tiinta versus religie?

Prima pagina

Numarul curent

Categorii

Arhiva

Interviu

Dosar

Externe

Editorial | Editie scrisa

Dezbatere

Despre noi

Alegeri

Cautare

17.03.2015

Editorial
Politica
Actualitate
Perspective
Economic
Cultura
Media
Rasu' plansu'
Alegeri
Galerii foto 22

Parodie de moral n Observator

tiin versus religie?

de Andrei Cornea

De acelasi autor

742 afisari | 6 comentarii

cultural

Marele ctig al epocii Bsescu e c nu

mai exist speran rezonabil ...

A face ore de religie n coal poate fi un stimulent intelectual i spiritual chiar i pentru o
educaie tiinific, cu condiia ca religia s nu fie tratat fundamentalist, ci luminat,
acceptndu-se o pluralitate de interpretri ale Scripturilor.

Disputa furtunoas din ultimul timp privind religia n coli nu a putut omite ntrebarea
foarte veche i totui mereu reluat: sunt, n definitiv, religia i tiina compatibile?
Rspunsul meu general este: depinde. Depinde de ce nelegem prin religie. Iat un caz
extrem:

Cltorind cu trenul acum cteva luni, s-a ntmplat s am o conversaie cu un pastor

american al unei congregaii neoprotestante. Omul era adeptul literalismului biblic i,
aflnd acest lucru, i-am pus ntrebarea capital, convins c l ncui: cum se explic n
termenii lui existena fosilelor, a cror vrst este socotit de paleontologie n zeci sau
sute de milioane de ani? Omul mi-a rspuns pe loc (n mod evident, avea rspunsul
pregtit) c Dumnezeu a fcut lumea n ase zile, acum aproximativ 6.000 de ani, aa
cum a scris Biblia, dar a fcut i fosilele crora le-a dat aparena vrstei de milioane de
ani vechime, dei n realitate ele nu erau mai vechi dect animalele i plantele vii. Rspunsul
m-a uimit prin logica lui ntoars i prin sigurana lui de nezdruncinat, cu soluii simple
pentru orice. Desigur, conversaia noastr a luat sfrit. Evident, ntre spiritul tiinific i
literalismul sau fundamentalismul biblic nu poate exista dect o total i absolut opoziie,
iar o eventual pretenie de a le mprti pe ambele ine de schizofrenie.

Dar s lum un exemplu de la cellalt capt al spectrului: s admitem c cineva susine c

totul se mic i este coninut n El, c acest Dumnezeu, sub forma unui spirit subtil,

Site-uri recomandate
Gourmet Gift - oferte
cadouri de craciun
corporate

ptrunde prin toate corpurile solide, producnd atracia dintre corpuri, electricitatea i
altele, astfel nct datorit acestei substane a spiritului tot Universul are via i
micare. Aflm c acest cineva a fost Isaac Newton, dup care gravitaia nu era dect
manifestarea prezenei lui Dumnezeu. Aceast religie a unei diviniti imanente este
compatibil cu tiina, sau cu tiina lui Newton, ba chiar ea a ncurajat probabil
acceptarea ideii de aciune la distan. La fel de compatibile cu tiina epocii
respective au fost Dumnezeul matematician al lui Platon i Heisenberg, Dumnezeul-scop
universal al lui Aristotel, Dumnezeul ceasornicar al lui Leibniz (care a creat lumea, a
pus-o n micare i a lsat-o s funcioneze singur), Dumnezeul-ecuaie universal al lui
Stephen Hawking i aa mai departe, ba chiar cred c asemenea viziuni, pe care le numim
n general deiste, au ncurajat spiritul tiinific al epocilor respective, fie i numai prin
diversitatea lor i confruntarea dintre ele.

Muli ar contesta ns c deismele sunt religie, n sensul bun al cuvntului, rezervnd acest
termen numai pentru teism. Pe de alt parte, alii ar spune c i teismul luminat poate fi
compatibilizat cu tiina, cu condiia interpretrii suficiente a textelor considerate
revelate demers refuzat de fundamentalism. Nu cred c aceast compatibilizare poate
reui totui pn la capt. n orice termeni le-am lua, ideea unui Dumnezeu personal i a
unei providene este constitutiv teismului, aa cum rmne constitutiv i ideea unui
om fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, chiar dac asemnarea este
neleas (aa cum au fcut de mult prinii Bisericii) ntr-un sens moral i spiritual, i nu
fizic. Or, nu vd cum tiina poate digera complet acest antropomorfism, orict de rafinat
ar fi.

Totui, din perspectiva tiinei, notez o deosebire important ntre fundamentalismul

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]

Editorial
Editie scrisa
Laura Codrua Kovesi la GDS: NU
exista dosar bazat doar pe denunt

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta

Kovesi, a declarat joi, la dezbaterea pe
tema luptei anticorupie, organizata ...

tiinta versus religie?

fizic. Or, nu vd cum tiina poate digera complet acest antropomorfism, orict de rafinat
ar fi.

Totui, din perspectiva tiinei, notez o deosebire important ntre fundamentalismul

literalist i teismul, s-i zicem luminat: fundamentalismul intr n contradicie imediat i
n chip radical, fr nicio ambiguitate, cu tiina. Dimpotriv, teismul luminat poate
prea, n prim, chiar secund analiz, compatibil cu tiina. El va nsoi un timp destul de
lung tiina epocii, se va adapta la limbajul ei, va ncerca mereu noi interpretri i noi soluii

---

de conciliere ceea ce s-a ntmplat i pe timpul lui Toma de Aquino, i se ntmpl i azi.
De exemplu, s-a putut spune c zilele Creaiei au fost de fapt ere geologice.

Editie scrisa | Raluca Alexandrescu

Religia n coli: statul se spal pe
mini cu statistici

Predarea religiei n coli

apare mai puin o
problem legat de
religie, ct de influen,
...

Aceast compatibilitate, ce-i drept, parial, nu mi se pare totui lipsit de valoare educativ
i euristic i asta deoarece nu cred c existena unei concepii despre lume fr fisuri
este neaprat un ideal. Dimpotriv, apariia unor fisuri ntr-un sistem aparent armonios,
ncercarea dramatic de a le elimina, revenirea lor sub o alt form pot constitui temeiul
unei dialectici a spiritului cercettor. Desigur, nu putem gndi n disonan cognitiv i
de aceea fundamentalismul i literalismul trebuie refuzate fr apel. Dar nici
ntotdeauna o viziune perfect coerent nu genereaz progres. Precum fiina sferic a lui
Parmenide, ea e perfecta staz. Aadar, dac disonana radical orbete spiritul,
coerena perfect l adoarme. n schimb, ceea ce l stimuleaz este situarea intermediar
ntre coeren i disonan totale.

A face, deci, ore de religie n coal poate fi un stimulent intelectual i spiritual chiar
i pentru o educaie tiinific, cu condiia ca religia s nu fie tratat fundamentalist, ci
luminat, acceptndu-se o pluralitate de interpretri ale Scripturilor (att a
pasajelor istorice, ct i a celor prescriptive) i punnd astfel probleme. Din
pcate, acest deziderat este de obicei nclcat n nvmntul nostru, nu numai
religios, dar n general: coala noastr (nici liceul, nici chiar facultatea adesea) nu-i
propune s pun probleme, ci s fug de ele ct poate...

- i ce-i o problem?

- Orice nu poate fi lmurit ntr-un compartiment de tren pe durata unei cltorii de cteva
ceasuri, nici pe durata a zece cltorii, nici pe a o mie, nici pe a o mie de mii de
cltorii!

Comentarii (6)
>>> ADAUGA COMENTARIU <<<
17.03.2015 | Andrei comentariul complet a scris:
Ex nihilo, nihil fit. Este unul din argumentele logice ale teologilor, foarte greu de respins.
Cand postulezi ca natura se organizeaza armonios nu faci decat sa postulezi inteligenta
naturii, adica esenta ei divina. Asta nu intra deloc in contradictie cu stiinta (in sens
pozitivist), care nu face decat sa puna in evidenta ordinea lumii, natura ei armonioasa,
fara a putea explica de fapt originea ei. Eu sunt pentru predarea orelor de religie, nu cred
ca ele contravin educatiei rationaliste, daca sunt bine predate. Ar completa de fapt
cunostintele copiilor. Altminteri, ar trebui sa eliminam si filosofia idealista, tot Platon,
neoplatonismul, toata filosofia Renasterii, pentru ca aceasta, ca si crestinismul, se opune
dogmei materialiste. Cred ca exageram aici putin si ne indoim de esenta metafizica a
fiecaruia dintre noi. Cred ca e de bun-simt sa admiti predarea religiei in scoli, insa cu
conditia sa se lase copillor si adolescentilor dreptul de a interpreta, adica o prezentare
nedogmatica. Lucru greu desigur pentru o fata bisericeasca. Insa la Facultatea de
Teologie se formeaza si personal didactic, unde sunt admise si fetele. Eu as preda, dupa
niste manuale bine structurate, notiuni de istorie a crestinismului, in relatie sa cu alte
confesiuni, i-as invata pe copii sa inteleaga sensul moral si argumentativ al parabolelor, ias familiariza cu acele sintagme culturale care traverseaza gandirea europeana si care
altminteri par criptice: a-si purta crucea, drumul Damascului (pentru revelatia lui Pavel) si
altele. Le-as aduce exemple de literatura si arta crestina. Le-as indica sursa comuna
evanghelica a atator proverbe din culturi diferite. Le-as pune in fata neutru doar faptele,
cum o religie grupata in jurul catorva adepti, multi fara cultura teologica (nu erau chiar
analfabeti, cum le place unora sa spuna), persecutati de toti, a cucerit lumea. Simpla
cunoastere a acestor fapte si mai ales contactul direct cu textul revelat al Evangheliilor
sunt suficiente pentru a trezi interesul copiilor.
N.B. Poate ar trebui sa amintim copiilor, la
orele de fizica, si ca Newton, a fost un mare fizician in sensul modern al cuvantului, dar si

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]

Recomandarea editorilor
Editie scrisa | Andrei Cornea
tiin versus religie?

A face ore de religie n coal poate fi un

stimulent intelectual i spiritual chiar i
pentru ...

tiinta versus religie?

naturii, adica esenta ei divina. Asta nu intra deloc in contradictie cu stiinta (in sens
pozitivist), care nu face decat sa puna in evidenta ordinea lumii, natura ei armonioasa,
fara a putea explica de fapt originea ei. Eu sunt pentru predarea orelor de religie, nu cred
ca ele contravin educatiei rationaliste, daca sunt bine predate. Ar completa de fapt
cunostintele copiilor. Altminteri, ar trebui sa eliminam si filosofia idealista, tot Platon,
neoplatonismul, toata filosofia Renasterii, pentru ca aceasta, ca si crestinismul, se opune
dogmei materialiste. Cred ca exageram aici putin si ne indoim de esenta metafizica a

Editie scrisa | Vlad Zografi

DNA, ncrederea i gurile negre

Corupia i nencrederea se stimuleaz

reciproc iar asta e valabil pentru corupia
mare ...

fiecaruia dintre noi. Cred ca e de bun-simt sa admiti predarea religiei in scoli, insa cu
conditia sa se lase copillor si adolescentilor dreptul de a interpreta, adica o prezentare
nedogmatica. Lucru greu desigur pentru o fata bisericeasca. Insa la Facultatea de
Teologie se formeaza si personal didactic, unde sunt admise si fetele. Eu as preda, dupa
niste manuale bine structurate, notiuni de istorie a crestinismului, in relatie sa cu alte
confesiuni, i-as invata pe copii sa inteleaga sensul moral si argumentativ al parabolelor, ias familiariza cu acele sintagme culturale care traverseaza gandirea europeana si care
altminteri par criptice: a-si purta crucea, drumul Damascului (pentru revelatia lui Pavel) si
altele. Le-as aduce exemple de literatura si arta crestina. Le-as indica sursa comuna
evanghelica a atator proverbe din culturi diferite. Le-as pune in fata neutru doar faptele,
cum o religie grupata in jurul catorva adepti, multi fara cultura teologica (nu erau chiar
analfabeti, cum le place unora sa spuna), persecutati de toti, a cucerit lumea. Simpla
cunoastere a acestor fapte si mai ales contactul direct cu textul revelat al Evangheliilor
sunt suficiente pentru a trezi interesul copiilor.
N.B. Poate ar trebui sa amintim copiilor, la
orele de fizica, si ca Newton, a fost un mare fizician in sensul modern al cuvantului, dar si
un mare teolog (de fapt, el s-a considerat in primul rand teolog). Astfel, poate vom reusi
sa imbinam cultura rationala cu cea religioasa. De multe ori respingem dogma religioasa,
fara sa ne dam seama ca am facut din rationalismul materialist o dogma.

Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Virgil Iordache a scris:

Frumos.
Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Felix a scris:

"Disonanta radicala orbeste spiritul, coerenta perfecta il adoarme". Frumos scris. Intre
cele doua sta tensiunea conservator-liberal in politica, intre cele doua sta teza potrivit
careia o civilizatie are nevoie, pentru a progresa, de conditii bune de viata dar nu
excelente (nu coerenta perfecta) altfel se blocheaza; de fapt si o clasificare grosiera a
bolilor psihice de la schizofrenie la paranoia sta tot intre cele 2 extreme: disonanta
radicala si coerenta perfecta.
Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Adrian Rusu a scris:

(simplificand, intrucatva): Daca veti citi nu mai mult decat Catehismul veti afla ca
,,credinta,, este cunoasterea nevazutelor (si speranta in ele). Stiinta, doar a domeniului
vazutelor, pe care il extinde continuu. Consecinta este ca cele doua trebuie sa
fie,,compatibile,, doar in zona de contact intre cele doua domenii (daca exista...dubiile
sunt indreptatite). Asta inseamna ca, in rest, nu exista niciun motiv ptr. ca ele sa fie
compatibile. Pot convietui foarte bine, FARA sa se pupe. Conflictul se va rezolva, in
termenii catehismului ...dupa moarte. Asa ca n-ar trebui sa ne punem problema. Exista
insa o zona de comunicare intre ele, care este morala- (si nu cunoasterea). AICI ar trebui
sa se puna problema ,,compatibilitatii,,. Acesta ar fi uzul firesc al religiei in scoala si
subiectul natural al discutiilor pe aceasta tema.
Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Liviu din Timisoara a scris:

Mi se pare esential faptul ca toate aceste intrebari dificile, fundamentale, au fost
formulate si au reclamat un raspuns fara echivoc in perioade mult prea timpurii ale
cunoasterii. De aceea, contradictiile sunt de neocolit. Iar eu ma intreb ce va sa fie atunci
cand omul, in sfarsit, se poate declara stapan pe destinul sau. Va fi oare capabil sa faca
fata raspunderii ?
Raspunde acestui comentariu

12

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]

Subiectele zilei
Dosarul Rovinari-Turceni. Dan Sova
respinge acuzatiile DNA: Sunt
neintemeiate

Acuzatiile sunt neintemeiate, a declarat

marti Dan Sova, dupa mai bine de ...

tiinta versus religie?

cele doua sta tensiunea conservator-liberal in politica, intre cele doua sta teza potrivit
careia o civilizatie are nevoie, pentru a progresa, de conditii bune de viata dar nu
excelente (nu coerenta perfecta) altfel se blocheaza; de fapt si o clasificare grosiera a
bolilor psihice de la schizofrenie la paranoia sta tot intre cele 2 extreme: disonanta
radicala si coerenta perfecta.
Raspunde acestui comentariu

Inalta Curte a ramas in pronuntare pe

arestarile din dosarul despagubirilor
ANRP. Horia Georgescu astepta
decizia acasa

nalta Curte de Casaie i Justiie a rmas

mari ...

17.03.2015 | Adrian Rusu a scris:

(simplificand, intrucatva): Daca veti citi nu mai mult decat Catehismul veti afla ca
,,credinta,, este cunoasterea nevazutelor (si speranta in ele). Stiinta, doar a domeniului
vazutelor, pe care il extinde continuu. Consecinta este ca cele doua trebuie sa
fie,,compatibile,, doar in zona de contact intre cele doua domenii (daca exista...dubiile
sunt indreptatite). Asta inseamna ca, in rest, nu exista niciun motiv ptr. ca ele sa fie
compatibile. Pot convietui foarte bine, FARA sa se pupe. Conflictul se va rezolva, in
termenii catehismului ...dupa moarte. Asa ca n-ar trebui sa ne punem problema. Exista
insa o zona de comunicare intre ele, care este morala- (si nu cunoasterea). AICI ar trebui
sa se puna problema ,,compatibilitatii,,. Acesta ar fi uzul firesc al religiei in scoala si
subiectul natural al discutiilor pe aceasta tema.
Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Liviu din Timisoara a scris:

Mi se pare esential faptul ca toate aceste intrebari dificile, fundamentale, au fost
formulate si au reclamat un raspuns fara echivoc in perioade mult prea timpurii ale
cunoasterii. De aceea, contradictiile sunt de neocolit. Iar eu ma intreb ce va sa fie atunci
cand omul, in sfarsit, se poate declara stapan pe destinul sau. Va fi oare capabil sa faca
fata raspunderii ?
Raspunde acestui comentariu

12

RESURSE ONLINE
Grupul pentru Dialog Social

TAG-URI

DESENAND (CA) LUMEA

...

pensiile militarilor
recalculare
Crin
Antonescu
Fondul Proprietatea
Victor
Ponta
Ovidiu Vantu
acord
Emil Boc

ACD
Elena Udrea
Barack Obama

sindicate
salarii bugetari
alianta

sanatate
justitie
CSM
liberali
realitatea

Calea Victoriei 120,

Sector 1, Bucuresti
Romania
Tel: +4021 3112208;
Fax: +4021 3141776

Voiculescu
Traian Basescu
locuri de
munca
BNR
militari in rezerva
joburi

presedintie
guvern
Bucuresti

Email: redactia@revista22.ro

universitar
arhitectura
fotbal

invatamant
comunism
reforma justitie

Curtea Constitutionala
inflatie

imobiliare
pogrom
Republica Moldova

Copyright 2008-2015 Revista 22 - Editat de Grupul pentru Dialog Social / Web Desing by Etis Design

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]

Contact

tiinta versus religie?

presedintie
guvern
Bucuresti

universitar
arhitectura
fotbal

invatamant
comunism
reforma justitie

Curtea Constitutionala
inflatie

imobiliare
pogrom
Republica Moldova

Copyright 2008-2015 Revista 22 - Editat de Grupul pentru Dialog Social / Web Desing by Etis Design

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]