Caiet de sarcini IMBRACAMINTI BITUMINOASE RUTIERE CILINDRATE LA CALD

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia imbracamintilor bituminoase rutiere

cilindrate , executate la cald , din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale filer si bitum
neparafinos ; se aplica la constructia , modernizarea si reabilitatea drumurilor publice si a strazilor precum
si la constructia drumurilor de exploatare .
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu
nisipuri bituminoase sau cu mixturi asfaltice recuperate .
1 . Definirea mixturilor asfaltice
Imbracamintile rutiere bituminoase asfaltice cilindrate executate la cald sunt de tipul betoanelor
asfaltice cilindrate executate la cald , fiind alcatuite , din doua straturi si anume :
Tabel 1 mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Nr.
crt.
1.

Clasa
tehnica a
drumului
I

Categoria
tehnica a
strazii
I

2.

II , III

II , III

3.

IV , V

IV

Strat de uzura
Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF 8 ; MASF 12,5 ; MASF 16
Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre : MASF 8m ; MASF 12,5m ;
MASF 16m
Beton asfaltic cu bitum modificat : BA 12,5m ; BA 16m
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat : BAR 16m
cu bitum : BAR 16
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF 8 ; MASF 12,5 ; MASF 16
Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre : MASF 8m ; MASF 12,5m ;
MASF 16m
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat : BAR 16m
cu bitum : BAR 16
Beton asfaltic :
cu bitum modificat : BA 12,5m ; BA 16m
cu bitum : BA 12,5m ; BA 16
Beton asfaltic :
cu bitum : BA 8 ; BA 12,5 ; BA 16 ; BA 25
Beton asfaltic cu pietris concasat :
cu bitum : BAPC 16
(2)

(1)
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % , bitumul
se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii .
(2)
Numai cu acordul beneficiarului .
Tabel 2 mixturi asfaltice pentru stratul de legatura
Nr.
crt.
1.

Clasa
tehnica a
drumului
I , II

Categoria
tehnica a
strazii
I , II

2.

III

III

3.

IV , V

IV , V

Strat de uzura
Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat : BAD 25m
cu bitum : BAD 20 ; BAD 25
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat : BAD 25m
cu bitum : BAD 20 ; BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum : BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum : BAD 20 ; BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :

cu bitum : BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum : BAD PS 25

(1)
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % , bitumul
se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii .
La aceasta lucrare se vor utiliza mixturile asfaltice de tip : BA16 si AB2 .
2 . Materiale componente
2.1. Agregate
Pentru executia imbracamintilor bituminoase se utilizeaza amestecuri de sorturi din agregate
naturale prelucrate sau neprelucrate , care trebuie sa indeplineasca conditiile de conformitate conform
urmatoarelor standarde :
-criblura , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 , conform SR 667 , tabel 8
-nisip de concasare , sort 0-4 , conform SR 667 , tabel 10
-nisip natural , sort 0-4 , conform SR 662 , tabel 5
-pietris si pietris concasat , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 (31) , conform SR 662 , tabel 10
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera , in functie de clasa tehnica a
drumului sau categoria strazii sunt conform SR 662 , tabel 10.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie

sa fie conform SR 667 , tabel 2
Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi
folosite in amestec .
Depozitarea se face pe sorturi , in padocuri prevazute cu platforme
betonate
avand panta de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii lor .
2.2. Filer
Se va folosi filerul de calcar sau de creta , care trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043
si / sau STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- finetea ( continutul in parti fine 0,1 mm ) min .80 %
- umiditatea
max. 2%
-coeficientul de hidrofilie
max. 1%
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre , filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS
539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,2 mm sa fie de 20 % .
Filerul se va depozita in incaperi acoperite , ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica .
Nu se admite folosirea filerului aglomerat .
2.3.

Lianti

La aceasta lucrare se fa utiliza bitum tip D 60/80

Liantii care se pot utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
sarcini sunt :
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 conform SR 754 ;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 50/70 conform SR EN 12591 ;
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 ;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 35/50 numai in straturile de legatura ;
Conditiile de admisibilitate pentru bitumul neparafinos pentru drumuri sunt

cele

prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537 si o adezivitate de minim 80 % fata de agregatele naturale
utilizate , altfel se utilizeaza bitum aditivat ( Normativ AND 553 ).
Conform Normativ AND 549 , pct.1.1.2 si 1.1.3 in scopul cresterii rezistentei la
deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute ,
imbracamintile bituminoase , pe drumurile de clasa tehnica IIII si pe strazile de categorie I si II , cu
trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale ( locuri de parcare , zone de accelerari si decelerari
frecvente etc ) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri .
Bitumul , bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat astfel :
-bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice , prevazute cu sistem de incalzire cu ulei , sistem
de inregistrare a temperaturilor, gura de aerisire , pompe de recirculare .
-bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali prevazuti cu sistem
de incalzire cu ulei , sistem de recirculare sau agitare permanenta si sistem de inregistrare a
temperaturilor . Perioada de stocare este de maxim 2 zile , iar temperatura bitumului modificat pe
perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140C
-bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei ,
pompe de recirculare , sistem de inregistrare a temperaturilor , gura de aerisire . Perioada de
stocare este de maxim 3 zile , iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare trebuie
sa fie de minimum 120C.140C .

Pentru amorsari si bandijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida

sau bitum taiat , cu respectarea prevederilor STAS 8877 .
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale ,
prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire .
2.4.

Polimeri

Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor

bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor si trebuie sa sa fie
agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
2.5.

Aditivi

Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate pentru aditivitatea bitumului / bitumului

modificat folosit la
executia imbracamintilor bituminoase sunt agenti tensioactivi de tip
aminoderivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice conform
reglementarilor in vigoare .
2.6.

Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor
bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule de celuloza , bitumate sau nebituate ,
care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
3 . Modul de fabricare a mixturilor
3.1. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Se va face in conformitate cu prevederile SR 174- 2 punct 3.1.
3.2. Compozitia mixturilor
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din agregate
naturale de cariera ,agregate artificiale sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera , in
functie de tipul mixturii asfaltice ( tabel 3 )

Tabel 3 agregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice

Nr.crt.
1.

Tipul mixturii asfaltice

Beton asfaltic rugos

2.
Beton asfaltic
3.
Beton asfaltic cu pietris concasat
4.
Beton asfaltic deschis cu criblura
5.
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
6.

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Agregate naturale utilizate

-Criblura sort 4-8 ; 8-16,
-Nisip de concasare sort 0-4
-Filer
-Criblura sort 4-8 ; 8-12,5 sau 8-16 ; 16-25
-Nisip de concasare sort 0-4
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Pietris concasat sort 4-8 , 8-16 ; 16-25
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Criblura sort 4-8 ; 8-16 16-20 sau 16-25
-Nisip de concasare sort 0-4
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Pietris concasat sort 4-8 ; 8-16 ; 16-25
-Nisip de concasare sort 0-4
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Pietris sort 4-8 ; 8-16 ; 16-25
-Nisip de concasare sort 0-4
-Nisip natural sort 0-4
-Filer

Compozitia mixturii se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat , tinandu-se cont de
prescriptiile tehnice impuse in caietul de sarcini .

Formula de compozitie , dozajele privind agregatele si filerul sunt stabilite in functie de greutatea
totala a materialului granular in stare uscata ; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii .

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt cele din tabelul 4 .
Tabel 4 limite procentuale de agregat si filer
Fractiuni de
agregate
naturale din
amestecul
total
Filer si
fractiuni din
nisipuri sub
0,1mm ,%
Filer si nisip
fractiunea
(0,14)mm
,%
Cribluri cu
dimensiunea
peste 4 mm,
%
Pietris
concasat cu
dimensiunea
peste 8
mm ,%
Pietris sortat
cu
dimensiunea
peste 8
mm ,%

Stratul de uzura

Stratul de legatura
Tipul mixturii asfaltice

BA8

BA12,5
BA12,5m

BA16
BA16m

BA25

BAR16
BAR16m

BAPC16

BAD20

BAD25
BAD25m

BADPC25

BADPS25

814

714

813

613

811

813

49

38

38

38

Diferenta pana la 100

2244

3448

3458

3960

4761

5572

1534

5572

3958

3958


Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este cea indicata in tabelul 5.

Tabel 5 zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

Tipul mixturii asfaltice
Marimea
ochiului sitei
, SR EN
933-2
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0,63 mm
0,20 mm
0,10 mm

BA 8

BA 12,5
BA 12,5m

90100
5678
3055
2242
1835
1125
913

6685
4256
3055
2242
1835
1125
913

BA 16
BA 25
BAR 16
BA 16m
BAR 16m
BAPC 16
Treceri prin site cu ochiuri patrate , %
90100
7290
90100
5480
6174
95100
4061
3953
4055
3050
3042
1928
2040
2131
1622
1535
1825
1320
825
1115
1216
613
911
1114

BAD 20

BAD 25 ; BAD 25m

BADPC 25
BADPS 25

90100
4459
2537
2025
1922
1320
1115
1014

95100
6682
4266
3055
2142
1835
1125
913

Continutul optim de liant se stabileste conform STAS 1338/1,2 si 3 si trebuie sa se

incadreze intre limitele prevazute in tabelul 6.
Tabel 6 continutul optim de liant
Tipul stratului

Strat de uzura

Strat de legatura

Tipul mixturii asfaltice

BAR 16m ; BAR 16

5,76,2

IIII

Categoria
tehnica
strazii
IIII

BAR 12,5m ; BA 16m

6,07,0
6,37,3
6,37,3

III
III
IIIII

III
III
II

6,57,5
5,57,0
6,07,5
minim 4,5
4,05,0
4,05,0
4,05,0
4,05,0

IVV
IVV
IVV
IIV
IIII
IV
IIIV
IVV

IV
IV
IV
IIV
IIII
IIV
IIIIV
IV

BAR 12,5 ; BA 16
BA 8 ; BA 16
BA 25
BAPC 16
BAD 20
BAD 25m
BAD 25
BADPC 25
BADPS 25

Continutul de liant

Clasa tehnica a
drumului

Raportul filer liant recomantat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului

7.
Tabel 7 raportul filer - liant
Tipul stratului

Strat de uzura
Strat de legatura

Tipul mixturii asfaltice

Betoane asfaltice rugoase
Betoane asfaltice bogate in criblura :
- cu dimensiunea maxima a granului de 16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat
Betoane asfaltice deschise

Raportul filer / liant

(recomandat )
1,6.1,8
1,3.1,8
1,1.....1,8
1,6.1,8
0,5.1,4

3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime
si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei , precum si din
straturile imbracamintii gata executate .
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor , precum si din stratul
gata executat , se efectueaza conform SR EN 12697 27 .
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri si cu bitum aditivat trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelele 8 si 9 .
Tabel 8 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall
Nr.
crt.

Tipul mixturii
asfaltice

Clasa
tehnica a
drumului

Clasa
tehnica a
strazii

1.

BA 8 ; BA 25

IVV

IV

2.

BA 12,5 ; BA 16

IIIII

3.

BA 16 ; BAPC 16

4.

BAR 16

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall (1)

Stabilitatea
la 60 C
kN,min.

Raportul
S/I
kN,mm

6,0

Indicele
de
curgere,
mm
1,54,5

1,34,0

Densitatea
aparenta ,
Kg/m ,
min.
2300

Absorbtie
de apa ,
%
(2)
1,55

IIIII

8,0

1,54,0

25,3

2300

1,55

IVV

IV

6,5

1,44,3

1,34,0

2300

1,55

III

III

8,5

1,54,0

2,15,6

2300

26

III

III

8,0

1,54,0

2,05,3

2300

26

5.

BAD 20 ; BAD 25

IV

IIV

5,0

1,54,5

1,13,3

2250

1,56

6.

BADPC 25

IIIV

IV

4,5

1,54,5

13

2250

1,56

7.

BADPS 25

IVV

IV

4,5

1,54,5

13

2250

1,56

(1)
(2)

Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata .

Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B din SR174-1 / 2009
Tabel 9 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari dinamice

Nr.
crt

Caracteristica

Mixtura asfaltica tip beton

asfaltic pentru
Strat
Strat
uzura
legatura

Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie

1.
2.
3.

4.
5.

Volum de goluri la 80giratii , % maxim

Volum de goluri la 120giratii , % maxim
Rezistenta la deformatii permanente* (fluaj dinamic)
- deformatia la 50C , 300KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu , maxim
- viteza de deformatie la 50C , 300KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu ,
maxim
- deformatia la 40C , 200KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu , maxim
- viteza de deformatie la 40C , 200KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu ,
maxim
Modulul de rigiditate la 15C , Mpa , minim
Rezistenta la oboseala , numarul de cicluri pana la fisurare la 15C, minim

5.0
-

9.5

30 000
3
-

20 000
2

4 500
-

4 000
400 000

Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte

6.

Rezistenta la deformatii permanente* , 60C (ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj , mm/ 1000cicluri , maxim
Numar mediu de vehicule**
> 6 000
- adancimea fagasului , % , pentru grosimea probei de 50mm , maxim
Numar mediu de vehicule**
> 6 000

* valori orientative timp de 2 ani , pana la strangerea de date .

** vehicule de transport marfa si autobuze , in 24 ore , calculate pentru traficul de perspectiva .

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall , ale mixturilor

asfaltice preparate cu bitum , bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS
1338-2

Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor , de la malaxor sau
de la asternere , trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maxim 9C mai mare dacat bitumul initial
utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective . Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile
asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27 .
Pregatirea probelor de mixtura in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face
conform SR EN 12697-28 .
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura , pentru determinarea acestuia se face conform SR
EN 12697-1 , SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4 . in cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta in
SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4 , recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2 .
3.4. Statia de asfalt
Statia de asflat trebuie sa fie dotata si sa prezinte caracteristicile tehnice care sa permita obtinerea
performantelor solicitate diferitelor categorii de mixturi , asa cum sunt prevazute in proiect .
3.4.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de

predozare , uscare , resortare si dozare gavimetrica a agregatelor naturale , dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului , precum si cu dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul
bituminos.

Instalatia trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului , a

agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de + 3 % pentru agregatele
naturale si de + 2 % pentru bitum si filer.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza
cu temperatura , astfel incat la 150C 180C , 1 kg de bitum rutier are un volum de ( 1,091,1 ) 1 .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minim
80 t/h la o umiditate de 5 % .
Instalatia de preparare trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului , cu capacitatea mai
mare sau cel putin egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna de o joja etalonata si de un
dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pana la temperatura necesara , evitand orice supraincalzire .
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului , in procesul tehnologic .
Pentru controlul temperaturii , rezervoarele calde , recipientele de bitum si echipamentul de
uscare trebuie sa fie dotate cu termometre , a caror functionare se verifica frecvent , iar temperaturile
inregistrate se trec intr-un registru special .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de
alimentare si dozare a bitumului .
Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul initial stabilit prin reteta privind compozitia
mixturii asfaltice este de + 0,3 % .
Filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere
pneumatica , toleranta admisa in dozarea filerului este de +1,5% fata de dozajul initial stabilit prin reteta
privind compozitia mixturii asfaltice .
Depozitarea agregatelor se face pe sorturi , in silozuri de tip descoperit , etichetate , pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor .

Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor
asigurata .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul necesar pentru
alimentarea uniforma a agregatelor , pentru o productie constanta .
Agregatele se dozeaza gravimetric , iar instalatia trebuie sa permita alimentarea agregatelor
conform compozitiei mixturii asfaltice stabilita prin reteta , cu abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa din tabelul 10.
Tabel 10
Fractiunea ,mm
2531,5
1625
816
48
14
0,200,63
0,10,2
00,1

Abateri admise fata de dozaj , %

5
5
5
5
4
3
2
1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipament mecanic necesar

pentru uscarea si incalzirea agregatelor .
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene . Deasemeni instalatia trebuie prevazuta cu un sistem de blocare
pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare .
Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiuniii de reglare a statiei de asfalt , inainte de inceperea fabricatiei .
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea
segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau descarcarii in mijloacele de transport .
Daca se foloseste buncar de stocare acesta va trebui sa fie incalzit.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie o instalatie autorizata
conform reglementarilor in vigoare .
3.4.2. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai
in statii automate de asfalt .

O atentie deosebita se va da respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmarii ca

anrobarea granulelor mari sa fie asigurata corespunzator .

Conform SR 174-2 , punct 2.2.2. trebuie sa fie respectate urmatoarele temperaturii :

Tabel 11
Materiale si faza de executie
- incalzirea agregatelor naturale
-bitum la preparare mixturii asfaltice
Mixtura asfaltica la iesire din malaxor

Temperatura in C , in functie de tipul bitumului

D 60/80
D 80/100
170190
165180
165175
160170
160180
155170

Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere

bituminoase in zonele climaterice reci .

Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de + 3C .

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori .

Se interzice incalzirea agregatelor peste 190C , pentru a evita arderea liantului .

Continutul de apa al agregatelor dupa uscare , trebuie sa nu depaseasca 0,5 % si trebuie verificat
cel putin o data pe zi .
Agregatele incalzite se resorteaza pe ciururile instalatiei , se cantaresc conform dozajelor stabilite ,
se introcuc in malaxor unde se amesteca cu filerul rece , apoi se introduce bitumul incalzit si se continua

malaxarea . Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si filerului cu liantul bituminos .

Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de + 5 % .

Temperatura mixturii la iesirea de la malaxor trebuie stabilita astfel incat , tinand cont de
conditiile atmosferice si durata transportului , sa se asigure temperatura ceruta la asternere si
compactarea mixturii .

3.4.3. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice

Predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari astfel
incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta sa corespunda celei calculate in
laborator cu tolerantele admise .

Operatiile de reglare si etalonare constau in :

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate
-calibrarea dozatorului de liant
-calibrarea dozatorului de filer
-reglarea dispozitivelor de masurare a temperaturilor
-verificarea ecranului dozatorului
-verificarea functionarii malaxorului .
3.4.4 Controlul fabricatiei
Controlul de calitate a mixturilor asfaltice se face de regula in conformitate cu prevederile
de mai jos ( tabel 12 ) .
Tabel 12
Faza
Studiu
Executie

Natura controlului sau a

incercarii
Studiul compozitiei
mixturii
Controlul reglajului instalatiei
de preparare a mixturii ,
inclusiv stabilirea duratei de
malaxare
Incadrarea agregatelor in zona
de granulozitate indicata in
caietul de sarcini pentru tipul
de
mixtura
asfaltica
proiectata , inclusiv starea de
curatenie
( continutul de
impuritati ) a agregatelor
Temperatura
liantului
la
introducerea in malaxor
Temperatura
agregatelor
naturale uscate si incalzite la
iesirea din toba de uscare
Functionarea
corecta
a
dispozitivelor de cantarire sau
dozare
Granulozitatea amestecului de
agregate naturale la iesirea din
malaxor , inainte de adaugarea
liantului
(aceasta
trebuie
corelata cu dozajul de bitum
stabilit pentru mixtura ,
inclusiv abaterile admisibile la
continutul de liant )

Categoria controlului
A
B
C
X

Frecventa controlului sau

incercarii
Pentru fiecare tip de produs

Inaintea inceperii fabricatiei

fiecarui tip de mixtura

La inceputul campaniei de lucru

sau ori de cate ori se utilizeaza
alte agregate

Permanent

Permanent

La inceputul fiecarei zile de

lucru

Zilnic sau ori de cate ori se

observa
o
calitate
necorespunzatoare a mixturilor
asfaltice

Temperatura
mixturilor
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de bitum
in dozajul stabilit
Verificarea
compozitiei
mixturii
asfaltice :
granulozitatea agregatelor si
dozajul de bitum , care trebuie
sa
corespunda
dozajelor
stabilite de laborator , cu
tolerantele admise
Caracteristicile fizicomecanice
Stabilitatea la 60 C
Indicele de curgere , Fluaj
Densitatea aparenta Marshall
Absorbtie de apa Marshall

X
X

In fiecare ora a progamului de

lucru
Zilnic , prin extractii

zilnic

Cate o proba de 20 kg la fiecare

200-400 to de mixtura , in
functie de productivitatea statiei

4. Modul de punere in opera

4.1. Transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice excutate la cald se transporta cu autobasculante adecvate , cu bene curatate si
uscate , urmarindu-se ca pierderile de temperatura sa fie minime .
La distante de transport mai mari de 20 km sau cu o durata de peste 30 minute
sau pe timp racoros ( +10C+15C) , autobasculantele se acopera cu prelate speciale , imediat dupa
incarcare .
Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea statiei de preparare a
mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a
imbracamintii .
4.2. Lucrari pregatitoare

Inainte de asternerea mixturii asfaltice stratul support trebuie sa fie bine curatat , de
materialele neaderente , praf si orice poate afecta legatura intre stratul support si imbracamintea
bituminoasa .
In cazul stratuluisuport din macadam acesta se curata si se matura , urmarindu-se degajarea
pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare .
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport , care trebuie sa fie conform proiectului
de executie . In cazul imbracamintilor existente aducerea acestora la cotele prevazute in proiectul de
executie se realizeaza fie prin aplicarea unui strat de egalizare dim mixtura asflatica fie prin frezare .

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata .

Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport .
Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu un dispozitiv special , care
poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport .
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri :
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti
asfaltice existente
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval mai mare de trei
zile de la executia stratului de legatura
Functie de natura stratului suport cantitatea de emulsie trebuie sa asigure un dozaj de
0,30,5 kg bitum rezidual pe metru patrat .
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa se produca
inaintea asternerii mixturii asfaltice .
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de maxim 100 m .
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau

macadam cimentat , cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15
cm , rosturile se acopera pe o latime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic
. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea
totala a zonei respective cu straturi bituminoase , armate cu geosintetice .
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minim 2 cm .
4.3. Asternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10C , in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se
face pana la 15 septembrie .
Asternerea mixturilor asfaltice se realizeaza numai mecanizat , cu repartizatoare
finisoare prevazute cu sistem automat de nivelare pentru drumurile de categorie I , II SI III si care asigura
o precompactare . In cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( zona casetelor ) asternerea mixturilor
asfaltice se poate fcae si manual .
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu , in mod uniform atat din punct de vedere
al grosimii cat si cel al afanarii , pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa
in ziua respectiva
In cazul intreruperilor accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatoruli , pana la 120C , se procedeaza la scoaterea acestui utilaj
din zona de intrerupere , se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi
, ramase in capatul benzii . Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a
repartizatorului .
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare , in functie de tipul liantului ,
temperaturile indicate in tabelul 13 .
Tabel 13
Tipul liantului
D 60/80
D 80/100

Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
C , min
145
140

Temperatura mixturii asfaltice la compactare

C , min
inceput
sfarsit
140
110
135
100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii , in buncarul finisorului . Mixturile

asfaltice a caror temperatura estesub cea prevazuta in tabelul 13 se vor refuza si evacua imediat din
amplasamentul lucrarii .

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor asfaltice
de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile . In buncarul utilajului de asternere
trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura necesara pentru a evita o raspandire neuniforma a
materialului .

La executia imbracamintilor asfaltice o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de

lucru , longitudinale si transversale , care trebuie sa fie foarte regulate si etanse .
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta , zonele aferente rostului de lucru se
taie pe toata grosimea stratului , astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala .
Suprafata nou creata prin taiere se amorseaza , iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne ,
depasind rostul cu 510 cm , acest surplus impingandu-se inapoi cu o racleta , astfel incat sa apara rostul
, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda .
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minim 10 cm
fata de cele ale stratului de legatura , cu alternarea lor . In cazul cand exista si un strat de baza bituminos
sau din materiale tratate cu liant hidraulic , rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut .

Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se
va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi , pe o lungime variabila in functie de grosimea noului
strat , astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia , cu panta de 0,5 % . In plan liniile de
decapare se recomanda sa fie in forma de V , la 45 .Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare
a suprafetei , urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice , pana la nivelul superior al
ambelor straturi ( nou si existent) .

4.4. Compactarea
Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii corespunzatoare
care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura si
fiecare strat in parte .
Operatiile de compactare se realizeaza cu compactoare pe pneuri si compactoare
cu rulouri netede , prevazute cu dispozitive de vibrare .
Numarul optim de treceri ale compactoarelor se stabileste in functie de performanta
acestora , de tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , conform SR 174-2 pct 2.4.4. se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel prevazut in tabelul 14 .
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte .
Tabel 14
Ateliere de compactare
Tipul stratului

A
Compactor cu pneuri de
160kN

Strat de uzura
Strat de legatura

10
12

Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Numarul de treceri minim
4
4

B
Compactor cu
netede de 120 kN

rulouri

12
14

Compactarea se executa in lungul benzii , primele treceri efectuandu-se in zona

rostului dintre benzi , apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata .
Pe zonele in rampa , prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare .
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului .
Locurile inaccesibile compactoarelor , in lungul bordurilor , in jurul gurilor de scurgere
sau a caminelor de vizitare , se compacteaza cu compactoare mai mici , cu maiul mecanic sau cu maiul
manual .
Suprafata stratului se controleaza in permanenta , micile denivelari care apar se
corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii .
4.5. Tratarea suprafetei imbracamintii
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone
umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus , suprafata imbracamintei va fi protejata .

Protejarea se face prin stropire cu bitum sau emulsie cationica cu rupere rapida cu 60 % bitum diluat cu
apa si raspandire de nisip 0 4 mm cu un continut cat mai redus de praf , sub 0,1 mm , in urmatoarele
conditii :
a. stropire cu bitum
0,5 kg/mp
- raspandire nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 5 kg/mp
b.-stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa
0,8-1 kg/mp
-raspandire nisip
3 5 kg/mp
4.6. Controlul punerii in opera

In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase trebuie sa se verifice

urmatoarele :
- pregatirea stratului suport : zilnic
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare : cel putin de 2 ori pe zi
- modul de compactare : zilnic

- modul de executie a rosturilor : zilnic

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete

Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere , inainte de compactare : cate o proba de 20 kg pentru
fiecare 200-400 to de mixtura asfaltica , indiferent de tipul mixturii , functie de productivitatea statiei

Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minim 40 x 40 cm

pentru fiecare 7000 mp suprafata executata ( conf. SR 174-2 ) pe care se vor determina :
- la toate tipurile de mixturi asfaltice , pentru stratul de uzura si stratul de legatura :
densitatea aparenta
absorbtia de apa
gradul de compactare
Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele mentionate in tabelul 15 .
Tabel 15
Tipul mixturii asfaltice

Densitatea aparenta
Kg/m , min

Absorbtia de apa ,
% vol

Grad de compactare
% , min

2300

26

97

2300

47

96

26

96

38

96

Mixtura
asfaltica
stabilizata cu fibre
MASF 8
MASF 16
Beton asfaltic rugos
BAR 16m
BAR 16a
BAR 16
Beton asfaltic bogat in
criblura
BA 16m
BA 8a , BA 16a , BA 25a ,
BAPC 16a , BA 8 , BA 16,
BA 25a , BAPC16
Beton asfaltic deschis
BAD 25m
BAD 25a , BADPC 25a ,
BADPS 25a , BAD 25 ,
BADPC 25 , BADPS 25

2250
2300
2250
2250
2200

la MASF 8 , MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura , pentru clasa tehnica a
drumului I , II si categoria tehnica a strazii I ,II
rezistenta la deformatii permanente
Se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului ,
la temperaturi de 45C pentru zona climaterica rece si respectiv de 60C pentru zona
climaterica calda .
Valorile admisibile , in functie de trafic , sunt cele prezentate in tabelul 16 .
Tabel 16

Numarul mediu de
vehicule
< 1500
15003000
30006000
> 6000

Viteza de deformatie la ornieranj (VDOP) ,

mm/h,max
Temperatura
45C
60C
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5

Adancimea fagasului ,
mm, max
Temperatura
45C
60C
6,0
9,0
5,0
8,0
4,0
7,0
< 4,0
< 7,0

4.7. Controlul compactarii

Calitatea compactarii straturilor bituminoase se va determina pe tot parcursul executiei , prin
analize de laborator sau in situ .

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate prin probe

intacte , prelevate din imbracaminte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si

raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau
asternere ( inainte de compactare ) .
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din
strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator , din aceeasi mixtura
asfaltica .

In analizele de laborator se determina densitatea aparenta , absorbtia de apa si gradul de

compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile ( conf. STAS 1338/1 si STAS
1338/2 ) .

Probele intacte , se iau in prezenta beneficiarului si antreprenorului , la 1 m de la marginea

imbracamintii .

5.

Conditii tehnice de calitate ale stratului executat

5.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintei .

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.
Tabel 17 - caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate
Caracteristica
Planeitatea in profil longitudinal
Indice de planeitate , IRI , m/km
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica IV
-drumuri de clasa tehnica V
Uniformitatea in profil longitudinal
Denivelarile admisibile masurate sub dreptarul
de 3m , mm
-drumuri de clasa tehnica I si
strazi de categoria tehnica IIII
-drumuri de clasa tehnica Ii si
strazi de categoria tehnica IV
-drumuri de clasa tehnica IIIV
Rugozitatea
Rugozitatea cu pendulul SRT ,
unitati SRT
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica IVV
Rugozitatea geometrica , HS , mm
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica IVV
Coeficient de frecare (GT)
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica IIIV
Omogenitate . Aspectul suprafetei

5.2.

Conditii de admisibilitate

Metoda de incercare

2,5
3,5
4,5
5,5

Reglementari tehnice in vigoare privind

masuratarea indicelui de planeitate

3,0
SR EN 13036-7
4,0
5,0
SR EN 13036-4
80
70
60
0,7
0,6
0,55
0,95
0,7
Aspect fara degradari sub
forma de exces de bitum ,
fisuri , zono poroase ,
deschise , sflefuite

SR EN 13036-1
Reglementari tehnice in vigoare cu
aparatul de masura Gip Tester

Vizual

Elemente geometrice si abateri limita

Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport si fundatie , inainte de asternerea mixturilor asfaltice , in conformitate cu prevederile STAS
6400 .

Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect .
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza
intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamitea gata executata , iar la aprecierea comisiei de
receptie prin maxim 2 sondaje / km , efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii .

Abateri limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru
fiecare strat in parte pot fi de max.10% . Abaterile in plus de la grosime nu constituie un motiv de
respingere a lucrarii .

Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect .

Abaterile limita locale admise pot fi de maim + 50 mm.

Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect .

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5mm/m,
atat pentru de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul + 2,5 mm/m pentru strazi
cu mai mult de 2 benzi pe sens .
Abaterile limita locale la cotele in profil longitudinal sunt de + 5 mm fata de cotele
profilului proiectat , cu respectarea pasului de proiectare prevazut.
Tabel 18 elemente geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei
bituminoase
Nr.
crt.
1.

Elemente geometrice

Conditii de admisibilitate

Grosimea minima a stratului compactat , cm , minim :

- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
MASF 8
3.0
MASF 12,5 ; MASF 16
3.5
- strat de uzura cu bitum modificat , bitum aditivat ,
bitum
4.0
- strat de legatura
cu criblura
5.0
cu pietris concasat sau sortat
5.0
2.
Latimea partii carosabile
Conf. STAS 2900
3.
Profil transversal
- drumuri
forma de acoperis
in aliniament
Conf. STAS 863
in curbe si zone aferente
panta unica
cazuri speciale
Conf.STAS 10144/3
- strazi
4.
Profil longitudinal
Declivitare , % maxim
- drumuri
- mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
9 *
- beton asfaltic rugos
9 *
- alte categorii de mixtururi asfaltice
7 *
* declivitatile mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea
circulatiei

Abateri limita admise la

elementele geometrice
- nu se admit abateri in
minus fata de grosimea
medie
prevazuta
in
proiect pentru fiecare
strat
- abaterile in plus nu
constituie
motiv
de
respingere a lucrarii
50 mm
5 mm fata de cotele
profilului adoptat
2.5 mm / m
5 mm fata de cotele
profiluluiproiectat , cu
conditia
respectarii
pasului de proiectare
adoptat
masurilor de siguranta a

6 . Receptia lucrarilor
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare , finale ) conform
programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Judetean in Constructii Prahova .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa ,
desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si se cere
aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de lucrari ce
devin ascunse procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa , adica :
a) documente furnizori ( dupa caz ) :
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic .
b) documente executie ( dupa caz ) :

- ordin de incepere a lucrarilor ;

- proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa ;
- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul .
Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin decizia
investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate de
comise la terminarea lucrarilor in procesul verbal .
7 . Reglementari tehnice de executie
La executarea fundatiilor de balast si /sau de balast amestec optimal se vor respecta prevederile
din standardele de mai jos si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini .
7.1 ACTE NORMATIVE :
a. Ordin comun MT/MI nr. 411 / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului .
b. NGPM / 1996
Norme generale de protectia muncii .
c. NSPM nr. 79 / 1998
Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor .
d. Ordin MI nr. 775 / 1998
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere .
e. Ordin AND nr. 116 / 1999
Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere , reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor .
f. Ordin MT nr.43/1998
Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national
g. Ordin MT nr.45/1998
- Norme tehnice privind proiectarea , construirea si modernizarea drumurilor
h.Ordinul MT nr.46/1998
- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice
7.2. REGLEMENTARI TEHNICE :
AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor asfaltice bituminoase stabilizate cu
fibre de celuloza , destinate executarii imbracamintilor asfaltice
AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald , realizate
cu bitum modificat cu polimeri
AND 553-Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
realizate din mixtura asfaltica , cu bitum aditivat
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
Realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat
7.3 STANDARDE :
STAS 42

Bitumuri. Determinarea penetratiei

STAS 60
SR 61
STAS 113
SR 174-2+
SR 174-2/C1
STAS 539
SR 662 : 2002
SR 667 : 2000
STAS 730 89
SR 754
STAS 863
SR EN 933-2
STAS 1338/1
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 6400
STAS 8849
STAS 8877
STAS 10969/3

Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere .Metoda cu inel si bila

Bitumuri. Determinarea ductilitatii
Bitumuri . Determinarea punctului de rupere Fraass .
Lucrari de drumuri
Imbracaminti bituminoase cilindrate , executate la cald . Conditii tehnice
pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
Lucrari de drumuri . Agregate naturale de balastiera . Conditii tehnice de
calitate.
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri . Conditii
tehnice de calitate .
Agregate naturale pentru lucrari c.f. si drumuri . Metode de incercare .
Bitum neparafinos pentru drumuri
Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor.Prescriptii de Proiectare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometrica . Site de control , dimensiuni nominale
Ale ochiurilor.
Lucrari de drumuri . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald . Prepararea mixturilor , pregatirea probelor si confectionarea
epruvetelor
Lucrari de drumuri . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald . Metode de determinare si incercare
Lucrari de drumuri . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald . Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor
Lucrari de drumuri . Straturi de baza si fundatie .Conditii tehnice generale
de calitate .
Lucrari de drumuri.Rugozitatea suprafetelor de rulare.Metode de masurare.
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida ptr. lucrarile de drumuri.
Lucrari de drumuri . Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale . Metoda de determinare calitativa

SR EN 12697-1+
+SR EN 12697-1/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 1 : Continutul de bitum solubil
+SR EN 12697-3/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 3 : Recuperarea bitumului.Evaporator rotativ.
SR EN 12697-4+
+SR EN 12697-4/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 4 : Recuperarea bitumului . Coloana de fractionare .
SR EN 12697-27
Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 27 : Prelevarea probelor
SR EN 12697-28
Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 28 : Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum , a continutului de apa si a compozitiei
granulometrice.