogenes X X Universitatea din Laboratorul de Conf. dr. Natalia Cucu
Genetică
www.unibuc.ro
LBA 9402
Genetică
www.unibuc.ro
Wild AN 23
Genetică
www.unibuc.ro
A4R8
Agrobacterium rhizogenes X X Universitatea de Ştiinţe Laboratorul de Prof.dr.Petruţa Cornea
Agricole şi Medicină Genetică şi Inginerie Asist.drd.Irina Grebenişan
Veterinară,Bucureşti Genetică,Laboratorul Drd.Rodica Mateescu
de Culturi Celulare Conf.dr.Ana Roşu
Vegetale Asist.drd.Silvana Guidea
Asist.drd.Oana Mitică
Ar40
Bacillus subtilis X X Universitatea de Ştiinţe Laboratorul de Prof.dr.Petruţa Cornea
Veterinară,Bucureşti Genetică Drd.Rodica Mateescu
MI112
pLC1
Raport 2004
26

MI112
pNC61
tB1.7
pLC1
tB2.2
pLC1
Bacillus licheniformis X X Universitatea de Ştiinţe Laboratorul de Prof.dr.Petruţa Cornea
tB40.2
pLC1
Tabel. 5 Inventarul studiilor efectuate/în curs de efectuare în România cu privire la transferal potenţial al materialului genetic inserat.
Instituţia/Compania Proiect Durata Personalul implicat

Institutul de Biotehnologia Plantelor Studiul interspecific al fluxului de 2003 Prof. dr. Elena Badea
Timişoara/ Compania Monsanto /Pioneer Hi- gene la porumb (folosind marker Prof. dr. Emilian Madoşa
Breed genetic) Dr. ing. Ioan Ciocăzanu
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Studiul impactului agronomic, 2004-2005 Acad. Prof. Păun Ioan Otiman
Veterinară, Timişoara economic şi ecologic asupra Prof.dr. Elena Badea
www.usab-tm.ro agriculturii României al produselor Prof.dr. Emilian Madoşa
derivate prin biotehnologii moderne
(studiul fluxului de gene folosind
porumbul transgenic)
27
Raport 2004
27
Elena Badea
28
Tabel. 6 Inventarul studiilor efectuate/în curs de efectuare în România cu privire la impactul potenţial al OMG asupra biodiversităţii
Instituţie/Compania Proiect Durata Personal implicat

Institutul de Biologie, Bucureşti Monitorizarea culturii de soia Roundup Ready Dr. Popescu Aurel
www.ibiol.ro; (studiu biodiversităţii în populaţiile de buruieni şi al 2002; 2004 Dr. Sanda Vasile
Compania Monsanto; Compania entomofaunei utile) Prof. dr. Marin Falcă
Pioneer Hi-Breed Dr. Irina Holobiuc
Conf. dr. Ioan Roşca
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Studiul impactului agronomic, economic şi ecologic Acad. Prof. Păun Ioan Otiman
Medicină Veterinară, Timişoara asupra agriculturii României al produselor derivate 2004-2005 Prof. dr. I. Pălăgieşu
www.usab-tm.ro prin biotehnologii moderne (studiul insectelor utile Prof.de.Lăzurean
din cultura de cartof Bt ) Prof.dr.Gabriel Nedelea
Prof.dr.Elena Badea
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Efectul tehnologiei convenţionale şi Roundup 2002-2004 Prof. dr. Ilie Dumitru Săndoiu
Medicină Veterinară (USAMV), Ready asupra producţiei la soia şi structurii Dr. Ioan Sabău
Bucureşti; Compania Monsanto populaţiilor de buruieni
USAMV, Bucureşti; Compania Efectul tehnologiei convenţionale şi Roundup 2003-2004 Conf. dr. Ioan Roşca
Monsanto Ready asupra entomofaunei epigeale din culturile Dr. Ioan Sabău
de porumb
Institutul de Biologie, Bucureşti Efectul tehnologiei convenţionale şi Bt asupra 2002 Prof. dr. Marin Falcă
www.ibiol.ro; insectelor utile din cultura de cartof Bt Conf. dr. Ioan Roşca
USAMV Bucureşti,Compania Monsanto
Institutul de Biologie, Bucureşti Efectul tehnologiei convenţionale şi Roundup 2002-2003 Prof. dr. Marin Falcă
www.ibiol.ro; Ready asupra populaţiilor de răme Conf. dr. Ioan Roşca
USAMV, Bucureşti; Compania
Monsanto
USAMV, Bucureşti; Compania Evaluare efectului indirect asupra mediului al soiei 2003-2004 Prof. dr. Ilie Dumitru Săndoiu
Monsanto RR utilizând ca parametru producţia Dr. Ioan Sabău

Raport 2004
28
Raport tehnic asupra biotehnologiei moderne din România
RAPORT TEHNIC ASUPRA BIOTEHNOLOGIEI MODERNE DIN ROMÂNIA
Prof. Dr. Petruta Cornea
UASMV Bucureşti Facultatea de Biotehnologii

Bd Mărăşti 61, Sector 1, Bucureşti
Conform Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea prin biotehnologie modernă se

înţelege aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de
fuziune celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură
barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică.
Organismele modificate genetic (OMG) se referă atât la plante-animale cât şi la

microorganismele modificate genetic (MMG). Conform legislaţiei actuale prin microorganism
se înţelege orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară, capabilă de replicare sau
de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii şi celulele vegetale şi animale în
cultură.
Conform părerii specialiştilor modificările genetice se realizează prin utilizarea următoarelor

categorii de tehnici:
– tehnicile de recombinare a acizilor nucleici, incluzând formarea de noi combinaţii de
material genetic prin inserţia moleculelor de acid nucleic, produse prin orice mijloace in
afara unui organism, in orice virus, plasmida bacteriana sau alt sistem vector si
incorporarea acestora intr-un organism gazda, in care acestea nu au loc in mod natural,
dar in care sunt capabile de multiplicare continua
– tehnicile care implica introducerea directa intr-un microorganism a materialului ereditar
preparat in afara microorganismului, incluzând microinjectarea, macroinjectarea si
microincapsularea;
– tehnicile de fuziune celulara sau hibridare, când celule cu noi combinaţii de material
genetic ereditar sunt formate prin fuzionarea a doua sau mai multe celule, prin
intermediul proceselor care nu exista in mod natural.
Un alt grup de tehnici nu sunt considerate ca producând modificări genetice, cu condiţia ca
acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a
microorganismelor modificate genetic, obţinute prin alte tehnici/metode decât
tehnicile/metodele de mai sus:
– fertilizarea in vitro;
– procese naturale cum sunt: conjugarea, transducţia, transformarea;
– inducerea poliploidiei.
Există o serie de tehnici sau metode de modificare genetică care nu intră sub incidenţa
prevederilor legislaţiei în vigoare, cu condiţia ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor
de acid nucleic recombinat sau altele decât cele obţinute prin una sau mai multe
tehnici/metode prezentate mai jos:
– mutageneza;
– fuziunea celulara (incluzând fuziunea protoplaştilor) a speciilor procariote care schimba
material genetic prin procese fiziologice cunoscute;
– fuziunea celulara (incluzând fuziunea de protoplaşti) a celulelor oricăror specii eucariote,
inclusiv obţinerea hibridoamelor si fuzionarea celulelor plantelor;
– autoclonarea constând în înlocuirea secvenţelor de acid nucleic dintr-o celula a unui
organism care poate sau nu poate sa fie urmata de reinserţia în întregime sau a unei
părţi a acelui acid nucleic (sau a unui echivalent sintetic), cu sau fără intervenţii prealabile
enzimatice sau mecanice, in celulele aceloraşi specii sau in celulele speciilor strâns
înrudite filogenetic, care pot schimba materialul genetic prin procese fiziologice naturale,

Raport 2004
29
29
Petruta Cornea
atunci când este puţin probabil ca microorganismul rezultat să poată cauza boli la
oameni, animale sau plante.
Autoclonarea poate include utilizarea vectorilor de recombinare cu istoric îndelungat de
utilizare în condiţii de securitate in anumite microorganisme.
Toate aceste excepţii pot fi însă eliminate dacă organismele parentale sunt OMG.
Situaţia actuală a biotehnologiilor moderne (activităţi curente şi planificate) în

România. (cercetare/industrie, sector de stat/privat)
Subiectul OMG în România este destul de dificil de abordat deoarece informaţiile referitoare
la acestea sunt reduse. Activitatea de cercetare din domeniu se desfăşoară pe două direcţii
principale : modificarea genetică a microorganismelor şi obţinerea de plante transgenice.
Ambele direcţii se reduc însă la activităţi la nivel de laborator ce se realizează în universităţi
şi institute de cercetare de stat. Cercetările asupra organismelor animale se limitează doar la
transferul de embrioni şi la testele clinice pe animale delaborator (de obicei, pe culturi
celulare).
In această prezentare ne vor referi doar la microorganismele modificate genetic (MMG) şi la

plantele modificate genetic (PMG).
O atenţie specială este acordată bacteriilor modificate genetic în scopul folosirii lor drept
“uzine chimice”. In acest sens sunt de remarcat o serie de rezultate privind îmbunătăţirea
capacităţii de biosinteză a unor enzime importante din punct de vedere practic, aşa cum sunt
amilazele, proteazele, L-asparaginaza etc.
Metodologia folosită pentru crearea de microorganisme recombinate variază nu numai în

funcţie de specia studiată ci şi de laborator. In mod obişnuit, atunci când subiectul
cercetărilor îl reprezintă bacteriile este necesar ca în laboratorul în care se desfăşoară
experimentele să existe vectori de clonare potriviţi pentru speciile studiate precum şi
echipamentele şi metodologia necesară transferului de gene. In cursul experimentelor este
necesar să se purifice ADN, să se izoleze gena (genele) iar apoi să fie introduse într-un
vector de clonare corespunzător; în final, moleculele de ADN recombinant vor fi introduse în
celulele gazdă iar organismele recombinate se vor analiza. O altă posibilitate de obţinere a
microorganismelor modificate genetic este fuziunea de protoplaşti, metoda fiind aplicată atât
tulpinilor bacteriene (Bacillus spp. şi Streptomyces), ca şi tulpinilor de fungi (de exemplu la
drojdii - Saccharomyces spp., Candida lypolitica, C.robusta etc). Asemenea tipuri de studii
au fost realizate de cercetători de la Institutul de Biologie al Academiei Române
(Departamentul de Inginerie genetică – condus de dr.Aurelia Brezeanu), Facultatea de
Biologie din Bucureşti (Laboratorul de Genetica microorganismelor condus de dr.Tatiana
Vassu), USAMV Bucureşti - Facultatea de Biotehnologii (colectiv de cercetători de la
Catedra de Stiinţe Biologice condus de dr.Petruţa Cornea), Institutul Cantacuzino.
In general, cercetările sunt finanţate prin granturi de cercetare acordate de Academia

Română, de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau de Programele Naţionale Biotech sau
Agral. O mică parte a cercetărilor de acest tip au fost finanţate din alte surse, aşa cum sunt
temele legate de ameliorarea tulpinilor de Bacillus sp. în vederea obţinerii unor cantităţi
superioare de alfa amilază sau proteaze; selecţia unor tulpini recombinate de E.coli, stabile,
capabile să producă un nivel crescut de L-asparaginază; obţinerea unor tulpini recombinate
de drojdii prin fuziunea interspecifică a protoplaştilor; toate aceste teme au fost finanţate prin
contracte cu Institutul de Cercetări Chimico Farmaceutice Bucureşti (ICCF). Tulpinile
obţinute pe parcursul cercetărilor au fost testate nu numai la nivel de laborator ci şi de
micropilot. Mai recent, cercetători de la Facultatea de Biotehnologii din Bucureşti au realizat
o serie de experimente legate de ameliorarea prin tehnici moleculare a capacităţilor de
biosinteză a unor compuşi antifungici de către tulpini de Bacillus sp.

Raport 2004
30
30
In acelaşi timp, în diferite institute mai ales cu profil medical s-au desfăşurat experimente
legate de transferul şi exprimarea unor gene de interes medical. Toate aceste studii au fost
realizate prin utilizarea tulpinilor de E.coli drept gazde pentru moleculele de AND
recombinant. Acesta este cazul echipelor de cercetători de la Institutul Pasteur Bucureşti, de
la Institutul de Virusologie “St.S.Nicolau”, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară şi
Institutul de Biochimie al Academiei Române.
Institutul Cantacuzino reprezintă principala unitate ştiinţifică cu profil medical din cadrul
Ministerului Sănătăţii care este implicată în aplicarea programelor de prevenire şi control a
bolilor infecţioase. Printre principalele direcţii de studiu a grupurilor de cercetători din acest
institut pot fi menţionate următoarele:
– Producerea prin inginerie genetică a unor enzime de interes biomedical,testarea clonelor
în privinţa exprimării genelor şi biosinteza enzimelor dorite;
– Izolarea şi identificarea mecanismului de acţiune, la nivel celular sau molecular, a unor
compuşi de origine bacteriană sau a unor extracte vegetale cu activitate antibacteriană,
imunostimulantă sau antiinflamatoare;
– Identificarea unor noi markeri moleculari utili pentru diagnosticul şi epidemiologia bolilor
infecţioase de etiologie virală sau bacteriană etc.
Institutul de Virusologie “St.S.Nicolau” Programele de cercetare ale acestui institut se

concentrează pe următoarele direcţii:
Ingineria genetică şi chimioterapia antivirală (de exemplu: Clonarea şi exprimarea proteinei
L1 majore din capsida virusului papillomavirus 18 în celule murine). Programul se bazează
pe experienţa şi rezultatele anterioare referitoare la tehnologia ADN recombinant (asimilarea
metodelor moderne de izolare, analiză şi manipulare a acizilor nucleici în scopul obţinerii
moleculelor recombinante), ca şi la sinteza şi screening-ul pe baze moleculare a unor
medicamente antivirale. Scopul acestor cercetări este de a introduce noi metode pentru
detectarea virusurilor (diagnosticul molecular) şi prevenirea infecţiei, pentru a îmbunătăţi
eficienţa unor medicamente antivirale:
– studiul transferului unor gene virale în celule eucariote prin metoda lipofecţiei
– elaborarea unor model preliminar pentru terapia genică.
O altă direcţie a cercetărilor din România este concentrată pe transformarea genetică la

plante. Interesul este atât de ordin fundamental, realizându-se studii referitoare la
funcţionarea genelor pe parcursul dezvoltării ontogenetice sau în diferite condiţii
experimentale stresante, cât şi de ordin aplicativ, efectuându-se cercetări privind selecţia de
noi varietăţi de plante transgenice capabile de a rezista la diferite condiţii de mediu sau de a
produce metaboliţi secundari importanţi.
Investigaţiile în domeniul plantelor transgenice au început în perioada anilor ’80 ai secolului

trecut. Primele studii, la nivel fundamental, au fost realizate în cadrul Institutului de Biologie
al Academiei Române, începând cu anul 1982 şi s-au referit la aspectele legate de
interacţiunile dintre celulele vegetale şi Agrobacterium tumefaciens ca şi la metodele de
transfer a genelor bacteriene în celulele bacteriene, în scopul stabilirii condiţiilor optime
pentru regenerarea plantelor transgenice.
După 1990 interesul asupra plantelor modificate genetic s-a extins şi la alte instituţii,
universităţi sau institute de cercetare. In acest fel, în Bucureşti au fost realizate numeroase
experimente legate de transformarea plantelor folosindu-se sistemele Agrobacterium
tumefaciens sau A.rhizogenes iar gama de specii vegetale studiate s-a diversificat.
Alături de Institutul de Biologie unde studiile s-au extins la Nicotiana tabaccum, Datura
innoxia, Populus spp. sau Solanum tuberosum şi la sistemul A. rhizogenes de transfer de
gene, la Institutul de Biochimie au început o serie de cercetări referitoare la producerea de
proteine în plante transgenice în vederea caracterizării şi a utilizării în terapie. Obţinerea de
Raport 2004
31
31
Petruta Cornea
plante transgenice a avut un mare impact pentru ştiinţă, nu numai pentru domeniul agricol.
Plantele transgenice au fost utilizate pentru producerea de compuşi noi, aşa cum sunt unele
produse farmaceutice sau materiale plastice, oferindu-se noi abordări asupra mecanismelor
creşterii plantelor, dezvoltării şi a bolilor.
In acest sens, grupul de cercetători de la Institutul de Biochimie are în vedere două aspecte
exprimarea genelor induse de bolile sau patogenii ce atacă plantele de cultură. Cercetătorii
îşi propun să identifice şi să izoleze gene de la plante de cartof tratate de un anumit agent
patogen, utilizând metoda „promotor trapping” şi urmărind exprimarea diferenţiată a genelor.
Genele identificate vor fi utilizate ca unelte de diagnosticare în ameliorarea plantelor ca şi
pentru evidenţierea modificărilor de la nivelul plantelor de cultură pentru a îmbunătăţi
rezistenţa endogenă. Tehnica „promotor trapping” va fi folosită pentru identificarea de noi
gene ce se exprimă în celulele ce se divid, ca şi pentru studierea genelor redundante care nu
pot fi detectate prin metodele de screening mutaţional convenţional. Genele identificate vor fi
transferate şi exprimate în bacterii pentru purificare şi caracterizare completă
Reglarea promotorul HSP70 prin intervenţia unor factori stresanţi biotici şi abiotici ca şi în
condiţii naturale, pe parcursul dezvoltării plantelor. In plante, proteinele de şoc termic (HSP)
se exprimă în mod normal ca răspuns la temperaturile ridicate sau în urma inducerii de către
o serie de factori stresanţi. Plantele transgenice ce poartă constructul HSP70 (LP19)-GUS
pot fi utilizate ca model biologic de studiu. Plantele transgenice prezintă un mare potenţial
pentru investigaţii ale controlului genetic al dezvoltării plantelor, a proceselor metabolice şi a
răspunsului la boli şi patogeni. Cercetătorii sunt de asemenea interesaţi de a studia rolul
proteinei HSP70 ca chaperonă implicată în secreţia glicoproteinei N de la plante, în condiţii
normale sau de stres. Toleranţa plantelor la inhibitorii glicozilării şi modelul N-glicanilor
conferit de supraexprimarea HSP70. O parte a acestor proiecte se desfăşoară în colaborare
cu Departamentul de Stiinţe Biologice, Universitatea Durham Anglia, coordonator prof.Keith
Lindsey şi cu Departamentul de Stiinţe Agricole şi ale Mediului, Universitatea Newcastle
coordonator dr. Angharad Gatehouse.
In Facultatea de Biotehnologie din Bucureşti s-a realizat o serie de experimente legate de

transformarea genetică a plantelor utilizând sistemul A. rhizogenes. Grupul de cercetători
condus de dr.Ana Roşu a utilizat drept plante test următoarele specii: Armoracia lapatifolia,
Morus spp. şi Eustoma grandiflora. Scopul cercetărilor:
– Imbunătăţirea proprietăţilor de degradare a compuşilor fenolici de către ţesuturile de
hrean transformat genetic
– Stimularea producerii metaboliţilor secundari în culturi celulare transformate de Morus
spp. (în colaborare cu S.C.Sericarom S.A.)
– Modificarea culorii şi dimensiunii florilor la specii de plante de interes horticol.
Rezultatele obţinute până acum sunt aplicate doar la nivel de laborator, pentru lucrările
practice cu studenţii şi pentru studii fundamentale.
Mai mult, la Facultatea de Agricultură din Bucureşti au fost realizate o serie de teste cu
plante transgenice (soia modificată genetic), cultivate pe câmpurile experimentale ale
universităţii, la Moara Domneasca.
In cadrul Facultăţii de Biologie din Bucureşti căreia îi aparţine Institutul de Genetică au fost
realizate unele studii referitoare la transformarea genetică la Solanum tuberosum şi Atropa
belladonna, în scopul examinării funcţiilor diferitelor gene ca şi pentru studii de epigenetică.
La Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Timişoara au fost realizate

experimente atât cu un vector recombinant ce conţine gena cryIIIA de la B.thuringiensis
(vectorul aparţine Companiei Monsanto) ce conferă rezistenţa plantelor transgenice la atacul
gândacului de Colorado, precum şi cu un vector recombinant ce conţine un construct ce

Raport 2004
32
32
induce plantelor transgenice (Solanum tuberosum) rezistenţa la virusul Y (cercetările sunt

realizate în colaborare cu Biotechnology Center din Godolo, Ungaria.
La Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca ca şi la

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie există o serie de grupuri de
cercetători ce efectuează experimente cu plante modificate genetic în scopul clarificării
aspectelor fundamentale legate de exprimarea genelor.
Experimentele realizate atât cu microorganisme cât şi cu plante în scopul de a le modifica

prin tehnici moleculare (tehnologia ADN recombinant) necesită echipamente speciale. Toate
instituţiile menţionate anterior posedă nu numai echipamentele de bază necesare cercetărilor
cu acizii nucleici (centrifugi, aparate de electroforeză, transluminator UV, thermocycler) ci şi
echipamente mai sofisticate (aparat de secvenţiere, spectrofotometre, echipamente pentru
sinteza moleculelor de ADN etc).
Ca o concluzie se poate spune că cercetările realizate în instituţiile din România sunt

concentrate mai ales pe aspecte de cercetare fundamentală. Rezultatele obţinute au fost
publicate în reviste de specialitate iar aplicarea lor se limitează doar la nivel de laborator.
Atunci când microorganismele au reprezentat subiectul studiilor, unele dintre rezultate au
fost aplicate la nivel de micropilot dar până acum nu s-a obţinut nici un produs de interes
comercial care să fie eliberat pe piaţă. In plus, nici una dintre speciile microbiene studiate nu
prezintă pericol pentru om sau animale şi nu sunt desemnate pentru cultivare la scară largă
ci doar pentru nivel de laborator, în cantităţi reduse.

Raport 2004
33
33
Ioana Ispas
STUDIU PRIVIND OPORTUNITATILE DE FINANTARE

EXISTENTE LA MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII REFERITOARE
LA ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC
Ioana Ispas
MINISTERUL EDUCATIEI SI CECETARII,

BD. MENDELEEV 21-25, SECTOR 1 BUCURESTI

Raport 2004
34
34
Studiu privind oportunitatile de finantare existente la M. E. C. referitoare la organismele modificate genetic

Raport 2004
35
35
Ioana Ispas

Raport 2004
36
36

Raport 2004
37
37
Ioana Ispas

Raport 2004
38
38

Raport 2004
39
39
Ioana Ispas

Raport 2004
40
40

Raport 2004
41
41
Ioana Ispas

Raport 2004
42
42

Raport 2004
43
43
Ioana Ispas

Raport 2004
44
44

Raport 2004
45
45
Ioana Ispas

Raport 2004
46
46
Evaluarea capacităţii de cercetare a biotehnologiilor moderne în România
EVALUAREA CAPACITĂŢII DE CERCETARE

A BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE ÎN ROMÂNIA
ACTIUNE INTERACTIVA
IDENTIFICAREA LIPSURILOR, NECESITĂŢILOR ŞI PRIORITĂŢILOR
Scopul evaluării
La baza dezvoltării biotehnologiilor moderne stă cercetarea fundamentală. Evaluarea

capacităţii de cercetare în acest domeniu s-a realizat prin parcurgerea unui anumit plan de
inventariere.
Scopul a fost de a releva stadiul actual al cercetării în acest domeniu prin relevarea
performanţelor în domeniu (brevete de invenţie, proiecte de cercetare cu finanţare naţională
şi internaţională, publicaţii).
Evaluatori
Procesul de evaluare la nivel naţional a fost condus în cadrul proiectului de un grup de trei
evaluatori, aflaţi în sistemul de cercetare şi învăţământ superior: Prof. Dr. Elena Badea
(Institutul de Biologie din Bucureşti), Prof. Dr. Petruţa Cornea (USAMV Bucureşti) şi Ioana
Ispas (consilier în Ministerul Educaţiei şi Cercetării). Coordonarea procesului de evaluare a
fost realizată de coordonatorul naţional al proiectului.
Planul de evaluare
În cadrul proiectului, în perioada aprilie-mai, 2004 a fost elaborat un plan de inventariere care
a urmărit recomandările Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu. Menţionăm că nu a fost
impusă o metodologie strictă procesului de inventariere şi evaluare a datelor.
Rezultatele evaluării, oarecum heterogene, întrucât au fost primite date din trei surse diferite,
au fost reproduse în cadrul proiectului, într-o manieră unitară, prin utilizarea sistemului ideal
de evaluare a unei capacităţi propus de Baser în 2003 (Fig. 1).
CADRUL ANALITIC SIMPLIFICAT
Context Institutii
extern interesate
Capacitati
Procese
adaptative Performanta
interne
Recomandari
Caracteristici
Interventii
proprii si
externe
resurse
Fig. 1 Cadrul analitic simplificat al unei capacităţi (schemă modificată după Heather Baser,
2003).

Raport 2004
47
47
Actiune interactiva
În continuare vom realiza o prezentare succintă a fiecărei etape parcurse în procesul de

evaluare.
CONTEXT EXTERN a fost reprezentat de analiza sistemului politic, legislativ, administrativ

precum şi a aspectelor sociale şi etice.
Sistemul politic. Sistemul de Cercetare-Dezvoltare în România, în particular cercetarea din

domemiul biotehnolgiei moderne se sprijină pe “Strategia pentru dezvoltare economică”
publicat pentru perioada 2000-2004. Programul Guvernamental al României din prioada
2001-2004 cuprinde două capitole interesante: 1) creşterea capacităţii, calităţii şi
competitivităţii programelor de C&D şi 2) accelerarea integrarii europene si euro-atlantice a
sistemului C&D. Din păcate, strategia MEC/2002 nu a elaborat nici o referire particulară
pentru dezvoltarea domeniului. Strategia comună a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a
Academiei Române nu ţinteşte în mod specific acest aspect. Proiect naţional, cu finanţare
europeană BioPlatform, care se derulează la nivelul Institutului de Biologie din Bucureşti,
este singurul care prinde în textul strategiilor o referire clară despre studiul impactului
organismelor modificate genetic asupra mediului înconjurător.
Sistemul legislativ elaborat cu scopul precis de dezvoltare a domeniului biotehnologiilor

moderne se regăseşte în programele MEC: PNCDI: D 562/1999 (1999); 556/2001 (2001-
2005), Programul C&D Orizont DG 1095/1995 (1996-2000); L 191/1999 (2000-2002) şi
Programul de Granturi pentru CS DG 735/1996. Totuşi finanţările ţintite pe domeniu sunt
foarte reduse, ele au fost distribuite mai degrabă domeniilor colaterale, anexe. Nici un act din
lista actelor normative a MEC (1992-2004) nu se referă în particular la dezvoltarea cercetării
biotehnologiilor moderne.
Sistemul administrativ din domeniul Cercetării în România a fost amplu studiat si prezentat în
ultima perioadă de timp. Una dintre cele mai sintetice lucrări fiind a secretarului de stat
Gheorghe Popa din 2003, care prezintă toate instituţiile aflate în subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării şi Academiei Române (www.mec.ro).
Ar trebui revizuită conexiunea dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi autoritatea naţională
competentă, în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor C&D pe biotehnologii moderne.
Impact social. In acest context au fost finanţate cel puţin patru proiecte în perioada 2000-
2003 pentru studiul impactului social al OMG în România. Putem considera că a fost depus
un efort destul de scăzut, în domeniul conştientizării publicului, asupra aspectelor legate de
biotehnolgia modernă, în particular asupra introducerii şi folosirii în România a OMG.
Tabel Proiecte de cercetare cu studiul impactului social al organismelor modificate genetic,

Ioana Ispas, 2004
Camera României pentruOMG –hrană & Certificarea Bio project EU – Leonardo 2002-
Comerţ şi Industrie poluării nr. 2002 -I-02-B-F-PP- 2003
120211
Institutul de Bioresurse Centru de diseminare a BIOTECH 2001-
Alimentare informaţiei despre OMG 2003
Centrul Român pentru Public consultation of citizens PHARE 2002-
IMM regarding consumers rights for 2003
GMO
Societatea Română Euro-competenţă, Transferul project Leonardo EU 2000-
pentru Biotehnologie şi informaţiei , Recomandări RO/00/B/F/PP-141028 2003
Bioinginerie pentru tinerii specialişti în
Inst. Cercetări Chimice, domeniul bioştiinţelor, Euro-
Universitatea Politehnica biocompetenţă
UASVM, Bucharest

Raport 2004
48
48
CONTEXTUL INTERN Evaluarea contextului intern a vizat inventarierea instituţiilor de

cercetare (de stat sau privatizate), temelor, proiectelor de cercetare strict pe domeniul
biotehnolgiei moderne, resursele umane implicate, facilităţilor (infrastructură) şi fondurilor
alocate, dar şi analiza performanţele lor.
Instituţii de Cercetare Din cadrul instituţiilor de cercetare de stat se desprind cele două
categorii aparţinând MEC şi Academiei Române (18 instituţii). De asemenea, au fost
inventariate instituţiile privatizate, interesate în dezvoltarea capacităţii de cercetare în
domeniu.
Instituţii ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării
1. Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Biologie, Institutul de Genetică

2. Universitatea “Babeş Bolyai” - Cluj Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie
3. USAMV Bucuresti www.bioth.usab.ro
4. USAMV Cluj Napoca
5. USAMV Timişoara www.usab-tm.ro
6. Institutul Pasteur Bucuresti
7. Institutul National C&D Cantacuzino
8. Institutul National C&D de Chimico-Farmaceutice
9. Institutul de Chimie Bucuresti
10. Institutul National C&D “Horia Hulubei”
11. Institutul pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti
12. Institutul C&D în Agricultură Fundulea
13. Statiunea C&D de Cresterea Pomilor Fructiferi – Bistriţa,
14. Statiunea C&D de Cresterea Pomilor Fructiferi – Voineşti
15. Staţiunea C&D Stefăneşti, Argeş
Institute ale Academiei Române
16. Institutul de Biologie Bucureşti, www.ibiol.ro

17. Institutul de Biochimie Bucureşti
18. Institutul de Virusologie “Ştefan S. Nicolau”-Bucuresti www.virology.ro
Cercetarea de tip privatizat este slab reprezentată în România pentru acest domeniu,
singura unitate de cercetare fiind reprezentată de S.C. SERICAROM S.A.
Este important de subliniat că cercetarea aferentă domeniului se poate grupa în două

categorii, foarte diferite, dacă se ţine cont de aspectele abordate şi cadrul desfăşurării
studiilor. Astfel, într-o primă categorie se înscriu cercetările în condiţii de izolare iar în
cealaltă cercetările de evaluare şi monitorizare a riscurilor (asociate introducerii intenţionate
în mediu sau pe piaţă) pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană. Din acest punct de
vedere proiectele de cercetare abordate sunt total diferite: dacă în primul caz se poate
considera că grupul de specialişti implicaţi într-un proiect de cercetare este restrâns la studiul
aspectelor de laborator, pentru cel de-al doilea caz, grupul de specialişti abordează o
tematică ce depăşeşte cadrul laboratorului.
Plante modificate genetic. Obiectul de studiu al proiectelor de cercetare a vizat în special

plante modificate genetic aflate în condiţii de laborator (Armoracia lapatifolia, Atropa
belladonna, Datura innoxia, Gllycyrrhiza glabra, Morus spp., Nicotiana tabacum, Solanum
tuberosum, Glycine max, Zea mays). De asemenea, au fost studiate anumite specii de
plante de cultură, pentru testare sau cultivare (Glycine max tolerantă la glifosat [CP4EPSPS],
Solanum tuberosum rezistent la gândacul de Colorado [CRY IIIA], Zea mays rezistent la
sfredelitor [CRYIA] şi Zea mays toleranţă la glifosat [CP4EPSPS]).
Raport 2004
49
49
Actiune interactiva
Microorganisme modificate genetic. Au fost abordate pentru studii în particular bacterii, ca

vectori de transformare, în condiţii de siguranţă, din genul Agrobacterium (A. rhizogenes 10/
pΔgusBin 19, A. rhizogenes 10/ p35SgusBin 19, A. rhizogenes LBA 9402, A. rhizogenes
Wild AN 23, A. rhizogenes Ar40/ pΔgusBin 19, A. rhizogenes A4R8, A. tumefaciens LBA
4404/ pΔgusBin 19, A. tumefaciens LBA 4404/ p35SgusBin 19, A. tumefaciens LBA 4404/
pHSP70gus, A. tumefaciens LBA 4404/ pBinplus, A. tumefaciens 6 strains LBA 4404/ pcirce-
GUS, A. tumefaciens 7 strains LBA 4404/ PB 1101-G, A. tumefaciens ABI/ pMON38943, A.
tumefaciens LBA 4404/ pBinplus) Bacillus (B. licheniformis tB40.2, B. licheniformis B40.4.85,
B. subtilis MI112/ Arg15 leuB8 thr5 recE4 hsmM hsrM, pLC1, Kmr, proA proB, B. subtilis
MI112/Arg15 leuB8 thr5 recE4 hsmM hsrM, pNC61, Tmr, deg R, B. subtilis tB1.7, B. subtilis
tB2.2) şi Eschecheria (E.coli T20.5).
Resursele umane implicate în aceste proiecte de cercetare sunt reprezentate de cercetători

din domenii de activitate foarte diferite, cu diferite grade de competenţă, analiza inventarului
realizat relevând implicarea a 56 de specialişti, pentru o perioadă de peste 20 de ani (1980-
2004).
Infrastructura necesară realizării studiilor acestui domeniu foarte nou, este în general foarte
scumpă, consumabilele şi aparatele folosite necesitând investiţii foarte mari chiar şi pentru
ţările foarte dezvoltate. In prezent în România, în anumite instituţii de cercetare sau
universităţi de stat, există căteva aparate foarte performante (RT-PCR, PCR,
Secvenţializator ADN/proteine, aparat electroforeză Southern blot, Northern blot, ELISA etc.)
dar nici un laborator nu este atestat pentru bune practici de laborator (GPL). Atestarea este
costisitoare dar este esenţială pentru asigurarea trasabilităţii pe piaţă a produselor OMG.
Totuşi, standardizarea obligatorie a laboratoarelor prin atestarea GPL, în mediul de cercetare
nu se aplică nici la nivel modial.
Resursele financiare alocate derulării proiectelor de cercetare din România provin, la nivel
naţional, din granturi CNCSIS, proiecte PNCDI (AGRAL, BIOTECH), granturi sau programe
de cercetare fundamentală ale Academiei Române. Se poate sublina că aportul mic dar
constant pentru acest domeniu aparţine Academiei Române, începând cu anul 1975, odată
cu înfiinţarea primului laborator de inginerie genetică microbiană în cadrul Institutului de
Biologie din Bucureşti. MEC-ul a finanţat asemenea proiecte mult mai târziu - după 1999.
Finanţarea internaţională de proiecte în România s-a realizat prin Programele Cadru 5,
Phare, Leonardo da Vinci, sau ale Băncii Mondiale.
Performanţe. A fost dificilă uniformizarea aspectelor legate de performanţe, ele fiind

fundamentate de cele 49 de proiecte de cercetare ţintite pe studiul OMG şi derulate pentru
perioada 1980-2004. Continua instruire a resurselor umane, sau dezvoltarea politicii
manageriale în concordanţă cu dezvoltarea propriei capacităţi, sunt aspecte foarte
heterogene şi diferă de la o instituţie la alta. Totuşi, există centre de cercetare care s-au
evidenţiat prin performanţe deosebite în domeniu (resurse umane, infrastructură, activitate
publicistică): Institutul de Biochimie al AR, Institutul de Virusologie “Ştefan S. Nicolau”-
Bucuresti www.virology.ro, Institutul de Biologie al AR www.ibiol.ro, Institutul de Genetică şi
Facultatea de Biologie din Bucuresti, USAMV Timişoara, Univ “Babes Bolyai” Cluj, USAMV
Cluj-Napoca.
INSTITUTII INTERESATE. O altă dimensiune necesară dezvoltării capacităţii de cerecetare

din domeniul biotehnologiilor moderne în România este reprezentată de grupul instituţiilor
interesate. In acest context vom aminti universităţile şi instituţiile de cercetare de stat
(Academia Română, Academia de Stiinte Agricole şi Silvice “Ionescu Şişeşti”, Institutul de
Biologie Bucuresti, Institutul de Cercetări Alimentare, Institutul de Sănătate Publică, Institutul
de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor, USAMV Cluj Napoca), autorităţi naţionale
(Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul
Raport 2004
50
50
Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Sanitar-Veterinară si de Sigurantă

Alimentară, Autoritatea Naţionalâ pentru Protecţia Consumatorilor, Comisia de Securitate
Biologică, Autoritatea Natională a Vămilor, Garda Natională de Mediu) organizaţii
neguvernamentale (Federaţia Naţională pentru Agricultură Ecologică, ECOSENS, Centrul
Regional de Protectia Mediului), companii (Pioneer Hi-Breed Seeds Agro SRL, Monsanto
Europe SA) precum şi producători, fermieri şi consumatori.
INTERVENTIILE EXTERNE din afara graniţelor ţării sunt reprezentate de politica României
de integrare europeană precum şi de organizaţiile internaţionale şi instrumentele
internaţionale faţă de care România are obligaţii (foruri şi organizaţii mondiale). In urma
aderării la CE, România va fi nevoită să-şi alinieze la standarde europene capacităţile
instituţionale aferente biosecurităţii.
Dinamica dezvoltării capacităţii de cercetare din domeniul biotehnologiei moderne a

României, este asigurată în prezent şi în viitorul apropiat de contribuţia celor patru factori
majori enunţaţi anterior: mediu extern, mediu intern, instituţii interesate şi intervenţiile
externe. Ca urmare, interesul instituţiilor implicate şi în particular accesul la fonduri vor fi
direct proporţionale cu performanţele cercetării din domeniul biotehnologiei moderne.

Raport 2004
51
51
Actiune interactiva
RECOMANDARI
ACTIUNE INTERACTIVA DIN CURSUL SEMINARULUI
POLITICA DE BIOSECURITATE
1. Autorităţile competente implicate în conturarea politicii de biosecuritate trebuie să

sprijine concret dezvoltarea biotehnologiilor moderne în România, cel puţin în
contextul dezvoltării acestui domeniu în Europa.
2. Biotehnologia modernă trebuie să fie susţinută politic, reglementată legislativ şi

sprijinită de un management competent din partea tuturor instituţiilor implicate.
REGLEMENTĂRI
1. Legislaţia în acest domeniu nu poate fi funcţională fără aportul cercetării aferente.
2. Cadrul legislativ adecvat trebuie să permită preluarea în condiţii de siguranţă a

biotehnologiilor moderne.
3. Activităţile de monitorizare: autorităţile să desemneze instituţiile responsabile şi să

reglementeze mecanismele de finanţare.
FONDURI
1. Autorităţile care gestionează fonduri pentru cercetare să sprijine prin programe

coerente şi în interesul dezvoltării durabile, finanţarea proiectelor de cercetare pentru
biosecuritate în condiţiile dezvoltării biotehnologiei moderne în Europa.
2. Dezvoltarea capacităţii de monitorizare: prioritate naţională
3. Baza materială (facilităţi) a instituţiilor interesate, se impune a fi adusă la standarde

internaţionale (calitativ-cantitativ) prin fonduri alocate competitiv.
LABORATOARE
1. Identificarea posibilităţii de acreditare de urgenţă a cel putin 3 laboratoare pentru

detectare OMG: prioritate naţională
2. Promovarea colaborării între laboratoare la nivel naţional şi internaţional, în domeniul

biosecurităţii.
3. Introducerea şi respectarea normelor EUREGAP- (European Good Agriculture

Practice).
INFORMAREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI

prioritate naţională
1. Cursuri de instruire realizate de instituţii de invăţământ şi cercetare competente

pentru toţi factorii interesaţi (este un domeniu relativ nou şi puţin cunoscut) dar şi de
personalităţi marcante în domeniu.

Raport 2004
52
52
Recomandari
2. Informarea institutiilor de cercetare asupra legislaţiei din domeniul biosecurităţii,

întrucât în conformitate cu legea 214/2002 au obligaţia să notifice experimentele din
domeniul biotehnologiilor moderne către autoritatea naţională competentă (notificarea
va fi însoţită de evaluarea riscurilor).
3. Publicarea unui Buletin Oficial din partea Comisiei de Securitate Biologică
5. Publicarea temelor de cercetare, precum şi a rezultatelor cercetării relevante in

domeniu, pe sit web.
6. Construirea capacităţilor de informare a publicului larg prin intermediul sistemului de

învăţământ (începand cu şcoli generale, licee, grupuri şcolare, colegii, universităţi) şi
mass media.

Raport 2004
53
53
Actiune interactiva
CONCLUZII GENERALE
ACTIUNE INTERACTIVA DIN CURSUL SEMINARULUI

APROBATA LA INTRUNIREA DIN 10 DECEMBRIE, 2004 A CNC
1. Nu a fost formulată/elaborată o strategie în domeniul biosecurităţii, legată în mod

particular de utilizarea organismelor modificate genetic.
2. Există un sistem de reglementari pentru domeniul organismelor modificate genetic.
3. România dispune în prezent de facilităţi care să-i permită să creeze doar în

colaborare organisme modificate genetic cu caractere importante economic.
4. România nu are întreaga capacitate de a dezvolta şi utiliza produsele biotehnologiei

moderne.
5. In Romania există competenţa ştiinţifică (resurse umane) pentru activităţile de

cercetare-monitorizare dar nu este sprijinită să obţină facilităţi în domeniu.
6. România nu dispune de laboratoare acreditate pentru analize organismelor

modificate genetic.
7. Prin intermediul Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistarea Soiurilor, România

are capacitatea şi competenţa de a testa şi înregistra soiuri şi hibrizi de plante
modificate genetic.
8. Cercetarea în sectorul privatizat este practic inexistentă.

Raport 2004
54
54
Recomandari
“REVIZUIREA REZULTATELOR EVALUĂRII: IDENTIFICAREA LIPSURILOR, NECESITĂŢILOR ŞI

PRIORITATILOR"
Evaluarea capacităţii de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne din România
SEMINAR LA NIVEL NATIONAL
Institutul de Biologie al Academiei Române

17 NOIEMBRIE, 2004
LISTA PARTICIPANTILOR
ordine alfabetică
Titluri
Nr. crt Nume Complet ştiinţifice/ Instituţie Adresa de contact
funcţii
Ministry of Environment and Water Management,
Dr. Biodiversity Conservation and Biosafety
Antofie Maria- National Directorate
1. UNEP/GEF PROJECT
Mihaela Project 12 Libertăţii Bd., Bucharest
Coordinator Tel +40 740081274 Fax +40-21 4100531
E-mail: cnb@mappm.ro , www.unep.org
Institute of Biology, 296 Splaiul Independentei,
Prof. Dr. Romanian Biosafety Commission,
060031, sector 6, Bucharest,
2. Badea Elena Scientist National Coordinating Committee-
Tel: +40 21 2239072, Fax: +40 21 2219071,
President member
E-mail: elena.badea@ibiol.ro
Ministry of Environment and Water
Management,
12 Libertăţii Bd., Bucharest, Tel/Fax +40 21
Biodiversity Conservation and
3. Baz Adriana Director 4100531, E-mail: baz@mappm.ro;
Biosafety Directorate,
www.mappm.ro
National Executive Agency of the
project
Buciumeanu National R&D Institute for Stefanesti, Arges Country
4. Dr.
Elena Horticulture Biotechnology
Afumati, Ilfov country, Tel: +40 21 3127778, +40
5. Ciocăzanu Ion Scientist Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL 744 312618, Fax: +40 21 3128749,
E-mail: Ion.ciocazanu@pioneer.com
55
Raport 2004
55
Actiune interactiva
56
7-9 Tudor Arghezi Str., Bucharest
Agriculture
6. Cionga Cristina USDA Bucharest Tel: +40 21 2100398, +40 21 2104042
Specialist
Fax: +40 21 2100395
Agricultural
61 Mărăşti Bd., Sector 2, Bucharest, 011464
Ciora Mihaela Engineer State Institute for Variety Testing
7. Tel: +40 21 2250007, Fax:+40 21 2225605, +40
Rodica DUS test and Registration, Bucharest
72 2605947, E-mail : istis@easynet.ro
expert
Sanitarian Veterinary and Food
1 B Strada Negustori Str., nr. 1B, 023951, sector
Safety Authority
2, Bucharest,
8. Ciucă Veronica Counselor Department for Food Safety
Tel: +40 21 315.78.75; Fax: +40 21 312.49.67.
National Coordinating Committee-
Email: ciuca@ansv.ro
member
Management, 12 Libertăţii Bd., Bucharest,
Comănoiu Ana-
9. Counselor Biodiversity Conservation and Tel +40 21 3353382, Fax +40 21 4100531
Maria Biosafety Directorate E-mail: comanoiu@mappm.ro www.mappm.ro
National Executive Agency
Prof. Dr.
University of Agricultural Sciences 59 Marasti Blvd. Sector 1, Bucharest
Faculty of
10. Cornea Petruţa and Veterinary Medicine, Bucharest Tel +40 723980432, Fax +40 21 2242815
Biotechnolog
E-mail: pccornea@yahoo.com
y Faculty of Biotechnology
1-3 Dr. Leonte St. sector 5, 050463, Bucharest,
Dumitrache Prof. Dr. Institute of Public Health, Bucharest Tel: 021 2249228, Fax: 021 2249226
11.
Sebastian Specialist Food Hygiene E-mail: nsuciu@ispb.ro
Institute of Biology Bucharest 296 Splaiul Independentei St, 060031, Bucharest

Prof. Dr.
12. Falcă Marin National Coordinating Committee- Tel : +40 21 2239072, Fax +40 21 2219071,
Director
member E-mail : marin.falca@ibiol.ro
National Environment Protection 151 Aleea Lacul Morii, Bucharest
13. Ghinea Steluţa Counselor
Agency Tel/Fax: 021 4934237, 021 4934236
Management, 12 Libertăţii Bd., Bucharest, Tel/Fax +40 21
14. Groza Atena Counselor Biodiversity Conservation and 4100531
Biosafety Directorate E-mail: atena@mappm.ro www.mappm.ro
National Executive Agency

Raport 2004
56
Recomandari
Ministry of Environment and Water Management,

Biodiversity Conservation and Biosafety
Măruţescu Project Directorate
15. UNEP/GEF PROJECT
Andrei Assistant 12 Libertăţii Bd., Bucharest Tel +40 740081274
Fax +40-21 4100531
E-mail: andreimarutescu@yahoo.com ;
Prof. Dr. Food Research Institute, Bucharest 1D Gârlei St., 013721, sector 6, Bucharest,
Mencinicopschi
16. General National Coordinating Committee- Tel: +40 21 2331450, Fax: +40 21 2331459,
Gheorghe Manager member E-mail
National Authority For Consumers
5 Georges Clemenceanu St, Sector 1-Bucharest
Protection
17. Popa Anica Head Officer Phone +40 21 3156692, +40 72 4255817
National Coordinating Committee-
E-mail anicapopa@anpc.ro
member
Popescu
National R&D Institute for Stefanesti, Arges Country
18. Carmen Dr.
Horticulture Biotechnology carm3n_popescu@yahoo.com
Florentina
Na Safrance 27, 10100 Praha 10 Czech
Republic
19. Radu Constantin Manager Monsanto Europe SA Tel: +420 272 737573 Mob: 420 602 448 262
Fax: +420 272 742 626
E-mail: constantin.radu@monsanto.com
162 Barbu Văcăreşti St, Et. 1 Sect 2 Bucharest,
Monsanto Europe SA Bruxelles,
20. Sabău Ioan Manager Tel/Fax: 021 230 5550, 0722609840,
Bucharest
E-mail: ioan.sabau@monsanto.com
85 Dr.Felix St., sector 1, Bucharest
Regulation Tel: +40 21 3138560, +40 21 2129514
21. Dima Dragoş ECOSENS GMO Working Group
Consultant +40 744 351977, Fax: +40 21 3138560
E-mail ecosens@fx.ro , xboarder@go.ro
61 Mǎrǎşti Bd. 040255, sector 1, Bucharest,
Agricultural R & D Institute, room 3
22. Iouraş Monica Dr.
Fundulea Tel: +40 21 2241790
E-mail: iouras@dnt.ro
Aldea Anca (and Foreign News
23. Romanian-National Journal
Photographer) Editor
57
Raport 2004
57
Programul seminarului
PROGRAMUL SEMINARULUI
“Revizuirea rezultatelor evaluării: identificarea lipsurilor, necesităţilor şi
prioritatilor"
Evaluarea capacităţii de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne
din România
Seminar Naţional
Institutul de Biologie al Academiei Române
Bucureşti
17 Noiembrie, 2004
9.00- 9.15 Deschidere oficială a seminarului

Prof. Dr. Marin Falcă Directorul Institutului de Biologie
Adriana Baz (NEA),
Dr. Maria-Mihaela Antofie (NPC)
9.15-9.30 Evaluarea capacităţii instituţionale: noţiuni introductive
9.30-10.00 Discuţii
10.00-10.15 Biotehnologia modernă şi Biosecuritatea
Prof. Dr. Elena Badea
11.00-11.15 Pauză de cafea
11.15-11.30 Raport tehnic asupra biotehnologiei moderne din România

Prof. Dr. Petruţa Cornea
12.30-14.00 Prânz
14.00-14.15 Studiu privind oportunitatile de finantare, existente la Ministerul

Educatiei si Cercetarii referitoare la organismele modificate genetic
Ioana Ispas
14.45-15.00 Evaluarea capacităţii de cercetare din domeniul biotehnologiei
moderne în Romania
15.30-15.45 Pauză de cafea
15.45-16.45 Lipsuri, necesităţi şi priorităţi identificate în urma autoevaluării –

recomandări
Moderator: Dr. Maria-Mihaela Antofie
16.45-17.00 Concluzii generale
17.00 Ora oficială de închidere a seminarului

Raport 2004
58
58
Planul de inventariere
Evaluarea seminarului
Participanţii la seminar au primit formulare pentru evaluarea seminarului (nivel tehnic, nivelul
ştiinţific, organizare şi atingerea obiectivelor).
5 excelent, 4 foarte bine, 3 bine, 2 slab, 1 deloc
0
nivel tehnic nivel stiintific nivel de atingerea
organizare obiectivelor
FORMULAR DE EVALUARE
Nume complet: ________________________

Institutie: _______________________________________________________
_______________________________________________________
Nivele 1 2 3 4 5
foarte slab bine foarte excelent
slab bine
Tehnic
Stiinţific
Organizatoric
Atngerea obiectivelor propuse
Sugestii
Concluziile evaluării
Evaluarea seminarului a avut o cotaţie bună cu sugestia generală ca gradul de interactivitate
să fie mult îmbunătăţit.

Raport 2004
59
59
Comitetul Naţional de Coordonare
MEMBRII COMITETULUI NATIONAL DE COORDONARE (CNC)
Academia Română Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

Acad. Prof. Dr. Doc. George ZARNEA Dezvoltării Rurale
Secţia de Ştiinte Biologice Dr. Constantin SIN
Calea Victoriei nr. 125, 010071, Sector 1, Bd. Carol I. nr.24, 020921, Sector 2, Bucuresti
Bucureşti Phone: +40 21 3072405
Phone: +40 21 2128640 Fax : +40 21 3078635
Fax : +40 21 2116608 E-mail c.sin@maa.ro
E-mail gzarn@acad.ro
Federaţia Naţională de Agricultură
Academia de Ştiinte Agricole şi Silvice Ecologică
"Gheorghe Ionescu-Şişeşti" Dr. Ion TONCEA
Acad. Prof. Dr. Doc. Cristian Ioan HERA Str. N. Titulescu nr.1, 915200 Fundulea,
Bd. Mărăşti nr. 61, 040255, Sector 1, Bucureşti Judetul Calarasi
Phone: +40 21 2227834 Phone: +40 21 315 08 05
Fax : +40 21 2229139 Phone/Fax : + 40 24 264 20 44
E-mail asas@customers.digiro.net E-mail toncea@ricic.ro
Institutul de Biologie, Bucureşti Centrul Regional de Protecţie a Mediului

Prof. Dr. Marin FALCA pentru Europa Centrală şi de Est
Splaiul Independenţei nr.296, 060031, Sector Lucian IONESCU
6, Bucureşti Str. Episcop Timus nr. 4, 011612, Bucuresti
Phone: +40 21 2239072 Phone: +40 21 2319764
Fax : +40 21 2219071 Fax : +40 21 2312017
E-mail marin.falca@ibiol.ro E-mail Rec@recromania.ro
Institutul de Cercetări Alimentare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Bucureşti Razvan TEODORESCU
Prof. Dr. Gheorghe MENCINICOPSCHI Str. Mendeleev nr. 21-25
Str.Garlei 1D, 013721, Sector 6, Bucuresti 70161, Sector 1, Bucuresti
Phone: +40 21 2331450 Phone/Fax: + 40 21 2109275
Fax : +40 21 2331459 E-mail: razvan.teodorescu@rdslink.ro
E-mail ica@sunu.rnc.ro
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Comisia de Securitate Biologică Consumatorilor
Prof. Dr. Elena BADEA Anica POPA
Institutul de Biologie, Bucureşti Str Georges Clemenceanu nr.5, Sector 1,
Splaiul Independentei nr.296, 060031, Sector Bucuresti
6 Phone : +40 21 3156692
Phone: +40 21 2239072 E-mail anicapopa@anpc.ro
Fax: +40 21 2219071
E-mail elena.badea@ibiol.ro Autoritatea Naţională Sanitar Veterinara şi
pentru Siguranţa Alimentelor
Universitatea de Stiinţe Agricole şi Str. Negustori nr. 1B, cod 023951, sect. 2
Medicina Veterinară, Cluj-Napoca Bucureşti
Prof. Dr. Doru PAMFIL Tel: +40 21 3157875
Str Mănăştur.nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Fax: +40 21 3124967
Cluj
Phone/Fax: +40 26 4196384 Secretarul CNC
Email dpamfil@usamvcluj.ro Dr. Maria-Mihaela ANTOFIE
Coordonatorul National al Proiectului
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Adriana BAZ Directia de Conservare a Biodiversitatii si
Direcţia de Conservare a Biodiversităţii şi Biosecuritate
Biosecuritate Bl. Libertatii nr. 12, 040129, Sector 5,
Bd. Libertatii nr.12, 040129, Sector 5, Bucuresti
Bucuresti Phone/Fax : +40 21 4100531
Phone/Fax : +40 21 4100531 E-mail antofie@mappm.ro
E-mail baz@mappm.ro
Raport 2004
60 60
Planul de inventariere
PLANUL DE INVENTARIERE
Aprobat în cadrul întrunirii CNC din 13 mai, 2004
Inventarierea biotehnologiei moderne deja existente şi a aranjamentelor pentru

folosirea ei în condiţii de seguranţă incluzând revizuirea şi evaluarea legislaţiei
prezente, care ar putea avea impact în folosirea biotehnologiei moderne (aceasta
poate include fito-sanitare, pesticide, ierbicide, legislaţie privind importul/ exportul şi
ghiduri)
– inventar asupra biotehnologiilor moderne (activităţi curente şi planificare) din România
(cercetare/industrie, unităţi de stat/privatizate) cu precădere a laboratoarelor (facilităţi,
resurse umane, performanţe) utilizatoare de bacterii MG, plante MG şi animale MG
(performanţe);
– inventarul legislaţiei în vigoare şi a mecanismelor existente privind introducerea,
utilizarea, producerea şi comercializarea OMG pentru condiţii de siguranţă şi pentru uzul
direct (alimente, furaje sau pentru procesare). Revizuirea legislativă şi evidenţierea
lipsurilor legislative în acord cu Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea;
– inventarul transportului peste frontiere al OMG, cadrul legislativ (acte legislative, specii,
scop, notificări, utilizarea în condiţii de siguranţă, transfer, studii de monitorizare şi sistem
eficient de reglementări);
– inventarul legislaţiei privind importul/exportul, producerea, utilizarea, şi transportul
pesticidelor;
– inventarul tuturor publicaţiilor privind OMG.
Examinarea programelor de cooperare existente (naţionale, bilaterale şi multilaterale)

de consolidarea capacităţii C&D şi aplicarea biotehnologiei moderne
– inventar al tuturor acordurilor naţionale, bilaterale şi multinaţionale privind transportul
peste frontiere de OMG în scopul cercetării sau pentru industrie (liste de instituţii, adrese,
personal, facilităţi, performanţe);
– inventar al tuturor acţiunilor de dezvoltare a capacităţii asociate domeniului.
Studierea cadrului naţional de biosecuritate existent în ţările din sub-regiune

Studiul va viza în particular ţările din subregiune Bielarus, Croatia, Republica Cehă, Ungaria,
Letonia, Lituania, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ucraina, cu scopul
dezvoltării relaţiilor bilaterale şi subregionale în domeniul biosecurităţii.
Studierea mecanismelor existente pentru armonizarea evaluării/ managementului

riscurilor, acceptare mutuală a informaţiei şi validarea ei
– inventar al studiilor de evaluare a riscurilor asociate transferului transgenei, impactului
asupra biodiversităţii, studii de impact ecologic asupra speciilor ameninţate sau rare
precum şi asupra sănătăţii umane.
Examinarea extinderii şi impactului punerii în circulaţie a OMG şi a produselor

comerciale
– inventar asupra produselor modificate genetic aflate deja pe piaţă, asupra aplicării
trasabilităţii şi etichetării;
– inventar asupra impactului utilizării OMG asupra conservării tradiţiilor locale.

Raport 2004
61 61

Evaluarea Capcitatii de Cercetare in Domeniul Biotehnologiilor Moderne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Capcitatii de Cercetare in Domeniul Biotehnologiilor Moderne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

“DEZVOLTAREA CADRULUI NATIONAL DE BIOSECURITATE PENTRU ROMANIA”

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

EVALUAREA CAPACITĂŢII DE CERCETARE

“REVIZUIREA REZULTATELOR EVALUĂRII: IDENTIFICAREA

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Raportul asupra evaluării capacităţii de cercetare în domeniul biotehnologiilor

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului "Dezvoltarea cadrului naţional de

Maria-Mihaela Antofie (UNEP/GEF): Coordonatorul proiectului.

Raportul nu prezintă poziţii oficiale. Intenţia autorilor este de a oferi o opinie

Copyright MMGA, UNEP/GEF

Disponibil la adresa: Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, Direcţia Conservarea

Editura Cartea Universitară

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Evaluarea capacităţii instituţionale: noţiuni introductive 10

Biotehnologia modernă şi biosecuritatea 15

Raport tehnic asupra biotehnologiei moderne din România 29

Studiu privind oportunităţile de finanţare, existente la Ministerul Educaţiei şi 34

Evaluarea capacităţii de cercetare a biotehnologiilor moderne în România 47

Comitetul Naţional de Coordonare 60

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

În cadrul proiectului UNEP/GEF „Dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru

Cadrul naţional de biosecuritate este definit în general ca fiind reprezentat de un sistem de

Domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă. Mai

Se poate spune că biosecuritatea constituie un domeniu de sine stătător la nivel global, cu o

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Întrucât domeniul biosecurităţii depăşeşte interesul de nivel naţional, regăsindu-se la nivel

În cadrul acestui sistem relaţional trebuie să se dezvolte legătura autorităţii naţionale

Nu în ultimul rând trebuie dezvoltat un sistem de colaborare la nivel subregional (România va

Interesul instituţiilor implicate şi în particular accesul la fonduri sunt direct proporţionale cu

Dr. Maria-Mihaela Antofie

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor reprezintă Agenţia Naţională de Execuţie (ANE) a

– Instruirea participanţilor asupra principalelor obiective ale proiectului UNEP/GEF

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

– Colaborarea directă cu autorităţile naţionale relevante în domeniu, precum şi cu instituţiile

Locul şi data de desfăşurării evenimentului

Pentru atingerea dezideratelor acestui seminar Comitetul Naţional de Coordonare al

Recomandări pentru participanţi

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

EVALUAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE

În termeni simplişti, orice capacitate este reprezentată de propriul potenţialul de dezvoltare,

Dezvoltarea capacităţii instituţionale

Mai mult, termenii de capacitate şi dezvoltarea capacităţii tind să degenereze, practic

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Sisteme de abordare în dezvoltarea capacităţii instituţionale

Dinamica dezvoltată constant în acest cadru va da vitalitate şi consistenţă procesului,

noile acumulări în practică; 5) capacitatea de a demonstra constant dorinţa de îmbunătăţire a

Evaluarea Dezvoltării Capacităţii Instituţionale

Infrastructură Program de Colaborare

Fig. 1. Componentele unei capacităţi organizaţionale (schemă modificată după de Souza

EVALUAREA CAPACITATII DE CERCETARE IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE DIN ROMANIA

Abordări în procesul de evaluare

Etapa de pregătire a procesului de evaluare

– Utilitatea - evaluarea va fi realizată cu scopul de a fi utilă în particular utilizatorilor ei;

– Sensibilitatea - să se conştientizeze faptul că rezultatul evaluării poate da naştere la

– Participarea - implicând viitorii utilizatori în procesul de evaluare, punctele lor de vedere

– Negocierea - evaluarea nu presupune impunerea unui model personalului implicat în

– „Învăţarea prin practică” - să se promoveze procesul de învăţare în cursul evaluării.

– Abordarea iterativă - se poate realiza în cadrul întrunirilor la discuţii şi reflecţii asupra