WHILA C.UNGURE ANU AM.STANCIULESCU G. STOICESCU INDRUMATOR PENTRU LUCRARI DE LABORATOR LA CAI FERATE INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI 1976o2- TABLA DE MNTERIT WCRAREA I. DRYROTOSOOPIE ULTRASONICA 1, Wotiuni de defectozoopies weer ee ee es eee bh "2, Ultresunete. Undele ultrasonics » . - + ee sree ZL 3s Defactomecape ultrasonics «6 eer ess ee tet 1 4. Intorprataree indicatitlor defectossopulul. . . . « 17 TWOCRARBA II. RETRASAREA OUREELOR 2, Motiuni generale, oe eee eee ee et 20 2. WAgurdtorile o¢ ae efactusazd pe teran pentru ren ‘ graserea uned ourbe» ee ee eet ee tt 28 4, Nofiunile de beas ale netode! diegramed unghiarilor 27 A, Aplicatie ws eee ee re ee ee te TUCRARBA III. PRINDERI DE OsLE FSRATS SI MASURATORI DE BFORTURI TN PRISDERI PRIN MSTODS TENSOMBTRICS. dL. Prindori, AloBtuire . ee ee eee ee ee AB 2, Modul de luoru al prinderti. sy ee ee ee 8 3. Schema pungii tengoelectrice (puntea Wheagtsone). Mod de funcyionare, Deterninaree eforturilor in prin deri prin tensonatrie electricd ».. +. +++ + + 46 4, Tehnica efectudril adeurdtorilor cu ajutorul mérei— jor tensometriae. sper ee eee ee et 80 5, Apavate do n&surd. es ee ee ee ee ee FD 6, Influenta varia}ie! de temperaturé. .- +--+ ++ 53 7, Sohema amplas&rii n&reiior tensomeirice la nisure~ $oe deformatiilor pentru intindere, compresiune » » 53 8, Dotersinarea experimentald a eforturilor unitare din elomentele prinderids se ee ee tt tt 34 OCRARBA IV. DETERWINAREA BPORTURILOR DIN BIBMBNTSLE JOANTST 1, Blementele constructive ale joantei » + eee eee $7 2, Joante izclante se eee eee ee ee 8 3, Rostul maxin de montaj. se ee reer srt » 69 4. Galoulul anelitie al joantet. . 6 eee eer 62 5, Determinarea experimentalA a eforturilor din elemea~ (ele joantel. wee eet cee tet ee ee et OFLUGRARBES DSPHOTOSOOPIE ULTRASONT! 1. HOTIUNI DE DEFECTOBOCOPIE Defectoscopla sate exaninares saterielelor gi s piesslor prin gere se obtin indicagii in legituri cu neomogeni tani trueturii pate~ Pialului, ou discontinuite’ seotiunilor gi suprafetelor (fieuri, go- luri ete.) - in soopul detectrii defeatelor, - folosindu-se metode - prin care snterialele wupuge exeuindrii nu aint distruse, Antfol de metode sint: 1, Defectomoopia senaniok; 2, Defeotowoopia ou rediatii (rese ultrariolete,;, rase Rntses, rose S); . 3. Defeatoncopia angneticds 4, Defectoscopia electrics; 5. Defeotosoopia electromagnetiok; 6, Defectosoopia ultrasonichy « 7. Alte metode (defeatoscopie ou petrol, cu sirurs de ou ulei eta). Pentru depistares defectalor la ginsis de cele fereté de pe re- yeoua CFR ge folowesc: defeatosoopia mecanicds (prin ciooinire), eleo= tromagnetiod gi nai ales defectospofis ultrasonicd, Metoda de defectoscopis ultrasonic’ foloeeg¢te un fasoieol de ultraaunete produse de un emifitor ( sured) of este trensnis aeupre matertalalui sau piesed oupuse cerect&rii. 01D, 2. ULTRASUMBIR, URDEIE ULTRASOBIOS: Definitie, Propagere. Proprictéti. Ultraqunctole sint vibragii ale unui aediu elastic # odred frecventé depkgegte pe cee @ sunotelui, neputind £4 perceputd de ureobea omulul. Precvents ubtrapunetelor veriasi: f = 20,000 HS..«+150.000,000 Ha. + Aventor frecvente inalte, deoi unor lungiai de und alot, se @atoresc diferentele de conportare intre stnetele audidile gi ultra~ sunete, diferente devenind ou atit mai mare ou att freoventa altre- eunstului este mai inaltd. Uitrasunstele se propagé, oa gi sunetul, printrio migeare on- Aulatorie, aub formi de unde elestice donumite unde ultranonices-~4- Se gtie ad un punct material sau o particulX in miguere osti- etorie devine un invor de opeilatil din care se propagt, in mediul elastic, osoilati1 in toate diractitie, Sunetele 91 wltrasunetele se propagk prin oontiguitate, sdiod dia aproape in aproape, Staree de miyoare owciletorie ae tranamite, intr-un mediu e- lastia, Guo anusitk vitezd, oare depinde de csracteriaticile modiue lat atribAtut de unde. Propagaree ultresunetelor ve datoregts vibra- fiilor periodice als partioulelor materiale, oare constituie mediul elastic, in jurul posifiilor de echilibru, Diferitele partioole als mediulut elastic intré pe ring in tsoilafie, au aoseagi frecventd ca sures de osofletii, dar cu o fazd intiraieté fata de In eer ultrapunetels sint puternic etenuato;in lichide gi so- Hide atenuarss sete mult mei aio’, Se gtie of in corpurile solide se prepegh unde, carecterizate prints clongatie (y), amplitudine (4), vitezd de propagare (v), peri- wadd (1), freeventd (f) gi face migodrit Wt +P). Relatifle intre scests mXrimi, ounoseute din fiziob, sint: - eaustia migokrii oscilatorii, pentru unde longitudinate, funogonut& gi eub denumirea elongetiet (¥): vin A sinw(t - 2) (1a) war Joe A win (Wt ~ ka) (ap) ander repregint# amplitudineay puleajia migedril; intervalul de tinp: Gistantea de la surea de oscilatfiy viteza de propegare;_ nuntr de unde ik = = ' we oe em ' ' ' eouetie vitesot migodrii opoiletoril (v): ve wh cos (wt - xs} (2) = eouatia acoslerril (a): en nu? 4 sinwe = wy (3) ~ pertoade (7), adiok éurete wet oncilutii couplets (eiolu) afat £ eate intervelul de time in cers ge sfectuoazd 2 oe~ ails bit completa: Re Fal (4)g- = freoventa migokris oscilstorii pertodics (f£), adio% nuntrul do cscilst{ii complete efeotuats de un oscilatcr in unitat de timp: t= (5) DupS dizeotia de oscilatie # m&riati careoteriatios # undei, in raport ot direotie de propegere, undele ae impart tn unde longi~ todinale 9i unde transversale. Se numesc unde Lungitudingle, dack mirines vectoriald de ata~ re are in fiecars punct directia de propagare » undei, Results of undelo longitudinale sint cele le care directia de vibratie a por tloolelor astoriale acinaide ou direstia de propagars @ ec! de, Propagerea undelor lcngitudingie ee face prin cogprimari 91 di~ latiri guocesiva ale modiului elastic. Viteza de propegare « undelor longitudinele diferk de 1a un material ia altul 91 se stebilegte ou reletia: wee (6) unde & represintd modul de elsatioitete « iului strébdtat; - dengitetea mediului prin sere propagS undele. De oxemplu, in ofe2 vf = 5,92 kn/a, Sn plexiglas vy = 2,75 ka/s, in aph vy 1,43 kn/a, 10 ploth ¥,« 0,50 kn/a, tn aor v) = 0,33 ka/a, in sauctus ¥y* 0,05 ka/a. Undele se numeso transyersele, daod drimes vactorialk de etare ere in fiesare punot o directie perpendiouleté pe direatia de propagare a undelor, Vitesa de propsgare a lor diferk de le un ma~ terial la altul,'fiind totdesuna mai wiod decit vitesa de propagare a undelor longitudinale gi se stabilegte ou relafjiar ale (6e) unde f este efortul uniter @ Avind o lungine de undX mai miod deoit sunetele audibile, ultracunstele ponedS gi insugiri directionale mai accentuate, Ultrasunetele pot fi omiae gi se propagh ea gi rezele de lun nink sub formi de fanciocle, apre decsebire de unetele obignuite care se imprdgtie in toate directiile. In afarS de acesete, detorits lungimijor de ondé mici, fenc~ penuk de difractia (caolires obatacolelor) nu apare decit peatra”ob= atacole de dimensiuni foarte aici, in timp ce sunstele obignuite o- eolese practic orice obstacol intilait in cale, sceast# proprictete-65 face wi fie eficiontt usilisarea ultreaunstelor in depistarea defec- telor din ginsle de cale ferati. . a fel os undele luminoage, ultrasunstels aufer% reflezia oi zefractia le suprefate de parere # doud medii diferite. Za studiul propegizil ultrasunstelor se folosess dea nofinnile de lungine de undd, impedanti saracterieticd, anergie transportati de ultrasunéte (intensitatea ultrasunetelor). Lunginea _de_undg (1) este éiatante oare separd intr-o und dow ul puncte auccesive sflate in scceasi fezk de nigcere., Relatia de de~ finire ter AWF a) under ¥ = eate vitesa de propagars, fn n/a; f = frecventa, in Hs. Impedanta caracteristio’ acustio’ (Z) este produsul dintre vi~ tesa da propagare a undelor gi densitatea materialulul 91 ae dsfi- negte ou relatia: bev “Pp (i Qaoustiot) (8) unde: v = eats vitese de propagare, in kn/as P- densitatea specifiok, Energia transportatk de ultrasunete aste mult mai mare decit energia sunetelor de a 1 amplitudine, seea oe rezult& din relatia: pewee pe ate tee y rc) Se observa of intensitatea depinde atit de mariai care oarac- teriseaz& omcilstia aonord (amplitudinea, freovente) cit 51 de marin. core caracterizcaz’ nedinl (deneitates specifiad, vitez’ de propagars}. In casul ultrasunetelor, fenomenul de absorb{ie, care apare la propagares oaailayitior, devine foarte importent. Applitudines undet tise eaade on distanta de la eursa ("4") dupd > lags exponentisa: ana, oH (10) unde Aon ents intonaitatos ultrasuneteior la sured) = coeficient de absorbtie care depinde atit de ceracteriati- eile mediului (ooftoient de dilatetie volumiod , tempsra- ture absolut’ echivelentul mecanic el calories , cdidure apeoifiok, ccefioientul de conductivilitste, soafiaientul de viscositate, freavente gi densitates madiului) ait gi de caracterietioile omolletie! conore (fracvente, lungines de anda).in propagare, amplituéings undelor sonore eoade ou distanta, chisx dec* sint unde plene (aéieX frontul de unde este plan) gi aces tee din douk cauzer 4) are loc o disipors de energie vibratorie sub formé de okl- duri, datorit® treckrilor interne fn mediul stribStut, a cirei valoa~ Ye depinde de vissozitstee madiulut, b) compresiuaile gi destinderile euccesive ele sedinlul nu aint Tigurog adiobatioa, de unde rezult% o plerdere de o&ldurd prin condus- tibilitete termiod, Producerea vitrasunetelor, Genoratoare Zelpatoare, Pontru producsrea ultrasunetelor se folosaea difarite ti- Quri de gsnerstzsre: aecenise (diapnzoane, fiuiere ultresonore, eau sirene ultrasonore), teraice (ou ajutorul vibratiilor unui era elec- tric), gagnetootrictive (deforzsrea corpurilor feromsgnetioe - fier, nichal, cobalt - sub acfiunee unui ofmp magnetic) 91 pieacelectrics. Dispozitivale cole nai dea utilizate pentru producares ultre- aonetolor ae bazeazd pe efectul pisscelectric, Se gtie of epunite cristale (auargul, turmolitul, sulfura de zine, titenstul do bariu) au proprietatea de a prezenta co legiturt intre airieile exprimind starec lor de deformatie elaetiod gi atarea lor da potarizetie eleotricd permansatd, Aveaaté legsturd ae numegte eect piezoelectric. sfectul piezooleotric are loo numai de-a lungul exo{ electr.os a naterialulut. Se deosabesc: efsct piezselecizig diract, care oonstA tn apa~ Tiyle unei coagonente perasnente @ poluriasgiel electrice, respeotiv @ gonantulut electric al cristelului, oa urpare @ deformir‘i lui gi efect piesssleciric indirect sau inverg aare consti in deformares u- ut erietal og urnary @ avsbilirli unui ofsp electric exterior. Din punst da vedere stomic, efectul piesoplestrie em datcrag- te deplesirii part.oulelor slectrizate (ionilor) din nodurile urai Pryoie cristaline, cs urmaty e deforziri! refelet gi iavare, Rezult4 c% aupunind un zateriel cu proprietati piezcelectrice a dafurrdri de intindere seu sompresiune dup& anunite direoyii, pe mane contrare sare fagel6 sala apar sarcini slsctrice egale gi de Sak echinb4 rolul dac% iniootia treojiunes prin compresiune, Deck trectiunes gi compresiunes plSoufei de aaterial piazoe— leetric ge repetd de un foarte mare numir de orl pe segund’, aSunsi pi seanale earcinilor eleotrica se vor schimba tot de atites ori {fencmenul piezoaleatrac direct),Jroducerea ultresunstolor ge bazea7K pe efectul piezoelectric jnvare, sore oonsth in Sntinderi gi somprimizi euecesive ale ori falului aud ectiunes unui oimp electric alternativ. , peck pldgujel 4 2e eplicd o tensinne elestriad altexnetive de Sneisd freoventS (de exeaplu 2 Miz), se consteté cf gresimes pli cufes #0 aiggorvazi gi se adrogte alternativ, cu o cuntstete extrem de mick; exect ou freavente teneiunii aplicate (adic tot cue frece 2 wilt). Decd plicuta este exoitet& nu ou o tensiune olvarne~ venga 6 pla in dafectaacon Hyi, of eu un goo de taneiune ~ age oun 6 intin| pia ou iapuksii ultrasonics - pldcuja va vibra cu treeventa 23 prow prie. Pentru oa pldcute a& vibreze trebuie ca intro grosisea ef qi freovenje cimpului apiicat sa existe o anunitd relatie: a aes aad aed unde: ¢ eate gropines plicutel; Acste lungimea de anda. Rezulté o& fonomenul piezoelectric invers ata le bazs Ge nerarii vibratiilor ultrasonics, isr fenonenul piez-electric dircet ath le basa receptionarii vibratiilor ultrasonice. Partee esentiald a generatorului de ultragunete conatd din- treo lam& plescelestric’ fologitdé aa freductor sleetronecsnic (traneformstor de energie neaaniod in energie electricd 91 inverse), Pe fofele traductorului sint aplicati dei electrozi, sub forma unor straturi netelice, legati le o curd de tensiune aiternativi, Sub sotiunes cimpulut electric alternetiv lama incspe #4 vibraze ov ¢ freavent& egal ou cea a tensiunii aplicaté, Vibratille traducto- yului sint trangnise fn zediul isconjurStor sub form’ de ultrasu~ note. Ga astfal de generatori se poate ajunge pind le frecvente ae coa, 150 MAz 91 la intensit&ys ale radiayiei ecnore de oiteve gute de watt pe on. Plaeutsle din materiel piezoslectric ee lipese pe corpurt Ge amortizare a vibragiilor (de regul se folosegte plexigias) o1 ge introduc tu conturi spacials, angecdiul obtinut purtind aunsls de palpator. Jn raport ou feiul sonstructiei, pelpatorul poate generé ultregunete cu incidensi ortogonald (palpator agrmal sre orodur ge unde lengitudinele) sau inoidenté oblic& fa}4 de suprefaza de rulare a ginelor (palpator Snglinst cere produce unde ‘qwansve reel).-9e akoegte doud tipurt de palpatoare aint prezentate in fhe.t.2. trodector emetator tradector receptor i , 5) ‘colator acest . BETES sy 2088 ey ge amorhrare 5 Ne enboser cin elnigios strociector emaldtar-receptar ‘nantore foie he sarofectie a 6 jw mmm i ale? (unde t) \ 4 Je aeleotoscop if 2270 gins Pig.I-l. Palpatoere. a.b, Palpatoare norasls. e.d, Palpatoare inolinate. qn fig.Iel.a gi Ielab aint prezentate duck conetructii de palpatoare normale. Le palpstorul din fig, 1.1.8, traduatorul piezo- slectric funotioncesd atit ca enitétor, cit gi ca receptor. La pele patorul din fig..1.d, funotismile de enigitor, reapeotiv de roaep- for, sizt preluate de treduotoare {zolate intre ele din punct de ve~ dere electric gi acustic. Inainte dee patrunde ia pies, undele altragonice Jongitudinele generate de traductorul emijator percsrg lunginee usui adsoa Jin piexigies, lipit pe partes antariosrk a tre— ductorului, Avelesi lucry ee Satimpld ei ou undele receptionste de traductorul receptor.- ic In fig.I.l.o gi I.1.d aint prezentate douk constructii de palpatoare inclinste. La ambele constructii, traduotoarele piezce- lectrice aint lipite pe pene de plexiglas gi produc unde longitudi- nale in plexigins ale ofror dirsotii de propagere sint perpendioule- re pe suprefetele traductoarelor. Lovind inclinst guprofata de se- parajie plexiglas - ofe1, undele longitudinale sa propagt ca unde transversale (o oomponentS). In general, ou un saemenee diepozitiv ar putea fi generate in ofel etit unde longitudinale, cit gi unde tranaversals, direotiile de propagare ale ambelor tipuri de unde fi- ind inclinata, Inclinares penelor este in aga fel sleasi, inoit, in otel, a& nu ce tronsmit’ decit unde transversale. Le valori mai mici de 35°, ge produc gi unde longitudinale {oare ge propagt tot inclinst), iar in valori mai mari de 80°, se produc gi unde superficiale (oare se propagi la suprafate pissei). Generares conconitenth a dous tipuri de unde trebuie evitati, Palpatorul inclinat din f1g.I.1.0 confine un singur treduo- tor care funotiomeass atit ca emitator, ait gi ca receptor. Blocul din fig.3.1.4 este format din douX palpatoare inelinate lipite pe o Pies% comund de plexiglas. Fiscare palpator sate constituit din afte douk traductoare piesoslectrias, izolate intre ele din punct de vee Sera eleatric 1 aquatic, cure func{ionoaa% unul in regim de emisie, oelilea$ in regim de receptie. Cele douX palpatoare emit in direo~ fii diferite, {nclinste fiecars ou aproxiaativ 70° fatd de perpen- dioulera pe suprafeta piesei, Atunci cind fasoiculul de unde ultragonice cere se propagk in mediul 1 intilnegte suprafata de separa}ie a doud medii 1 gi 2 cu impedante osracteristice difsrite, se constatdé ci o parte din e- nergie ultrasoniai cate reflectatd in-medial 1, ier caalelté parte este trenemiad in mediul 2, (f1g.1.2,), Pentra selpatorul aornal prevdzut ou un adsos cilindrie din plexiglas, directitle undelor insidente, reflectate gi transmise coineid: toate trai aint perpendiculere pe guprefata de separayie plexiglas = ofel (fig.I.2.a). Pentru palpatosreie inelinate aplicate pe suprafate unei pie~ ge din oyel, dtractiile undelor incidente, reflectate gi tronemise atferd fntre ele, Unghiul & de refloxie a) undelor longitudinale in plexiglas cete egal au unghiul de incident%, in timp oa unghiul 3 de retrectie 1 undelor traneversale in stel diferk de unghiul ¢e inoideng4 (fig,1,2.b),ne tpouetor musdler Fece ear Z sy Bis emitater“secentor Rector in biengias “Dba vor mpeciot in sr plas _ pieeigios Spee dneis & inevebates irore ote acy 7 verractate | Dom! ‘ e wieetoty \ 6 7 ES unag £ refectyts cps FT elect - of Serecr Miigctpo oe sates ceteer a e ¥ig.1.2, Propagares ultraguneteior prin dou’ medi ou inpedanje caracteristice diferite 4. Ultrasuaste emise da palpatorul normal. b, Ultrasunste anise de palpatorul fnolinat. Unghinl 6 de refractie avte mai mare decit anghiul Cae in- cident’, decd viteza de propagare @ undolor transversale refractate ete mes mere dacit viteze de propagaré @ undelor longitudinale ine didente, gi invers, Pentru gasul consideret, deoarsee viteaa de prom pegere a undelor trenevarsale in ofel (egal& ou 3,23 ka/s) este mas were decft viteza de propsgere a undelor longitudinale tn plexigles Cegalé cu 2,73 km/s), rezuitd of unghiul G este nei mere 4eoit un gpiul O . Bxemplu: ungkiulut de refrachié in ofe al undelor trene- Vergale G= 70°, £4 ooreapunde unghiul de inoidenti in plexigias al undelor longitudinale d= 53°, Centitatea de onergio reflectat% este cu stit mai more, ou oft valorile inpedantelor caracteristice aie celor doud ma4ii pint ai diferite fntre ele. Dack undele ultresonice int{ineso intr-o Pies din ofa] o discontinuitats umplutd ou ger, cum impedsntja aa- reoterigtica a nerului aste de aproape 10.000 ori mai ated deait impedente carecteriatio€ @ ofelului, reauit& ci eproape intreaga e- nergie incidentd (caloviele arst# cf im properzie de 99,9%) sate reflactatd de euprafata accsted éiecontinulta;i gi numa! o centitate infink (0,2) © propags $n interiorul ei. Acoaet% oonstatare sth 1e basa defectoscoplei ultrascnice.12 - © consecingd imediat este sceea of la ouplarea palpstorulut eu guprafeta piosei trebute ai fie eliminat aerul, aceasta ge reali- zee2i prin intercalarea unui lichid numit lichid ds cuplare care trangaite bing undele ulirasonice (in preeticd ae folosegte api sau ulei). In cursul propegirii lor, in afaré de fenonenele reflexiet, refractiel gi transformirii aodului de vibratie (de ex: tranaforms~ Yea undelor lunghtudinale in unde trensveraele), undele ultrasonics mei pufer gi fenomenul atenudrii, adiod sl plerderii do energis ul- tresonied, Atanuarea eate string leaatd de frecvenja vibragiilor ul- trasonice $i de structure metarialului exominat, Sea constatat of pisrderile de energie prin atenuare sint ou otit mai mari, cu oft trecvenja este mai mare gi cu ¢3¢ estructura materialului este oat grosterd. adele wltrasonice aint tranamiae sub forma unui fascieul os- re, dupa un anumit parcurs, se idrgegte oe sdgura depirtiri de pale patorul emiyitor. Divergents fasciauluiui ultresonis sate cu atit mai aick, cu ait diametrul treductorului piezoelectric evte aei sore gi cu cit frecvente vibratiilor ultrasonice este mai mare, Divergane fa fasciculului trabuia si fie oft mai micd, pentru cs procentul de energie reflectaté de un defect intilnit de eitre fascicul si fie eit mai mare 91 pentru a put@a stebiti loeul defectului. La frac venfe wai mari corespund lungimi ée¢ und% nai nici (y.retagia (7), astfol oB gi defectele mici, cu dimenaiual de ordiaul de marine a2 acestor lungimi de und&, aint in mod sigur dotectste, La freevents wai nici, divergenja fascioulului ultrasonic este ai mare, lungimes da undd este gi sa mai aers, astfel of sensibilitetee oontrolului soade considerabil, In congluzis, pe de o parte, pentru a ge evita cregterea pierderilor prin ateausre, freevanja vibratiilor ultrasunice au tre- puie a4 fie prea mera gi pe de lt parte, pantru 4 so evita reduce~ 798 gengibilitiydi controlului, frecventa vibrsgiiler nu tvrabuiea g% fie prea mick, Tentru ofelurile leainsta freoventa optimd este de ordinul @ 2 - 4 MHz, Deck se analizeaz’ distributie euergiel ultrasonice in inte- riorul fascicuiului vitrasonia, intreun olan transtersal situet le o distentS sufictent du mare fe;% de palpstorul emiyitor, se cons teté 22 aceasté energie eate mexing nunai in axa Zaecioulului, a reducinéuese continan pint devine alk, pe akgure depérta&rit de axe-13- fagciculului in directie perpendiculerd pe aceamti, axk. De asonenea| pe masurk co cregte diatante fab do palpatorul enitktor, energia ultrasonicd misurata in exe fasoflululut sade datoritd rXepindirii e4 pe suprefati din oe in ce mai mara, Aplicotitle ultrasunetelow, Datoritd trecventet mari g1 ener= giel mari pe are o transport, wltrasunetele produc o serie de o- feote fizicc-chimios dintre care ge nentionsaci: distrugeres atiri- lor lebile de echilibru, incdizirea mediulut, formeres de sistone disperse (amuleii yi auspensti1), distrugeres ¢e astfel do sistene (aoaguliri), tnfluentetee potentislelor electrochimice gi a pasivi~ *Atsi aetodelor, degredarea plicilor fotografice, orsgterea vitezes unor reactii chimioe, sxplozia substantelor putin atabile (ax.iody- ra de azot) etc, Datorit& proprietstilor lor, ultragunetele au o lergé uktlie zere praoticd, gi anume fn: ~ Sondsjul marin (ndinoinea, detectares denivelari- lor); . ~ procsse tehnologice: spilsrea, ourdtirea, uscarea, eudarea unor corpuri si prelucrares unor plese; ~ congervarea slinentelory ~ terapeutiod (fnokizirea enusitor teokturi 51 me aajs adingi); ~ in defectosoopia neteristeior gt a piesclor eto, Dapinterce defectelor din meterial, cum eSnt: neomogenita- tea structurii, inclusiunile, figurile ete., fclosind ultrasunetels e¢ face ou ajutcrul unui aperat numit defectosoup ultrasonic, 34 DEPECTOSCOAPE ULTRASONICE Schema de prinoipul 4 defeatoscopului ultrasonic, Defecto= secapele ultrasonice, prin oonstructia lor, aint 6e doud feluri; unels eo bazeans ps detectarea prin transnisie, celelalte pe e~- yecterez grin retlexts (geu iapuleuri refleotate}, La defectoscopul prin transmisie, enititcrul gi receptorul de ultremunste eint oituate de o pette si de alta a ptesei carce- tate. Ja defectoecopul prin impulesuri refieotate, emit¥torul gi Teceptorul sint situate de aceeagi parte » plesei, unul lings al~ tul, Le defectoscopia ginelor de cale feretd se utilizeas& on pre- oldere acest tip de defectoscop,= 14° Schema de pringipiu la defcotosacpul ultrasonic ou impulsuri reflectate eate prozentat& in fig.1.3, Defectoucopul este conatitu- it din urmitoarele piri: BS Pig.I.3. Schema de principiu = detec- torulut ultrasonic. 4, Tubul catodie pe al ciirui ecran Generatorul care emite impulouri e@leatrice alterna- tive; Traductorul care transformé imoulgu- rile elestrice in unde ultresonice gi invers, trensfora& ultrasunstela in impuleuri electrise; Amplificstorul, ca- re amplifiex inpoi- surile produse de undele ultragonice refloctate nunite "gcouri", flusrascent epers imeginea undelor, imaginsa lor fiind o gsctiogra- Bk (reflectogram’); 5+ Sineronizatorul, care emite siaultan impuleuri de dablooare 5 omiqStorului 1 si de blocare a ampli- fieatorului 3; 6. Generatorul ge bazk de timo (de baleag); 7. Generatorul de etalonsra care produce 9 tengiune oseilatoria pentru traserea liniei de atalonare; 9. Obiesatul axantnat. Se mentioneazi cf generatorul 1 trenamite Teote in tubul cstodic 4, cars apar pe ceran sub dinjate, servind oa acaré de ndgurare 2 pesitist In pringipiu un defectoscop ultrasonia ov tate functicnsazd astfel: gi impulsuri di- forma une! linti defectulus, impulsuri reflec ~ Inpulsurtle sinercnizatorulul deblocheazt enigitorul cen re trenemite inpulouri electrice alternative, trenefornate de tro- ductor, prin sfectul plegoelectric, in ultrasunete care se propagh aud formi de unde ultrasonics. - Uitvasunetelo pitrond prin auprafata de rulere a ginst,we ajung 1a telpa ginot do unde aint reflectate g1 apoi revin le re- ceptor producing “ecouri" tranaformate de traduotor in oscilatil e- lectrioes, Impulsurile electrice saint amplificate, ier pe seranul tu- bulul catodic apar undels reflectats, imaginea lor fiind o osoilo- prema (reflootogrema) in care se pot observa: ecoul de oapdt (sau 49 intrara) adie impuleul corespunzitor capétului ginel prin cere intra unda, scoul de fund, adicd impuleul corsspunsdtor t&lpii gi~ noi de unde se reflectH gi scoul de material, adio&d un impuls cores- punzitor atructurii materialulul, Deck in gind exiat& un defect, semnelul ultrasonic ea va re- flecta de la acesta gi va ajunge mai devreme le receptor daait cel Fefloctat de falpa ginei, producing un ecou de defest. Agadar, exipitorul genereaai impulsuri sourte, le intervale gonatahte, cere impreund cu semnelul reflootat, sint marcata pe e- eran (saeilograf). Snleisnea gi receptia inpulsurilor se repetK perdodie deoa- reco cinc¢ronizatorul emite gi impulsuri de blocare a amplificatoru- lui, concomitont cu inoulsurile de deblooare a emifétoralus, ampli- ficetorul este blocst pink ofnd ecourile str&bat cristatul de cuart in caro moment anplificatorul se deblocheazd, astfel incit eosuri- le gint anglifioats gi ajung pe soran, Deosrece inpulgurile efectuate eu o freovent’ mare, imagini-~ le se succed repede, lar ochiul observatorului percepe pe scren o imagine continua (osctlograma); sacastk imagine poate fi fotografi- até. Baza de timp fiind etelonaté in mod corespunzdtor, pe ecrenul zparatului se poate citi direct distanta de le auprafata pe cars se af14 palpatorul pink le defect. Defectoscopul ultrasonic DUK-13-IM. Defectescopul ultrasonic DUE - 1} = IM este un defactoscop ou impuleuri reflectate, deatinat pentru depisterea dafectslor interioars din piasele matalice (f1- ‘uri, inaluziuni, ouduri nepitrunee etc) gi determinerea ecordonate- lor lor in raport cu punctul de incidenys al axet fasoioulului ée ubtrasanets, 7 sparatul este portabil gi ae utilizeazdé Sn aondifit de le- bofetor, atelier si taren; lucteazd le temparaturt de 0°... 40°C. Defeotoscopul funcyioneazd le frecvenje de 1,8 91 2,5 Miz, atit cu paipatoare normaly cit 9i su palpatosre inclinate (inclins- to da 30°, 49°, 91 50°); palpatoarcle eu traductoare din titanst= 16° bariu. Suree de slimestare a agarstului este regeeug de curent alter— nativ la tensiune de 220 W (in oondifii de laborator, atelier} sou ecumulatorul ou tensiune de 17 ¥ (in condifii de teron). Pentru alimeatares de la regeaua de curent elternativ de 220 Y, aparetul este echipat cu un redresor cu stebilieator; acest re- dresot sdrvegte, de ssemensa, pentru inckrcarea acumulovorulut. Indicerza defectelor ae faca prin aparitia seanalelor in eas- 0% gi @ inpulaului pe ecranul tubului catodic. Constructiv, speratul sonstd din tyei blocuri seperate: defectoscopul vropriu-zig, blocul de alimentare de is retes gi Slc- cul soumulstoaraior, Blementele de desarvire de pe panov} frontal al defectuscapo~ tai propriuemis sint ardtaie in fig.t.4, gi au urmitoarele seanizi+ oayiit i.- Scranul defecto- aospului; rema ecranu- lui aste prevdzuté ou doud bolguri, destina- te nontérii unui tub cu lupa; 2. Disc pentru roti- rea tamburulul dispo- gitivulus de odsurat adineimd; 3am Potentionstru pentra reglarae domes Pigei.s4. Blemsnta de dase:vire je aiului de control din pe panoul frontal la dezectosco- plead; prin rotire in pal DUX = 13 = Til sengul acslor ceagornicului bara do tinp se reetringe, isr prin ritire in sens invers, taza de timp se extindas 4,» Potenyionetru pentru reglarea amplifictri: 1a rece rea indlyiali semaglelor de p¢ seven) » regleres grosie pio (verte S.- Potentiomstra pentra reglarea nil; mit semnslalor - reglare find; €.- Prizd pentru cupleres cabluiu! de palpator le defectosoap (prin intermadiui unsi gufe cu bobine de adaptara); 7a frig’ pentru conectares cdgtilor la defectoscop; S.* intrerupitor bagculeat pentru poraires gi oprires é fectoscopuli:-lt- 3.- Comutator bagoulant pentru alegerea modului de control le"su- prafeti"” seu "control sonel*, . Pe colelelte panouri ale defectogcopului se mai géseso: prisk pentru legerea la pamint a defectoscopulul, pria% pentru conectarea dofectoscopului la sursa de slinentere, potentiomstru pentru regla= rea sunetului in cdgti. Pentru a asigura p&trunderea ultresunetelor in gin’, se unge suprafata ginei cu un lichid de cuplare (uled minsrel sau api). Se exeminzozé gina deplosing palpatorul pe oiuperoa gined fn lungul Lintot. In cazul unoi gine ou defect, in casch apare un gunst, iar pe ecrsn apare un asmna) cara se depisseazi pe baze de timp le nigu ceres palpstorului, Pentru a stabili coordonatele defectului, palpatorul trebuie ei fie agezat in pozitia pentru cere inkltimea scoului de pe eoran este maximi; ae rotegte discul 2 (v.fig.I.4) aducindu-ee markerul dispozitivului de misurat adincimi fn éreptul ecoulut, fin aga fel fmeit frontul anterior al narkerului d& fie suprapus peate Zrontul anterior al esoului gi a0 citeso, pe soalele aferente palpatormhuL fologit, coordoratole defactului - in raport eu punotul de inciden- {i deterninat de axa fascioululud de ultragunste - adick adinciaea "KY gi reapeotiy diatenta “LP. Indlyines ecoulul de defect depinde de carscteriaticile apa~ ratului si de reghores amplificarii, dar mai depinde de o seria a4 ftactori (fig.I.5) dintre cara cei mai importenti aint: a) adincimes (pozi$ia) defeotului fat% de suprafata de rulare @ ginel (fig,I.5.a)5 b) atructure gine4 (oompozitia figico-obimiod) (f1g.1.5—b)s 0) pozitia defectulut fats de axa fagaiaululut de ultracu- nate (£1g.1.5-0)5 d) divergente fascioulului ultresonio (fig.1.5.4)4 @) marines dofectulud (£ig.1.5.0)4 f£) orientarea éefeotului fn raport ou axa fasoioulului de ultresunate (fig.1.5.f)) g) forne defectului (2ig,1.5.8)+ bh) nature defectului (incluziune, pata oval¥, fisurt ete) (figsI.5 6b); 2) oondifiile de auplare (fig,I.5.4).-18~ a 7 r 2 1 pS HE Sg | hel Poe era po pet gs Brie Pea fy Shed i, Moka LA SESS eee gd e f : — tt ko » — or : 1 nr dae he: oe A 7 | jet Lobe ss 2 suk | fear). (rene yoer , prclarene yy / 4] fepeose ~ QO} Py oy | isi i ody Ah de Jb Le LA OL ~ Fig.i.5. Pactorii care influenteaai asupra inditimii eooului ae dafect, neizea; b) atractura matertaiulut; a) gorsyte fn fos 3.4) divargenya fasciculclut; «) mirimea; f) oriente~ raat) forma; b) nature; 1) sonditiile de ouplare. Det find numfrul mare do feotori care influsnteeat fnklti- mea esoului de defect, resulth c& pe basa inl finii ecoului de de- fect au go pot trage oonolusii ou privire le srinea defeotulut.219 - 4, INTERPRETAREA INDICATIILOR DEFBCTOSCOPULUT. Pa eoranul fluorescent al tubului oatodic spar undele refleo- tate, imagines lor fiind o csctligrami (reflectogram’). Forma oscilogramei depinde de felul ginei cercstate (ging £3- ri defecte, gini cu defecte) gi zona cercetaté (in afare joantelor, in regiunea joantelor ecliseta, in reghunes joantelor sudsete), In report cu felul ginei cercatate gi zona cerceteatd, ageilo- eramcle gsint de doud feluri: osctlograme normale, earacterinatice gi~ melor fara defeste gi oscilograme enormale, caraoteristice ginelor eu defecte. in cszul_ginelor f%rk defecte, omedlogramele normale au forme diferite in fune}ie de pozdtia gi felul palpatoruluty in fig.1.6. sint prozentete aiteva exemple de ogoilograme: - in afara joantelor (f1g.1.6.a); - in zona joantelor eclisate (fig.1.6.b); > in zone joantelor sudats (fig.I.6.e). in cazul sinelor eu dafecte, cecilogramele anormale pot avea diferite forma fn functie de felul defectului gi tipul de palpator; in fig.1.7. eint prezontate ofteva oscilograme corespunzdtoare wnor aituatii mai freovent intilnaite: ~ pantd ovalk detectat# cu palpstorul inclinat (f1g.3.7.a}3 - fisur& fn cluperoa gine1 paralel& on euprafata de rulare 4 ginei detectat& cu palpator normal (fig.I.7.b); - fisuré orizontald in dreptul joantelor pornind din geure de eolisd (fig.1.7.0); - fisurd fnolinatd fo dreptul joantei pornind din gaure de eolis® (fig.1,7.4).tnditimed: vines trooiestor precoeleatine: oy poison asran) ERE sensul de Inaniare JE szy _— hoo mee 2 fy! ! camel sop eunont Pig.1.6. Oscilograme carsctariatica ginelor fri defocto. 8) Sn efare joentalor; b) in zona joanteior solieate.~a- ymouise! de emsivoe 4 é ie SE stu Se 4 Tess [sure er-zoning [Ss + +> + ge —=> SRT ERATED mh Rt ° ~ 84 + or eco @ oesoeret = SE Missed second Fig.i.7. vsoilogreme eoracterietion ginelor au defeote,= 226 LUORARSA If RETEASARBA CURBELOR 1. HOTIONY GENSRALE In curb& calea sate solicitats suplimentar - fata de portiu~ nile situate in aliniament - datorité efectului foryel centrifuges, a ingorierii vehioulelor gi a repartizarii inegale a sarcinilor yerticale ps cele dowd fire de sink ale curbei. Aceste solieitis suplimentare determind modificaren pozi¢iei in plan (deformarea) in aai mere mégurd in ourbe decit in aliniamente, Doformayiile sparute la cale progreseazi in ritm acoolerat decarece solicitarile dinami- ee suplimentsre care actioneszd asupre linet oresc odat cu ereg- teres deformatiei (defectului). Deformatiile unei curbs se pot pune in evideny’ prin varis~ fia ourburdi in lungul acesteia, Deoarece curbura nu poste fi wasue pati direot, variatie curburii ee pune in evidentd prin mésureres aigetilor, in diferite puncte din lungul curbei, ou ejutorul unet corai ou lungimea (C); intre sSseaté (f), curbura ($) ei coards (C) existind urmitoaree relatie aproximativa (fig.iT.1). (11-1) Le cirouleyia vehiou- Llelor printr-o curbs de- foruaté variatie aurburis atrage dup3 eine veriatia fortei ceatrifuge gi deci variajiea brused a agcele~ retiei trenaversels, cere PigIT2, Pregenterea elecente condue le inrdutatires lor ¢, £ $1 9 pentru o curburi. gondtyiilor de atroulagie. ind variatia ourburii, reapectiv veriajie scasieratic: transverse— le depAjegte o anumith limitS,apare necesara limiterea vitezei de cironiatie in curba respectiva. avind in vedere relajie (II~1) de IngSturi dintre aaassts gi curburd, pentru a nu avea limitdri de vitezd, pe lini-ie in ex= ploatare, se Jiniteaz& diferenta maxini intre doul sdgey: sucaesi- ve gi diferente dintre sigeeta noxind gi aigeate minim’ din lungul gurbei, In tabelul II.1. aint prezentate diferenteie maxine adnise2- (tolerentelo) intre sige¢i suocesive (t,) gi intre migetile maxiae pi minine (t)), le curbele ciroulare, adsurate din lo in lo = on coeréa de 20m, Tolerantele aint funatie do mirimea rasei ourbei gi de vitoze maxind de oirculagie 91 sint exprimete in ailiaetri. Tabelul II.1. 251-350 T- 7 - | | 351-550 [25] 25/20 j 30j16 | 2a | - | - | 554-1000 20] 30 16 | 25) 14 | 20 | io | 15 1 R > looo 20! 3o | 16 25:12 | 16 8 12 Din tabelul I1.1. 60 consteth od: - pentru sceesgi razd (R} a courbes tolerangele aint cu atit mai severe cu cit viteza marin’ de ciroulatie este mei mere; = pentru aceeagi vitez’ maxim de circulayie (V) tolerentele aint ou afit mai severe ou cit raza ourbei (R) este mai mare, Prin RETRASARSA unet curbe ge intelege determinares deplasé- rilor leterale (rj) intr-un numir guficient de puncte aflate pe seasti curbt,eetfel incit,dupS realizersa scewtora pe teren, ad obting o curb& practic f&r& deformatii (fig.II.2) gi ale caret ele- mente geonotric? s& oorespund’ unel viteze maxine de oiroulatie date, Curbé existents (derormats. PigsII.2. Curbe defcrmath, curbe proisctatd gi riparile.- 24 Deplaesrea laterslA e unui punet de pa curbs deformata spre a se ob{ine punatul aorespunaitor de pe curva firk deformatis noare tH denumirea de RIPARE. Gurba de ps teren poartS denumirsa de CURBS SXT Th gan GURBA DEFORMATA, ier curba ce us obtine in urna efectutrii pe teron @ riparilor (r,) se numeste CURBA PROTECTATA, Fentru celewlul riparilor se auncsc notode grafice gi metode analitics. Toate metodele cunoscute folosese ca dete initisle, pon- tru stabilires mirimii riparilor, sigetile misurate pe teren in lungul curbed déformate gi stabileso arimea ripirilor in raport cu linia existenta. in prezant la ¢.F.R. 89 utilizees’ = pentru calaulul riparie lor - metoda grefich a diegremei unghinrilor. 2, MASURATORTLE CS SE RBFEGTUEAZA PS T2RSN SASURATORILS CS SE BFEGTUEAZA FS 22R5N PENTRU RETRASARBA UNS CURBE, Pentra a se putea sfectua caloulul ripirilor se cules 2 ge- rie de date generale de pe teren gi ge efeotueszi maaurares sige tie lor in lungul ourbei existente, Datele generale ce se iat de pe teren sint urmitoareie: ~ denumires liniei pe care ests situatS ourba gi denumirea atajiilor vecine; ~ absterea courbes; ~ pozitia kilometriod e unei borne hectometrice cera ge a= £18 cel mei aproape de inoeputul primei ourbe de records- re (reper de bazd}; ~ distentele laterale fayé de sonstruchiile 9i instalayiile din vecinitatea liniei exiatente unde prin dupiaserea curbei oxistente ar putes si spari problema priving res- pectaras gabsritului $4 deci unde ar putes 94 sper& noce- sitstea limit&rit ripariler; - lijinea pletformei cXii intreun oumir auficient de puncte #1 pozitia axel edit in report eu exe platforne: aii Sn sceste punata, dooarsea ae urnéregte 98 se obting prin retrasare o curbd proiectatd s cirei poziyie #4 au condu~ eX de reguld la aporirea 1Mfisii platfornei oXid; ~ lungines alinisnentalor eare inasdreazd curva oxistenté, dsoarece cind agentes su lungime redusé pot lisita posible 1ita&gile da dezvoltate 6 ourbet pe ajiniamentels eciacente:~~ ~ rosturile de éiiatafie (pe cupringul curbei gi pe iungines de cite w loo m de pe aliniamantele ce o inosdreazk), ten- perature din gins, tipul de suprastructurd 9i lungimea pa- nourilor, Cunzagterea marinii roaturilor este necasaré pentru n compensa eventualele diferente de lungime dintre ourba existent’ gi curba profectatA prin modificarea, in limita tolerantelor, a ecestor roaturi. @ka cu foo) Migurares gSgetilon in lungul ourbet existente. Din punct de vedere |l retrasSrii prin ourbi ae intelege curbs descriai de fats lateral& activa # afupereii ginei exterioare,vituetS la 14 me sub planul tangsat comun le cele dovd gine (figsI1.3.); 9@ are in vede- re faptul c& ging extericari ute gina conduoXtoare pentru vebicue ele cara cireuldé in ourb& gi cd Largimes oXii ae ndsoaré la 14 mm sub planul de ruleres Sg, ge pe fil exferrey 0 SUROP iw PigsTI.3. Sectiune treneversald in curbX gi phanal ourbei. Reqult& ci pentru a a@ retrase o ourbu eate necesart nieure- rea cdge¢ilor le gina de pe firul exterior a] curbei. Pe teren ae alege o bornd hectonstricdé sau kilometricd care afl& oe] mai apronpe de inzeputul primed curbe de recordare; 5= peasth bornd reprezinté raperul de bazk. Pozitia reperului de bazi este tranemisS ~ perpendicular pe axa c&ii cu ajutorul unui echer de lemn - ia gine de pe firal axterior ei curbeil 91 se materiali~ zeazi printr-c linie vertical£ tresatd, cu orets uletoass, pe ini- me gine! dinapre axe c&ii 9i pe fata eupericard « tHlpii gine! (figsII.4). Pornind de le semnul mareat pe inime ginei in dreptul veperulus do bazd,se pogitioneszd ~ pe firus de sink estertor el aurbes 9i pe alinianente)e ce o incadwesz& - puncte aituete la dia~ enti egalaé intre ele (puncte echidietants), denumite puncte de ¢i- viziune picheti, Distange dintre douk puncte de diviziune- 26° euccemive ae nisoari cu ajutprul unei rulete intinsk pe suprafeta de rulare a ginei, Fozifia punctelor de diviziune se marchoezk de asemenea, cu vopsea uletoas#,printr—o linie vertical’ treset’ pe 1- nima ginei dinepre ame oii gi pe fata superioar’ a tAlpit ginei, Bohidietenye dintre punctele de diviziune, care se folosagte in ge- neral, este de lo m, Punctele de diviziune ge numeroteaz’ scriia- @u-se in dreptul Liniei verticsle, trosatd pe intma sinei, un nundr format din doud cifre; prima cifr reprezint& numirul hectometrului, tar a doua reSrezint# numArul dacemetrului din cadrul bectometrulut Tespectiv (fig.1I.4); tn aazul oind un punot da diviziuna corespun- do unui tndfcator km, se scris pe inime ginet cifra 0. Curba existent (ral de sing exterior af \ corbe} <<" fie Samant Witt ray a oe eine, arerrere wes Bi aS BB % Pig. II.4. Mercarea gi numerotarea punctelor de diviaiuns. Pentru misurarea sige}ilor we intinde o coardd (un fir de aires seu de nylon) intre punctels de diviziune (i-1) gi (441) gi se miscaré slgeate po o perpendicularx ia mijlocul corzii,in drepe tul puactulut de diviziune (1), (fig.1I.5); sXgetile ae miaosré in dreptul fieckrui punot de diviziuns mercat pa inima ginei. Punote- le de aprijin ale corgii in dreptul punctelor de diviatune (i-l) gi (142) vor fi attuate pe suprafeta latersl¥ a firului exterior de gind 1a circa 14 mm gub planul de rulare, MSsurerce oigetilor se face intctdeauna fn senaul de crag- tere al kilometrajulut. Decerece curba axiatentd prin deformare Sub aofiunes ofrouletiel gi-a modificat elenantelse,pentru @ #8 pu- toa defini direofiile slinitensatelor ce o inoadreast, trebuie aX se meroheze atitea puncte de divitiuns fnoit pe fiecare din acsste- 27 Curba existenté (Aral ab sing Coarde Fig.IT.5. MAaurarea aigetilor Alisiaments 8 existe afte trei puncte de divisiune unde sagetile eint nule. Sigeqile aisurate ps teren ae treo intron tebel cere sd gontin’ rubricile srozentato sai jos (tebalul 11.2). Tabolul IT.2, Sagotile mas goarda de 2, j (In punctele [ia -paneteye| observagss | diviziune ‘de divieduy ide diviziue i i [ne pzre, ‘ine impere. | | i i fe fam] ot Fre (ae) | jo 8, Meee yo \ + 36 | BRon360 ' L397} Aeeszt0 RBPERUL bE | | 38 1 120+380 . BaZa: | I 39. | 12os390 kn 1204400 | 49 | 1204400 ———— in cozul curtelor existente,cara presinti contracurbe le ex- tronititi,eau la core se craeari astfel de contracurbe prin deforna~ rea slinianemtelor ce o incadraszd, pentrs punctele de div.ziune situate 90 acaste portiunt eigeyile se seriu im tabelul 13.2 ou gemnul minus (fig.i!.6), Pentru cAguraree propriu-zied @ eigatilor aint neceesre ure ive: coarda; doui mibere de care se leagd scar natoarsie dispez da; rigia gradsta, Seards resrezint& un fir de airm’ gan de nylon ou diaxetrul satin de o,) an yi trebuie intinad perfect fari a aven signeth ver~ ticals. Minerul ee confec}icneazd din lems gau netel gi are alodtu- trea prezontat& in fig. [1.7Besk a0r Tum 98 Hee In * abel tu sem! minus. Pig.t Gurbé la cere apar zone ou contreadgsti negative. é me =) _ frm Fiswl oaren weRom tml A Figsil.?. Minerul pentru fixarea gi intinderea firului corzii. Rigla este presentati in fig.II.8, Diviziunea caro a riglet se aflS le lo mm de fata laterals activA @ ciupercii ginei,pentru a s¢ putea misura gi p&geti negative din zona aontracurbolor (fig.II.é) aA ‘tg. Il.d. Rigie gradatd pentru aisurarea gige$ilor,- 2g = Pentru @ nu ap&rea srort meri ,nisurarea eigetilor trebuie e- Yeetust& in conditit de mediu corespunziter (fara vint, plosis etc, Ga 0 vorifioare, care se efectusazd chiar pe teren, trebule oa sume a&getilor adeurate in Sunctele pare gi suma sdgetiior agaurate in punctele impara, in oentimetrii oa Yeapecte reletia (11-2), |Etp- Zt! 0,5Va (21-2) unde m reprezint’ numarul de puncte de diviziuns in care eu fost mdsurate adgetile. Operstiile legotea de misursrea sagetilor ge efectuessd cub oirculatie, Forms}ia minia&d pentru mAsurerea provviu-zisk e sageti~ jor trebuie s% ouprindd 5 persoane: ~ doud persoans care intind coarda, intre punctele de divizd une (1-1) gi (141), cn ajutorul minsrelor; ~ 9 peracani care nascar& sageate cu ajutorul riglei gi cara noteazd valoaree in tabel; ~ dous persoane care ecoperé echipa de misurars gi care sen- Neleaz’ aproplerea tranurilor, Inaintea incepsrii operajitior legate de méeurarea o%igeti- jor, geful formatiei face instructajul de protecyia muncii gi sta- Dilegte, cu aceasts ocazte, zonele de refugiu in mousntul cind ce semnaleazA apropierea unui tren, 3. HOTIURILE DB BAZA ALS WSTODS] DIAGRAMBI UNGHIURILOR Prin disprami @ unghiurilor se intelage reprezentarea in sistemul #0 axa de coordonete Pow a unghiului fAcut de tangenta le curbs cu plinianentul inigial, in fiecare punet de diviziune din lungud eurbet (£1g.72.9). 4) Disgrema unghiurilor seatru curba proiectat’ (far4 den formagii’, Se poate deacnatre (a se vedas notele da cure) of dia- grams unghiurilor pentru o curd’ profectat& (fir deformayii), ce- *@ are 1a ospeta curbe de racordare ou rampo liatare ala suprein. Alyinilor, este de forma prezentat’ in fig,lI.13; pe zona curbaior de racordare diegreme unghiurilor are forma unor parabole de graq dul doi, iar pe zens ourbei ciroulare diegrema unghiurilor oe rs- prezintd’ printr-o dreapt4 ou aclinares sgalA ou i/k. b) Diagrama unghiurilor pentru curba exiatenté (def rasta), Ordonata din diagrams unghiurilor pentru curoe existents ooreap une adtoare punctulsi de pe curb situat le mijlomi distantet ¢inatreGang eghie!ditre ciinianente) Brkm Alniomenty! intel (Ay) yplrodan) @ Plane! curbei oTAR Ae m7 fo bi Uangimes CaF 4) Drograma unghiurifor Fig.I1.9. Pregentarea nojiunii da diagramd « unghiurilor punctele de diviziune (i) gi (1+1), marcate pe intima ginei, sou = cu alte cuvinte spus - unghiul fSeut de tengenta 18 curbs ls 4z n&tetes diatantei dintre acuste puncte ou aliniametrul inifiel, ee obtine prin insumarea sigeyilor pind fn punotul de diviziune (1) 4 multiplicarea eoentoia ou valoarea $ (a ae vedea notele de curs). Ordonatele astfol ob{inute determing disgrame unghiurilor pentru curba existent& (fig.1I.11). Relatitle de ealeul pentru unghiurile 4i gf PL (Zig.IT.11) sint, deci, urmitoarele (a se vedea demonstratie din notele de curs)? = pentru unghinl flout de coarde (i-1)-(4) gi coards (A)-C441) 5 (11-3)-R- ‘cA AEA ARATE PEABO VARIATIE PAMNBSLION— VARIATIE eiDragrome enghariter PigeII.lo, Diegrase unghiurilor pentru 9 curbk provecteté fare deformatii) cu raccrd4ri parabolice 1s capete.Surbo_eustentt ‘fir! oe - 3 oT cuter) 5 aiPlan! corbe: at. po + t aDegomo sdeetlor % F er fi hagroma unghoriar PigeIT.i1 Diagreme unghiuriior pentru curba existent& (surbe deformatk) = pentru unghinl fdeut de tebgenta le curbi in punetul si- la jumitatea distanjel dintre punctele ds divisiune (1) gi 1 (is) eu elinfamentul inigta eh de (11-4)- 33 2) Dotermineres riprijor, Se poate arte o& riparea in punstul de diviziuns (isl) se determina pe baze sXgetilor méeurete pe teren gi pe baza elementelor elese pentru curbe prosectath. Ri- parea ry,, - ce ge datermind grafic ou ajutorul diegramei unghiu= rilor pontru curba oxistent& gi pentru ourba proiectat& (fig.II.12)— 8@ calculeazi cu relatia urmdtoare: L ray $2 (1-5) 2d oj Diagrame sumeior fo necrier; PigsII,12. Disgrema svmelor (diagrama ripdrilor),~ Me Prin ineuaarea grafio’ s diferentelor de ordonate (Si) din diegrems unghiurilor, se obtine, deci, diagrama sumelor (fig.II.12.c) ale cirei orgonate sint properjionele ou ripirile ce trebuiesc date in punctele respective. a) Solirile utilizate in metoda grafic’ « diagramei ungriuri= lof. Pentru reprezentarsa grafick a diagraei unghiurilor, pentru curba oxistentd,se utilizeazi scera Cx pentru lungimi 9i cy pentru ungiuri. Deed: x2ox-3 (6) yacy +p Cele mai utilisate sotri sint : Ox = l:loco (lo m de pe tee ren se reprezint’ printr-un om pe desen) gi Cy = loo ca (un unghi egal ou un redian se exprimd pe degen printr-o ordonst% egal ou loo om), Avind in vedere aceste sckri reguita: é i ¥yr Os = Ove Pt, = 100 omega Pty Dect: : i yy RLY (11-7) fom] fen] 7 Sea ardtet cd: r4,, $2). Dar ous ordonatolo cf aft reprezentate in diegrama unghiurilor ls scare Gy, rezulté cx prin {neumarea sceator ordonate din diagram s¢ obtin riparile le scare Or, Sesra ripfrilor rezulté astfel: Oe + Tiygy et Ginind seane de scara la;care eint reprezentata ordonsteie dy; in dingrana unghiurilor: oy- 2d) = Oy omer, itl’ Deci: “ ey 2diw err, » (rT) unde: Gr = Gy+% = loo ome ator - & RerultS o& ordonatele obginute pe desen in diagrama sunelor (fig.IT,12.0) reprezintd ripirile reduse de rece ori. 8) Gondititie ps sara trebuie a& le indeolinegsel curba or3~ decteté in diagraua unghiurilor, Se scate srdte = (a 62 vadae nove le ée curg) ci diagrama unghiurilor pentru curbe proiectat pute astfel alesed inoit ai fie respectate urmitoarele conditit: = 8 fie paatrat unghiul dintre aliniamante; ordonate fineld in diagrema unghiurilor pentru ourba proieotat’ a4 fievt . -3- egeid ou ordonata finald pentru curba exiatent& (deforme- $8): ~ Tiparea in ultimul punct de diviciuna al ourbei (pe alini- amentul final) si fie nula, Pentru oa fn ultimul punet de diviziune al curbei (n+l) riparea aX fie nu2S trebuie oa (a 99 vadea relatia 11-5): a 2 2 $2 [cy $2: =o $2 ty] 20 8. ] (1T-9) a a fn 2 g 4 J ¢ [ 4 $2 [ov 4 te, 2$2 cy g Relatia(II~9) aretS cM pentru a ge objine ripare fineld nulé in punctul de diviziune (ntl), trebuie oa suprefate curpinad intre dlagrona unghiuriloy pentru curba existent’, axa absoieslor #4 ul- tine ordenst4 din diagrams ungniurilor, s% fie egalX ou suprafata sorespunzitosre diogramel unghiurilor pentru curbe existenth (fig.1I.23). eeur Curae praecto/é(A} 8 5 bere) Cxda enstent(e) > reeks eee PRS I | | we fe ' Pig. TI.13 Aaigurarea conditiei ca riparea finalX sk f1e aula, in cazul unei curbe proiectate formeth dintr-o ourbd ciroulu- vd ou racordiri asraboloce de lungine egal’ la oasete,pentrs 2 fi am sigursti conditis a9 riparea finald sd fie nuld (deci cag ais), trebuie ca drespta AB care definegte ourba ciroulera in disgrans unghiurilor a4 treack rin pusctul M de coordonate: n wr2’ (ilo; 45 ABLIGATIR $4 ae intocmeascd apure pentru retrasarea curbei de le ka 128 + 280 - gituati pe linia A= B, intre statitle X gi ¥ ~ ale cle rei ségeti m&surate la coorda de 20 @ aint prezentate in tabeiul 52.3. Blemantele goomstrica aie curbei ce se odtine in urme ratre- sirii vor trebui a% coreapundd le viteza maximi de cireulatie de 92 km/h. Reperul de bezd al curbei se afl¥ la km 128 4 300. Dezvolteraa curbel protectote pe sliniementele ce o incadrea- 24 nu este limitatd (alinianentele sint suficient de lungi). [n iun~ gul curvei existente nu aint constructii gi inatelatil care 8% lisi~ teze valoarea ripSrilor. Tabelul 11.3. ee ee ree eee aaa IsSgeti misurate la ooardeal : punetus! de_20_m iui de | Pozigia ‘Ta Sunotéle | Tn punctelo| | a@ivizie! km jd diviziu- ¢ de divizia- Observaysi une Ine inpare ne pare fry (am) fy {nm} 33 REPER DS BABA; 34 - A kth 126+300 ifBtn | RBPER DE Baza‘ km 128 + Joo Yerificiras progizioi misuritorilor de vigeti, ?entru a {1 ovitate erorile finale sari tretule setisficut® relagis (11-2). Rezulti: Z lyr 59,4 omy Zt ye 59,9 om; o = 36 puncte de diviziune [59,4 om ~ 59,9 on| < 0,15 36; 0,5 om <0,9 om. Yeci misurares s4getilor a fost efectuata corect. bv) Verificures diferonted dintre aigett. Diferengele dintro sageyi succesive yi ta maxind gi aagaata ninied trabuio ei fle conpsrate cu velorile tolerantelor, >xdjinute din tabeisl led, Yoleranyale sint functie de valoarea aproximativd a razet yt de viteze mexim& de circulatie (90 kn/h}, Dacd facem preaupunerea of uu a fost consultat albunal da curbe #1 Secgiei ¢e intrayinare, Gu unde se poate obgine gi raza enrbei, evunet acedasa vo dat 2 barn sigotilor vate la curve defomats; ax cheervd ca getersina tolerantola cin teselut raga curbei est » fi determingt{ sproximstiv,deoarecs toleranjsle aint foerte agra ol razei curbel, Pentru datarminareaepre: penteu un deren’ @tivd a race: ae- 3Be = se construiegte diegrama siigetilor curbet defornate 1a scare 111000 pentru lungimi gi 1:1 pentru odgeti (planga Id.1); = avind in vedere o& initie2 curba nu a svut deformayil, dia- grana sigetilor a@ prezentu sub form% de trepez (fi6- T1.lo.b), Se construiegts astfel un trapez suprapus peste disgrama sagefilor curbei deformete, incit eusrafetole co pamin de o parte gi alta a conturului trapezulul, fet de jinia frintk care definegte diagrama s%gefilor pentru curba deformath, e% fie eproxinmativ egele. Se objine ast~ fal eigeata maxim’ aproximativé pe curpinsul curboi sircu- Lares fneg.aprox.™ 6 BF = cuncecind aigesta fas aprox.1 Pe daze relayies (1I-1} se determind raze medie aproxinetivd a curbei eirculare 2 c' 20’ = Raod.aprox.” BTiga aprox, | 5210083 ~ 873 8 ~ cu valoarea ragei astfel ob{jinute Ry gop = 873 m gi ou vie teza maxims de circulatie ¥j,,= 9° km/h (dati prin enunjal aplicatiei) se obtin tolerantele: ty© 14 mm ~ pentru diferente dintre eligets succesive; tps 20 an - pentru diferenta dintre sigoote maxind gi miniad pe cuprinsul curbei oirculere. Deed se anolizeaz&é diegrame sdgetilor pe por$iunce curboi ireulare se constat&: = diferonya maxim’ intre dowd sige$i auccosive se afl3 intre punctele de diviziune 42 91 43,fiind egald ou 75-43-32 mn, Dect: fyx fy. 7 %13 = diferente dintre gigeate aaximi si minimd ae afld intre punctele de diviziune 46 ef 42,f4ind ogald ou 76-43635 mn. Dect: f4g- Ly > toe Din cele erdtate reaultd o&: ~ decarece aint depigite tolerantele t, 91 tp este nace ratrasarea curbeis = pind la retresarea curbei, svind in vedere diferenjeie de sigeti existente ie curbé, se va circula ou o vitoz& aexi~ na do circulstie Vig, < 50 ka/h (vezi tabelul II.L).= 396 c) Digzrams ungalurilor pentru curba existents. Pentru re- prozentarea disgrarei unghiurilor sa vor utiliza aeirile: 1:los0 pentru limgimi gi loo em = 1 radian pentru unghiuri. Ordonota axprimetd in on,co ee reprezinté in diagrame ungh:u~ rilor pentru curbs proiectatS le jumitatea distanjed dintze ounctole de diviaiune 1 gi 1+1, 22 objine prin impartirea la 5 a sume: siize- yidor pind in punctul de diviziune i (relatie IT.7). Diagrana unghiurtlor pentru curba existenté - preaentetS in plenga II.1. - se intocmegte pe buze valorilor din colosna 4 9 te~ belulud II.4. Tabelul IT.4, Nr. Pozitia Sigett ‘ Tie i jpuncte-) ka. patoura-| Ze, (22 ty Obeervatit Yui de [| Ite gj | diviate | 4: [en Tem] ung ifna)aoe Tabelul I1.4.¢ {. 93,2 18,64 | 97,1 | 35,42 Torys 20,36 t lob, ‘loo | 88,00 j TiS ;0 B3,2or ! 25 [ae 8, pie | i T19,3 | ~~ 23,86 o Los8 ga] 23,86 | i [pg rs Se Sa] = 2 Ti9,3 23,86 6 TI5,3 83,86} ‘407,22 om I 4) Galoului unghiului de abstere al ocurbes. Ungiiul de ebste- re al curbel,sau unghiul dintre alinismente,ss goate determina 2- plicind relotia(Iiw4) pentru ultinul punct de diviziune al eurbai ({punctul 60), Rezult& astfel: 4 3 jani; Pay ae = wosovem + 119.2 om = 0,2386 radiani; Farja2 = 15°40"38" ©) Diggrama unghiurilor pentru curba proiectet%, Age cum =a mai sratat, diagrama unghiurllor pentru ourba proiectata (fara de- formatii) are variatie liniari pe zons curbei circulare gi variatie pareboliea pe zonele ourbelor de ragordare (fig.II.lo). Pe cité voeme diegrame unghiurilor pentru curba existent4 eate unicd, pentru @isgrama unghiurilor curbet proiectete exist’ o infinitate de soluw $i posibile cere stau le indémins operatorului, Pentru a se piatra aliniementul final el curbetjs-a ar&tat anterior cA,disgrama un- ghiurilor pentru curba proiectatX trebuis s¥ eib’ acecagi ordonatad finala, ier dreaptea care definegte in diegrema unghiurilor curve circular e% treaod prin punstul M (fig.IT.15). Pentru @ determina abscise ty 3° calculee:’ aums ccloansi + tebelul 1 Ay Rezult > G38] | =407,.92em » ty i > 23488 211,93 om:-al- . & } : o . 2 SIS gts | vce opto? 228 247,087 om z 23,66 cm Xy nay Ebi sT ee Powiti® km a punctului M reeuita (vezi fig.T1,13) astfel: Ko = kn 128 + Glo ~ 171 m = km 128 +439 Dreapte AB (i4g.75,13) trebule éusé erin punctul M, satfel ineSt @ intezscataze in eit mal multe puncte diogrema unghiavilor we carga exictuntiy cu cit nundral de puncte de intergceyie ese re, cu atit riperile recultS mad nici. Reca curboi proisetate se determin§ evind in vedere cf gel- ful in disgrans unghiurilor pantru curbe proiectatd,intre coud puncts de divizty, dues de cined ori (veel relatie iZ.7). entra o lungine de curb’ coruppuazatoere a zace echidise *\PeprezintS seeate curbed respective in om re- ton{e, av misoery ps disgrema unghiurilor curdei proiectate un sslt de 12,3* om, Rezult& ci se posts sarie: 22,2 222,33 om gi ff, = 2g22 2 6,165 om Tininé soame io relatie (If.1) recalth raze curbed: 20° TD 08 Viteze plefon (mszink) a curbei profeatate obsinute ~ daci ae Rs s Blo w pravid curts Ge racordara acreapunzitoars = se determin’ ou relotia: v 4,6/R = Devavece viteza aaximd le cers se cere ef coreapund% curba seta sub 120 kn/h 59 aleg ¢reot curbe de recorders curbe cu range Linierd a suprainditiais (a ae vadea novele de curs referitosra 1a curbe de racordare}, dungimes curbgior de racordsrg ya determin’ astfel incit gs) servapund® le sc vitecd maxiak de cireuleris de l?> ke/h, situarie 9@ poate aosre odet& ou eporirea ultericari @ vitezslor da cireule~ ‘ia, Relavitie pentru csloulul lungimii curtet de reoardare (lun« gin) minima) aint:= 42 = Faioind iniocuirile resultd: 2 8-120’ & * “alo Lyn 0,4 + 140 © 56 m Lyx 0,006 + 120 + 140 = lol m = oT jlo = 10,9 a. = 142 mm; se alege h = 140 mi; Pentru lungimea ourbei de racordars se alege valcarea cea mai mare requltati din aceate relatii gi anune: L,= loom “ Gurbele de racordare ee repregint& in diagram unghiurilor prin nigte parebole de gradul doi, Construotia grefiad pentru cons~ truirea parabolet in diegrama unghiurilor eate prozentaté in fig. 31.14, aR Pe baza diagramed un- ghiurtior pentra aurba exiatenté gi pentru curba projects- ’ +8 ae construtegte AR xlpf/2 = wa | uk | gtefio ~ pria inouma- L rea algebriok a dife- be-- H rentelor de ordonate a} plone! curbe/ cy: dj ~ diagrams gu~ aelor. 2 ordonsté din diegraa pa gumelor reprezint& riparea in punctul Tospeotiv redus% de zece ori, aa yas t bn i S$" Blementele geometrice 5 ae als ourbei proiectste _ pe ae gi ripirile aint tre~ é)Degroma unghiueiar Bute in tabelul 17.5. Fig.II.14. Construejia parsvolei in diagra- Sengul ripirilor se ue unghiurilor. etabilegte tinind aec- ma de diagremele unghiurilor (fig.Tl.15), Sa consteté o& in dtegras re vnghiuriler reprezentet& in fig.1I.15,ourba proisctath incepe dJupt ourbe extagenth; ginind seana de acsat luoru pe porjiunea SW vipirile vor £3 apre axteriorm) ourtel, Dect toate ordonatele din~ ABS Dagrma wnghiasilor yf PORES Fab Baer 1 wi i | Derarome onghonier’ HOFOOL U9! Pi cubba exstenia. y «) . aa zB Bt a * *t a“ we eo’ KiOOTe Sire exlearel Cte b)Liegrome sumd/or Pig.II.15. Stabilirea sengului ripdrilor. diegrema gumelor (deci gi ripirile) care vor aves acelegi senn ce pe port‘iumee M'N', vor fi spre exteriornl curbed, lar cale de aemn contrar vor fi spre interiorul curbei, DupS calculul ripdrilor ae msterializeaz pe taren, in éreptul fiecKrui punct de diviziune, cite un $irug agezat 1s o aste fol de distengs in raport cu fata leteralA activd a ginei de pe fi- rul exterior curbei, astfel ‘ncit dup&% riparea liniei ¢4rugii s&% ai- bé scevagi diatanti in raport ev fete leterelk activa a ginel exte— Yioara 8 ourbei, th- 44s ‘IBMBNTELS .OROMBTRIGS ALS CURBBI PROIRCTATS BT RIPARILE PSZULTATS. curba ae spatore la stinga, intre km 128+250- km 128+600. Tinta A+ Intre deatthae Kei REPERS DE BAZA kn 128 + Joo. Blerentele geomatrice aie curbei proiectate, Tabelul I1.5. nex Pee, M5 [Supra [Ro [supra [Reape | T j ~ {i} [ka/b} arg | gupra- kn | km} km | km az | oRC | oR | RB (a2) pest : i [etefpe [80 [20 ir te Tahaan as ia — —"—aipirite Wr. | Ripari (an) | + pune Sar Poritie f Ttario-| Ta exterio=| Digzomys | lopeerentss | t dai dot | Ful curbed | rul curbei | ! i feinie | : tees } ung i lL i ina}! | i ° 35Tabelul I1.5,{continuare) Sa 64 590 LUCRARB A It PRINDSRI DS CALE PSRATA ST MEBURATORT aR CARE PSRATA ST WEBORATORT HS BFORTURE IN PRINDBRI PRIR MREODR RENT AN PRINDBRI PRIN MRTODE TSRSOMR RIOR iL. PRINDERI, ALCATOIRE, Prinderes aste un engsablu constructiy prin care se reali« fixers’ gine1 ds treverad, zew. iB prazent, 96 vejeaus CFR 9@ utilizeazd tipurt de prinderi Pigids epaeifice Sn genarel unui enumit tip de gind. Prinderile sen’ purile da cing yineie tip traverge de lamn ss intilneso la toate ti- » orinderile pentru treverse de bston le intiinin le 43, 54E 94 60, Sim puact de vedere #1 felului fn cave ae leagt gina de tre- vorai ge deasebes: irecte - Is cava gins ee fixeasi pe place auport e (tirfcane) care sgiguré etit legaraa ginet de sares plicit suport de treversk. acesstd prin neyte la ginele tip 4o gi nat miei. gina es fixea2’ de placa su- alte slemense (gurapuri vertloale) decit sesle prinde- gore gpre ex pul no rebordurile«bbw suport; prinderea semidireoté se intilnegte 1a calea cu sind tip Se PArfile componente gi odul de funojionare ale ecostei prindert vor £4 viaionate la epidiascop. » Prinderoa indirectd (prinderea tip K) in comparsqie ou ce- lelalte prinderi, prezint& in cele o comportare mai bund fiind o prindere eigur&é, controlabilé 31 regzistenta. Prinderea axe dezaventajul unui consum mere de materiel metalic. Piesele componente ale prinderii tip K sint prezentate io fig.JTI.1. {Pigco oe paiteiend 2Pincd ¢9BSKS 2850-68 O Tirta BS STAS 1820-68 ‘B Cleste 99 STAS 2952-68 S Surat St-M22-70 SAS RS B rel resort B23 STAS 1262-07 Sout 7 Poed oe leme cou coc 1 due 8 Petty hevagoraa BH 22xc25: Gi lne! resort B25 SAS BB “6 1D Traverse ob b> TIO SAS B16 38 i Brats PID-MEE ob 4-63 @ Siang Hip #9 STAS 2955- Pig.IIIel. Prinderea ginei tip 49 de traverse do baton, Se vede cd gina este sgaztd ps traversé prin interndédiul unei plioi metalice numitd plac’ suport. Place suport sete previ- utd au xeborduri in care ge ageaz% talpe ginet gi are o Snclinare de 1:20 pentru toatd zona de reaemare s pines gi @ clegtilor pe plack. Forma plXoii suport a fost aless astfel cs: = jungimea tirfoanelor s& fie acesagi; ~ clegtii de prinders 9% fie interschinbebili; = #8 ge Tealizaze o economia de neterial metalic. Place euport ecte fixaté pe traversd prin intermediul tim ‘foanelor, Tirfoanele pentru traverea de beton ermat au filetul- ATS d@iferit de cel él tirfoanelor de la traveraa de lewm gi o lungime de iSo ma fayé de 150 mp la traversele de lemn. le treverse de beton, tirfcenele sint ingurubate in dibluri de lemn sat polietilens. Sina este fimatd pe place euport, ou ajutorul olegtilor gi guruputilor verticale, Suruburile varticale su un capit prelucrat ae- mirowund cu care so fixéazk fn lScagurile rebordurilor pldcii auport. le celilelt capdt guruturile verticale au o piulit% prin ingurubarea cireis, clesteie preseazd talpa gine: gi, reepectiv, place suport, Intre piulite gurubului verticel si clegte gi intre asapul tir- fonulu: gi pleas suport {latreversdle de beton) se introduc inelale re- gort duble core asigurd senjineres unei presari permanente a olegtilor pe gink gi s pidcti susort pe traverex, dind prinderid o anumit% elas- tieitete, Sud talpa ginei atit le traveraele de lean cit gi le treversele de butun ge aseazi o plicut’ elastic® cere poate f1 din cauciua, poli stilent sav ienn da plop, Sub placa suport, 1s traversele de beton se introduce ¢ 31504 intermediar’ de aauoiuo asu din polietilend. Rolul sevator pilci elestice sate: ~ de & nari ooaficientul da frecere do alunccare intra gin 9f plese suport gi placa suport 61 traverse de beton, - de 6 nirt elasticitstes rrinderii. = repartizeres unifora% e sarcinilor pe piece metaticd gi res— poctiy trevareg de beton. - seigurarss iscl&rii siectrice, in special pe liniile electri-~ ficate. intre caracteristictte de daformadilitatse ale inelului resort TAguyelor intermediars de cauciuo, trabuie a4 existe concordant’, 2, MODUL DB LOGRU AL PRINDBRIT ae considers ¢ lucreazd fm bung condiziunt cing sub eore se grangnit de le gink la trevere au sim? mon forgele de frecere pe _suprafetele de contecs sie gi- aru el prindarii tip K eate arétsts Se cangiderd es gumubul vertical susua 1s 0 sclicitere te in- tindere seve suficient de cine fixat in mabcrdurile pl& cit iggiture dintre aceste piesa st jie o Inseatrere per=~ 40 © Pentru tirfon aituajis eate esemanitoare, se conai- der o% acesta este incas— trat in traversd, degi ox- iat& deforméri ole lennulvi. sub aotiunea fortei de in~ tindere din tije tirfonulul. Forta axiald (A} de intin~ dere din tija gurubulul ver~ tical depinde de valoares momentului de rasucire fi- nal de atringare = pivli- PigsIII.2. Sohema priving modul de qed (fig.111,3) lueru al prinderii tip k. Pig. lied. Eforturile oe apar in elementele prinderi: subd acgiunse momentului de r&suoire. Aceast’ secunogoutd ae dstormin’ oproxinativ soriine e+ oucita de echivelen}’ 4a luorului ascanic interior eu lucrul cecs- nio exterior produs lu ultima rotetie completé 2 piuliyei: Kye 2H = not-2F Bs aete27 ds ap+496 2G = unghiul ponten ultiaa retire oomplet& 8 piulited ($a radiant); Ky > momontel final de rkdusive complet @ piulites gurubu- Jul; ‘fe forga de frecare dintre filetul gurmbulat 94 filetul Plulijoi sgel eu forga de frecara dintre piulifs 91 inelui rogort, Do ~ Ginnstrul modtu ol aupratetet active de contact intre pAn}414 gf dnelol resort; @ ~ dionstrulnediu al guprafetet active de contact dintre filutul gurubulud gi ftletui piuti fei; 1 filetulat gurubatut. bin reluyie scrisi anterior reeult® forge de tntindere (A) a, cure determin’ mirinso forget vartioale de EpOave ~ (h/2) o cio palui asusra t8ipii ginet gi s plXeii gue 4 vert pors (fir, TLI.4.) A red verticn! ned resort a nderli gi fortele care aotio« esupre Lor.- 50 Mirinea fortes verticale de epSsare a olegtelui asupra t31- pil ginei servegte 1s determinares rezigtentei opus de prindere Je alunecerea ginef in lungul o&ii. Pentru prinderile {ndirecte, im vederee asiguriirit unui mod de lueru coreapunz&tor privind preluerea fortelor, momentul minim de riguolre a piulitel gurabului vertical nu trebuie si fie sub lo kgfm , Yaloorea normald preaorisX in inatruegii fiind de 25 xefm. 3» SCHEMA PUNTII TENSOBLECTRICR (PUNTEA WHSASTSONS. MOD DE FUBOTIONARE, DE- TERMIEAREA EPORTURILOR E® PRINDERI PRIN TENSOMETRIZ SLECTRICA. Prin tensometris electric’ ae intelege miaurarsa pe cele elsctrick » deformatiilor mecanice, care, odat% eunosoute, permit stabilires eforturilor unitare (tensiunilor) sorespunzdtoere, le baze tengometriei electrice sti fenomenul tengosfect ca- ve conet fin.modificares rezistente’ unui ecndustor elestrie dsto~ Tits deformatiei mecanice # acestuis. Considerim un fir de lungine 1 gi rezteteng’ R. Deck se a— lungagte seost fir ou Af, rezistente aa slectrie’ we modifio’ ou Ag, In domeniul alungirilor aici ga poste arita cf variatia re- lativé » reziatentei ae gi a lungiaii firului % gint proportionea= le: AR at , ap Relatia fundamenta~ “ek Payee Mea insonseriols k ~ se numegte factor de senaibilitate @ ofrei valoere vau Tissi in linite fosrte lergi (+ 3,5 + 12,1) - sodzind odatK ov oragteres diamatrulot sirnei, Preaupunind ei sosst fir conductor este agezat perfect go- lidar pe o etructurd (in prealabil fiind igolat elnetrie, 4nek ae afli pe o structuré metalicd) #1 auferd aceleag: defornatii ca $i atructura gi este auficient e mégure prin aijloace electrice, va~ riatia reztetentet electrice Of, pentru a cuncagte acessth cefora nero. Citeva bucle de sirmi fsarte aubyire, lipite pe un suport do nirtie, avind @inansiunile une: ndrei pogtale ~ aledtuiegte un treductor tenaosieotria registiv suu marca tensonetriod. Schene olusicX sate reprarentat& in fig, 111.3.-Sle- Firul este astfe} dispus fnoit formeaz& o grild, Lungimes a a acce- tei grile so numegte lungimea aativé gi esate o carscteristics de baat a maroii tensometrice gi variaz® de la [Aed - 0,5 mm pink la 180 mm, De obiaet tn construc$ii, se utilizeasé aroi ou “paza 10+4,20 may fre) suport deraa Fig.17.5. Schena miroii tone Maro ve racordeass la firele de leg&tur& prin doud fire de co= nexiune de grosimi mai mari deaft grosimea firului senaibil. Re= aietenta obmicS a niroii variazé de la 120 - 600 ohmi, Unsie tipuri de miroi au suport de material plastic. Pentru nésurdtori la tomporaturi ridicate ge utilizéas% m&rei din folii seu ndrci imprisate. : Confectionarea gi verificaras miroilor diferk foarte mult ou tipul mireii, necegitind o atentis deosebits, oslitatea lor de~ pinzind mult de congtiinetositatea gi indeminarea colui ce le exe- outd. Pirele care alcituieac grila miroii tensonetrice pot fi din: sonatentan (60 Gu, 4c Ni), advans, crou-nichel izcelaetio, nichel. Cel nai mult sa foloacgte sirni de conatantan, cere se recomend& a fi trotat& ternio. Suportul mfroii tensonmetrice trebuie sh asigure atit rij ditates firului mircil cit si izoletia slectriod, B12 trebuie sx in- deplineeacd uraStoorele conditil: #& nu preainte fenomenul de bis— terezia, of nu pregints slunecers sou ourgere, eA fie insensibil le wnezeald, rezistent la oXldurd, electric, bun izolator gi rezistent. Pink le teaperaturi de 70° hirtia suport se compert4 foarte ina, pentru Xeuritori in condiyii normale. Adezival aslguri lipirea pe suport gi a supertului pe piega de adsurst, Adezivul trebuie s& indeplinsasod sceleagi condifii ce gi suportul. Gel nai frecvent adezir folosit este nitrocelulozd (celuloid dizolvat in asetoad), In alte situatii ae mai folosesc ca edezivis pachelit&, régint fenolice, rigini epoxidice, acrilice, polieater. Adezivul de basé —nitroceluloz’ (duco) este utilizat le iipinea sdrailer pe hirtie pentru adeurdtcri pink 1s 76°¢, Maopu% de uscore somslé eate de 24 ore = ter izclajia electric! trabuin=~ 52+ si fie de minimum ooo ohmi. Prezint& dezavantejul cX este higros- copic gi trebuie luate m&guri de protectie contra umiditiyit, ime- @iat dup uscare. 4. TREWICA EFECTUARII MASURATORILOR CU AJUTORUL MARCILOR TEHSOMBTRICE. Pregitirea suprafeye! pentru aplicares mAretior tensometrice gomportas a. Ouré}irea meceniod, Suprafetfa metalicd cate de obioai vop~ eit sau acoperit% ou diferite grimimi, Ra se curd} prin degressro gi apot ow polizorul ebectric gau pneumatic séu manual cu piotré de polizor, Ouritirea trebuie fdoutX ou putin timp ineiates lipirii n&roii, eltfol cuprafetele sugineso. Insinte chier de lipire 22 prelucreaz’ quprefetele cu gmirghel cu granuletie mijlocie. b, Curdtirea ohimic& se face pentru s indeparta urmele ¢e ecizi gi grisimi. Se gterge bine pr®ful gi pulbertle metalica cu pumbac, apoi.se ourdt% suprafaga cu tampoane de pinzi alb#, curat% inmutet& in toluen, sau tetracloruré de sarbon. o, InoMlairea suprafatelor inaintes aplicirii adozivulul pentru reducerea timpului de int&rire 2 addzivului, le temperature 40 30° s+, 90°C. Honjinerea eceatet tenperaturi contribute gi 1s impledice- roa depunerii prin condensere a uniditatit. Operatia ae face ou becuri de tnfrarogii de 200 W. Pregitirea mircilor tensometrice. MSreile tensometrice pe suport dd birtie eint higroaeopice fapt care atrage deformarea lor. ge reoomandd os marcile ef fie pdstrate pind in momentul utilizdrii lor, in stare uscatd, in plicuri de P.7.C, sgezate in outii metelics bine inchise. Inainte de lipira, mAroile trabule curfijete ou un tampon vmozit in asetond pe auprafetete in contact gi ldaata oitva ting peatru evaporare, Aplicares adezivului, Adezivil pe baz’ de nitroglicerin’ se aplicH eu o bagheta de sticl& pe suprefaga piesai gi pe marc’ in strat uniform gi cit nai aubtire. Acegti adeaivi sint foloeifi numai pentru auprafete-~53- metulice, 38 aplick posts adezivul de pe aaroX o bucath de hirtie Ge {ilsta 94 apol ou o roll ¢e ecauctue ue ruleozé peate more’ gi vce filer egre surgini, eatfel os s& f4e evacuat de gub moroA suzpiusii de adeniv. PodupS lips: inedac (8, scurteaz& tinpul de istirire ntvollor de umiddinte, Grabires 9 92 ohtine prin inciigirsa pind le tempergturi SC, reulizindu-se « usesre Gn eirea J or in loo de 24 >, APARATE DE_MASURA. cotriat 6 aparstelir de s%eurdtori tanecalectrice On2, 18P nugurerea aus 48 9@ face pe principiile w fu piguritor: electrics, (fig. IITé6). “ares 99 foro prin aetoda de verd: puntes aste reechili~ Rearatoore, Siege m Puntee Wheastacneeste forneth din patru recistenta, aceast& punte eate alimenteté de le o eura% ae gureat continuu, isr ps diagonsie de rieuré geta congetat un gelvanometry foarte sengipil, Pentru @ putee eA fie eahilie broth, deci prin galvanonotru ad pivcule curent (IG = 0), aste nse: sar ca difesinga da potential intre sernels B 9i D ala disgcnelai de mde vard eh fie ze In asset coz okaay B, tretuls a f1¢ eguld ou odderse de une iatre B gi ¢ 9 curentul 4im cireuital 4 OR, vor 22 gtrisdtute- ode Rezuité, prin impirgire: RR moR sau RB, - By B+ Ry velagie cere exprim’ conditia de eshilibru a puntii. Din reletiile objinute mai aus, se vede of exist® posibilite- toa misurarii foarte ginple a oricdrela din cele patru rezistente ale puntii prin intermediul selorislte trei: Ry Rwy Ra Daod R, ente reziatente traductorului do derornatio, iar Ry este o reviaten% calibrat® veriabild, ale care valori pot fi ou= noseute in orice moment, atunci rezulth of veriagiile AR,, pe sore le aapSt& traduotorul, oa o consecintX a deformatici piosei sot ugor aisurate prin tntermediul a dousechittrari, suacesive als p qid: uma fnainte de deformarea (incdroare) ptewei gi cealolti, ¢ defornarea acesteia. ~ Insinte de deformatie RAR, = Roky ~ Bupi deforuag¢ie (decd dup dezechilibrare gi reechilibre- rea pungii)r (R,+4R, Ry = By(Ry+ ARy) R, AR «= 8s Dar in virtuten relatied fundamentale oR, “ae fog OM Decerece Ky, Ry, Ry gi Ry aint ounsacute, reletia de me! sus devine: . Ex RAR, Aoeaat’ expresie arsté o%, in locul etslondrii rezistentei 7, in unit&yi de reciatanyi chmict, ste posibils atalensrea 4d unitipi de deformsgie specified, traunte po scala notentic de regia} fin continous gi ps somutatoarele Je reglaj in treptz, alo coeetelrezistente, Diferenys dintrs valorils de po scsla potenfio~ astrulut gi comutatosrelor, pentru pozitiile de zerc ale soulut ae oy- 55 - insieoter, insinte gi dups produseres deformetiei in pleat, reapec= tiv dup manevrarea lor pentru roechiltbrarea punfii, reprazinta defornayia specific’ clutath, 6 . INFIWANTA VARIATIBI DB TEMPERATURA Derechilibrul puntii de misuré poate £1 provocat én afard do deformatia specifict gi de eventualele variagii de temperatur’, Rerisvenje slectriad a orioirui conductor, $n cazul ae fats vie solui din cora sate confectionst& reteaua mdraii aplieate pe piesa de incereat, se poste modifies si datorité variatillor de temperaturd care pot #4 spsr& in timpul misurdtorii, foeaatk variagis de rezistenga ¢ mrcii“datorité tomperstu- Fil se coapanseazi, montind in punte ia bragul invooinat, o elta i nunitS narod de compensare, Marce de compeneare eate identiox ou cerca potivS Ry $i se aplicl ou aaeisgi fel de adeziv ve o piesa ‘plucut, pro?ii) confeotions+4% din acelagi asterial oa pioss de Bicurst actfol ineit a4 sufere sceleagi veriagit de temperaturk ca gi costa, fark a fi, Gns&, aolicitatd neoanic, 7 . SCHEMA AMPLASERII MARCTLOR TRNSOMBTRICE LA MASURARZA DSPCRMATITLOR PENTRU INTINDERE, COMPRESIUNR, Sint dou& posibilitati de lipire a mArcie lor tansometrice, deta in f4g.III.7, in aul de- Yerminirii deformaties specitice coraspunsd#oare afortulut axial. ia prima variant marca R, este itpitd ne @ plecd de compensare care au ge deforueaz% ofnd 89 soliciti pisse, In a doua variant anbole frei sint 2ipite pe o ples& s@licitetd, Racorde- rea in schema de montaj 2 puntii ete scosegt in ambele variente. Ta prinul cag, dstorit’ deformetiei 91 ve- Dilitigi de qin Ti#tLel tempereturit, oregterea recistantei a> ays unde: a, - diametru2 ginei; d, ~ disnetruk eoliseis @, - diametrul gurubului orizontel, (fete. Pig. TV.6, Pozifia do roet maxim ds 7- 64 Iq reolizarea rostului mexim de montaj, giurile din inina gimei gi cele din eclis% sint tangonte le dismetrul gurubului ori~ sontal, in puncte diamatral opuse (fig.IV.6). Pentru caloulul romtului maxim de montaj, se utilizeazé rolagia: _ ow Dmax 7 2203 + dy = 24, + ay - (00 ~ cor) 4, GALGULOL AWALITIC AL JOANTEI. Galovlul joanted preaupuns dsterminarea eforturilor care apar in elementele conatitutive ale acesteia (efortul axial A din $ija gurubului orizontal, reactiunile ¥ pe suprefetele ds contsat dintra ealia& gi gind gi reatstenta de eolisaj R). Bfortul axial din tija gurubului orizontel (7), Modul de calcul al aceatul efort este identic cu calculul efortului din tija gurubulut vertical (vezi lucrereallI, § 2). Resotiunile pe auprafeyele ge contact dintre eclieH st ind (F Porta axial& (A) determin’ presarea ecliselor pe unerii ciuperoii gi pe fefele superiosre ale 73ipii gine1 (apar efortu- rile normale # pe aceste suprafote = fig.IV.2.). Prin deacompunerea forgei A pe cole douk direcyli normale le suprafetele de contact dintre ecliad gi sini, rezulté exprosie Fenofiunit pe acsete suprate yes a an we Gr + hp) Rozistent&é de eclieaj (R)s Porta toteld de frecare ce se opune deplasirii relative a sapetelor de gink, numith gi resister} de eclisay (R), este de- terminat’ de eforturile W gi are valoarea (f1g.1¥.7)s Re o(48 + f), unde: o = num{rul guruburiior pe jamitate de ecliad; f ~ coeficientul de fre re 93 ausrefetele 5 gantcet dintre eolisit gi gink. PAgsTV.76 Porjela care se opun deplasiri: relative a capstelor de gine.TAMINARBA SXPBRIMBNTALA A BFORTURILOR DIN BISMENTBLE JOANTEI, LE Determingres experimentald s storturilor din slementele joan- iwi ge restisesz3 tensometric. tije gurubului orizental 3) oe de- Stor detereinirii efortulul din tije guru- ugrarea ITI, § 8), De ast& dath, ined, otulite onentul de stringere final a cfirct valoare es- ate. jo ecligas { RD. Fenty. puneresa in evident a cacs— bo pezres unui efort orizontel variabil, care 4 “Laer se realizeazd ou ejctorul unei pre~ se Hidrouiica, 6e gonui cele utilizat de Adainistratie CFR ls de~ tenaionams tronsesnalor de ole feretS, gi care se monteazd pe caq pateie celor do.d sina imbinnte (fig.1V.8). tiie ob Bore Pigsiv.@. Poritia presei hidraulice montatd pe capotele ginelor. Preae lucreas’ att le intindere cit i le compreaiuse, for~ 4% cepabil# a& o orseze fiind de 60 tf. In luorarea de fags, preaa eate montatd astfel incit ai tra- ge gine, dect si inchid’ rostul existent in- le montarea jinslor restul a foat reelizat ou BA da cale douk capete tre acestas. De aceea, valcaree lui maxin’, ului varseoil dntrodua in gind (care cere 70 produce Japlesares relativ% 2 color poate tocae! yalcares vezistenget de selteas. valunic, Lortul totalcere apare incila cou! 6 Velosres solicit foul capete ide Nate ee ecliss, og upgare a introduestis + afortniul orizentel in gine,agel ou aceasta, dooi, la limite producerii deplasirii relativs a selor dou capete de gine, este egal cu reaiatenta és ecliaaj, oe~ ea oe permite determinares resistenjei de ecligaj deterainind efor- tul total existent fn cele dowd eolise in eee] mosent..Pentru soeas~ te se monteaz’ miroi tengometrice in dreptul rogtului dintre cele doud capete de gine, atit pe interior] cit i pe exterioral eclise- lor. Deoarece puntea tensometricd de care ge digsoune este previzue t& ou un singur camal gi experienta ge desfigoard eub saroind dina- micd, pe parourgul experimentarii este posibiis urmirirea unei sine gure mirci tensomstrice, . Practio, ae face oitires initield 0, la puntes tensometrici, pentru una din adroile situate pe aclisd 9i apoi se crecazd efortul orizontel care aA solicite joanta. Ca urmare 4 oregterii acostui efort, deci a efortului care ge nagte in eclise, aul puntii tanso- netrice ddviez&, Monentul etingerii rezistengei de ecliasj este sarcat printr-o atabilizare a pozitiei acului puntii tensometrice, acesata decarece, producindu-ge deplasares reletivi a capetelor da gine, efcrtul rimine constant. Gitirea finsl& Cp 1a puntes tensonotrick se face in pozitie de stabilisare a aculai. Gels douk citiri fiind fMoute, se powte trece la preluoreree datelor. Sfortul unitar din eclisd sate: Ge 251 (Cp ~ 05) iar rezistenta de ecliss! eate: H=2+8 +S, unde § sete gria sectiunit tranevergale a unei o- cliss. Decarece oxperimentarea sa deafdgonrh sud actiunee unel sar= aint dinawice, pentru urmiriree mai exooti » variatiel deformstin flor pa cere le suferi selisele eupuse golicitiriloz, la puntes ten nometric’ ge cupleati un esailoscop, 94 ecranul 2aoiloecopulul epa- re un apot Luminog de forma unai linii verticals, a ofrui smpiitudi- ne so adregte proportional cu oregterea efcrtului unitar in slemen- tut Incerest, Pantru detorminares efortului unltar pe baze cregteril sr- plitudinid epotulug luminos ae feos, in eitustia ofnd slementul de inosreat este neinokreat, celibrares oseilossopulni. Aceasts are= 67 - folul de a indica ca deformatie a elemantului ii corespunde unai eregteri unitore « amplitudiniil apotului, Rotind ou by emplitudinee inigiald apotului (cind elemsn~ tul este noinadreat ou efort) si on bp, amplitudinas final’ 2 epo- tului (ind sa jung la valoarea maximd a efortului), deformatia totali @ elemontulut va fir d= C(hy = hy), unde: © = calibrsrea osctloscopului, Cunoacindu-so deformatia, efortul uniter din elementul in- cerest se deterainS siniler determinfrii utilizind doar puntea tensonstrick, Pentru ursirires foarte exeoti a cragteri{ in tiap = ampli- tudini{ spotului luminog, ogeilogcopului { se atagaz&é un eparat de fotogrefiat, ears fctografias’ spotul. Fig.IV.9, Pilmul obdtinut prin fotogrofiarea spotulut luminos al osciloscopului, In cazul inceredriit de fas%, dupd developarea filmulut, spo- tul apare ca o bandS continua a cdrei amplitudini eregte de ia va- loaves initials hy, 1a valoarea nexind hy, dupS care ae agntins sonotentad. Aceastd ultiag 2cak coreapunde efortutut uniter esnetant, deci momentulut in eara s-a ating, le limit& rezictsnta de ecli- paj (£1g,17.9.).STRASAREA CURBELOR JELA kin. 128 » 300 DASRAMA _onpnRtOR “Becton pe i i 4 3 &y i z & s i : bE. erent pr ne . + a g g % . E Fer i 4 i £ A : a i & : 5 ; 8 ‘ fo £3 i | “ | * ae 1 STRSTR a OT €RETRASAREA CURBELOR PLANSA I. DEA ten 126+ 300 DUN exganenan ee usta soutcoR (useaus 2208) 6