Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor

Tehnologice
Specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini

Dispozitive de copiat pentru masini de frezat

Student Ducan Iulian

Grupa: 642 AA

Anul universitar: 2015-2016

Dispozitive de frezat prin copiere

Pentru frezarea suprafeelor cu contur complex, in afara

mainilor-unelte speciale de copiat cu sisteme de urmrire
electrice, hidraulice, pneumatice, cu comanda numerica etc., se
pot utiliza si dispozitive de copiat cu abloane lucrand dupa
diverse scheme. Copierea se executa prin deplasarea piesei in
raport cu scula si prin combinarea de avansuri rectilinii si
circulare. abloanele si rolele pentru aceste dispozitive se
executa din oteluri de imbunatatire sau cementare clite la
duritatati superficiale de 58.62 HRC, bine lustruite pe
suprafee active. Piesa 1 (fig. 16.14) este centrata pe masa
rotitoare 7 si se rotete cu aceasta cu avans forat. Mecanismul
melc-roata melcata de rotire a mesei este antrenat printr-un
arbore telescopic, care permite sniei sa fie mpinsa de arcul 6
pentru ca ablonul 3 sa urmreasc continuu rola 4.
Corespunztor descris de rola-ablon, freza 2 prelucreaz
conturul piesei. ntruct rola si freza sunt pe acelai ax
rigiditatea ansamblului este redusa. Uzura frezei si
abaterile de la diametrul acesteia pot fi compensate prin
deplasarea axiala a rolei conice fata de ablon.
In cazul schemei de copiere din figura 16.15 pozitia frezei
este decalata cu distanta d, incat dimensiunile sablonului sunt
mai mari. Determinarea prefilului sablonului se poate face grafic
sau prin calcul, tinand seama de profilul piesei, de diametrul
frezei si al rolei, precum si de distanta dintre axele frezei si rolei.
Pentru portiunile convexe raza R, a sablonului se calculeaza
functie de raza R a piesei, diametrele rolei D r, al frezei Df si
distanta d cun relatia:
R8=Rp+Df+d-Dr,
2

iar pe portiunea concave ale piesei cu relatia:

R8=Rp-Df-d+Dr,

2
Grafic, profilul rolei se obtine ca infasurata a pozitiilor succesive
ale rolei. In cazul pieselor cu contur deschis (fig. 16.16),
copierea se realizeaza prin combinarea miscarii t 1 a saniei 1, in
avans fortat, cu miscarea t2 a saniei 2 impinsa continuu de arcul
3 incat 4 sa fie in contact cu rola 5. Astfel freza 6 va descrie
prefilul piesei.

Suprafeele complexe (matrie, forme metalice pentru

turnare, etc.) se pot prelucra fie pe maini-unelte comandate

numeric, fie utiliznd maini de prelucrat prin copiere.
Sistemele de copiere utilizate la mainile-unelte pot fi
hidrostatice, electrice, electronice; ele s-au dezvoltat i
perfecionat pentru prelucrri pe strunguri i pe diferite tipuri
de maini de frezat, fie universale fie speciale.

Dac suprafeele care trebuie prelucrate sunt plane, atunci

maina trebuie s asigure coordonarea micrilor dup dou
axe simultan; la prelucrarea suprafeelor spaiale numrul
micrilor coordonate simultan este de cel puin trei; sunt
necesare, n unele cazuri mai mult de trei axe, pentru
asigurarea unghiurilor geometrice funcionale ale sculei la
valori n limitele admise.
Structura cinematic pentru o main de frezat prin copiere
este redat n figura

Masini de frezat cu comanda numerica

Soluia prezentat utilizeaz un sistem de copiere de tip

electric.
Pe suporii 3 i 4 se fixeaz piesa de prelucrat P, respectiv
modelul.
Lanurile cinematice de avans sunt de tip electromecanic,
acionate de motoare electrice de curent continuu, pe toate
cele trei direcii X, Y, Z.
Suprafaa prelucrat prin copiere este o suprafa spaial,
obinut prin alturarea suprafeelor complexe situate n
planul YOZ.
Echipamentul de comand Ec asigur o vitez de avans
constant (dup reglarea valorii dorite) pe direcia Y. Datorit
acestei deplasri palpatorul, inut n contact cu modelul de
ctre un arc, se va deplasa pe direcia Z, funcie de profilul
modelului.
Semnalele date de palpator sunt convertite de traductorul 5,
n semnale electrice, care prelucrate de ctre echipamentul
de comand vor determina deplasarea capului de frezare n
sensul dorit pe axa Z.
La terminarea fiecrei curse a cuplului palpator-scul pe axa
Y, limitatoarele LC vor cauza semnale de comand care vor
determina deplasarea suporilor port-pies i port-model pe
direcie longitudinal, axa X; prin urmare avansul pe axa X

este un avans intermitent, realizat la fiecare capt de curs

pe axa Y.
Echipamentul de copiere electric poate fi nlocuit cu un altul
de tip hidrostatic; n acest caz motorul care realizeaz
deplasarea dup axa Z trebuie s fie un motor hidrostatic
rotativ sau liniar. Firete, dac motorul de acionare a axei Z
este liniar mecanismul de tip urub-piuli nu mai este
necesar

Bibliografie

Gh. Zgura, Edmond Niculau, Aurel Parvu, Radu TiteicaDictionar de termeni tehnici, Editura Tehnica, Bucuresti
Gh. Zgura, Peptea Gheorghe - Utilaj si tehnologia
lucrarilor mecanice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1980
Vasile Mrginean, Ion Moraru, Dumitru Teodorescu Utilajul si tehnologia meseriei, Editura Didactica si
Pedagogica, R.A. ,Bucuresti 1995
Nicolae Tudorache, Maria Trandaf, Ion Moraru - Utilajul si
tehnologia lucrarilor de scularie si matriterie, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti 1990
Honoriu Grigorescu, Sorin Viorel Badea - Masini unelte si
prelucrari prin schiere, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1974
Mihai Voicu, Ana Priboescu, Veronica Gheorghe - Utilajul si
tehnologia meseriei prelucrator prin aschiere, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1992