Statistic, unele elemente sunt prezente n cea mai mare parte a apelor si au concentraii

semnificative, pe cnd altele apar rar sau numai n cantiti extrem de reduse. O statistica asupra
compoziiei apei potabile propune urmtoarea ordine a abundentei:
Constitueni majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice;
Constitueni secundari: fier, stroniu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor;
Constitueni minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt, cupru,
germaniu, iod, plumb, litiu, mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu, seleniu, titan, uraniu,
vanadiu, zinc;
Constitueni prezeni ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu, lantan, niobiu,
platina, aur, ruteniu, scandiu, argint, taliu, toriu, cositor, tungsten, yterbiu, ytriu, zirconiu;
Deoarece sursele principale n alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila sunt rurile
Nistru(56%) si Prut(16%), alte surse de suprafaa - 8%, un interes deosebit l prezint calitatea
apei lor (Tabelul 3).
n ultimii ani (2000 2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor att dup indicii
organoleptici ct si principalii indici hidrochimici s-a mbunatatit: mineralizarea apei a scazut cu
10-15% ncadrndu-se n limitele 248-473 mg/dm 3 (fl. Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r. Prut) si
278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea); continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; n apa se depisteaza
cantitati mici de nitriti; fosfati Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul Republicii
Moldova, dupa proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa este de clasa a
2-a a calitatii - "poluare moderata".
n sectiuni dupa orasele amplasate de-a lungul rurilor si confluenta cu afluentii Raut si Bc, apa
este de clasa a 3-a - "poluata" .Calitatea apei rului Prut pe teritoriul Republicii Moldova nu
depaseste clasa a 3-a.

Tabelul 3
Componenta chimica (media anuala) a apei rurilor mari din Republica Moldova (2002)
Unitatea acvatica

Fluviul Nistru
Rul Prut
Otaci Soroca Vadul Tighin Olanest Sireut Lacul Unghen
Cahu Guirgiulest
, n ,
lui a
i
i
Costesti i
Leov l
i
aval amonte Voda
a
Stnca
Culoarea, grade
42.7
30
13.1 45.6
61.9
5.6
8.1
70.6 28.1 30
28.1
Turbiditatea,mg/d 3.1
2.8
1.8
3.4
4.9
3
1.4
6.3
19 28.1
19.2
m3
Suspensii totale,
6.5
5.5
2
4.8
32
480
333
325
235 263
214
mg/dm 3
pH
7.4
7.4
7.1
7
7.1
7.5
7.5
7.5
7.9 7.8
7.6
O 2 dizolvat,
7.8
6.2
5.8
5.7
6.1
7.5
8.8
8.6
7.5
8.
8
mg/dm 3
CBO 5 , mg/dm 3 1.6
1.6
2
3
1.9
2
1.2
0.8
1.8 2.2
2.7
O
CCO, mg/dm 3 O
8
12
24
24
24
20
20
24
8
8
8
Duritatea totala,
4.1 4.05 3.9
4.5
3.9
5.7
3.5
3.8
4.1 4.3
3.9
mg.echiv/ dm 3
NH 4 + , mg/dm 3 0.25 0.58 0.23 0.28 0.32
0.07 0.08
0.31
0.05 0.05 0.05
NO 2 - , mg/dm 3 0.03 0.06 0.1 0.15 0.15
0.03 0.08
0.06
0.04 0.04 0.05
NO 3 - , mg/dm 3 8.9 10
7.1 8.8
8.6
5.2
3.8
5.3
5
5.2 5
Produse pet0.22 0.3
0.19 0.3
0.37
0.1
0
0.03
0
0.004 0.03
roliere, mg/dm 3
Mineralizarea,
395 405
454 448
457
502 369
405
569 613 571
mg/dm 3

3. Consecintele poluarii:
3.1. Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a

zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de

debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

3.2. Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa
sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.
I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential

toxic:

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

-

oboseala nejustificata;

afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu

dereglari motorii.

Intoxicatia cu mercur:
-

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;

afectiuni ale sistemului nervos;

afectiuni ale rinichilor;

malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:
-

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:
-

cefalee;

scaderea tensiuni arteriale;

afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

-

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:
-

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.

3.3. Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in
asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare
2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii
cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu
cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai
usor de perceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
-

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu

ape industriale care contin fier;

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau
neagra;

ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.