Ubiquitous Computing

O interfata transparenta
Ilie Mihai 341C2

AbstractAceasta lucrare discuta interpretarea corecta a

conceptului de ubiquitous computing termen pe care Mark
Weiser l-a propus in lucrarea sa Computerul secolului
21.Mesajul principal nu este acela ca vor deveni calculatoarele
omniprezente , ci faptul ca acestea vor deveni invizibile iar
utilizatorii nu vor mai fi constienti de existenta lor.
Index TermsMark Weiser,ubiquitous computing,dispozitive
embedded ,interfete transparente,invisible computing,senzori

I. INTRODUCERE

uvantul ubiquitous insemnand omniprezent este

adesea interpretat ca oriunde si oricand.Acest concept
oriunde si oricand nu este cu nimic nou , termenul existand
inca din 1980 pentru tehnologii precum multimedia,
wireless retea de informatii , cu mult inainte ca ubiquitous
sa fie propus de Mark Weiser. Este putin cuoscut, dar foarte
raspandit in tehnologiile ce ne inconjoara.Putin ironic faptul ca
este folosit ca o eticheta noua la o idee veche
.
Mark Weiser a prezentat conceptul de ubiquitous
computing in lucrarea Computerul secolului 21 incepand
cu urmatorul paragraf:
Tehnologii cele mai profunde sunt cele care dispar.Se
integraza in viata de zi cu zi,pana cand devin imposibil de
distins de aceasta.
Aceste 2 fraze cuprind intreaga esenta a viziunii sale : se
refer la forma final a interfeei cu utilizatorul , care dispare ,
mai degrab dect la numrul i distribuirea de computere
embedded.
Cu toate acestea , prototipurile "tabs", "pads" , "boards" de
marimi mici,medii si mari prezentate in lucrare nu au ajuns la
nivelul de a ilustra viziunea sa de calculator care dispare intro maniera convingatoare.
Consider derutanta folosirea termenului de ubiquitous
(omniprezent) pentru viziunea sa si consider ca folosirea
termenului invizibil sau transparent ar fi surprins mult
mai bine calitatile ideii sale .
Ideea principala este ca utilizatorii sa nu mai fie constienti
de tehnologia ce ii inconjoara , comparativ cu aceea ca
utilizatorii sa fie invadati de tehnologie.

Manuscris primit 7 noiembrie 2014

Manuscris revizuit 7 noiembrie 2014

II.LUCRARI AFERENTE
A. Invisible computing
Ubiquitous computing a fost privit de Alan Kay ca un al
treilea val in generatia calcuatoarelor:
Primul val , de la 1940 pn la aproximativ 1980 , a fost
dominat de mai muli utilizatori care lucrau cu un singur
calculator . Al doilea val care inca mai persista ,prezinta un
utilizator care lucreaza la un computer ntr-o simbioz
incomoda , si , al treilea val , care se afla la inceputuri , are
multe calculatoare care deservesc fiecare utilizator in parte
peste tot n lume . Acest principiu se numete
invisible computing.
Cel mai mare ideal este de a crea un calculator att de
interesant , att de minunat , incat sa nu ne putem imagina fara
el . O cale mai puin batatorita pentru a realiza acest lucru este
cea a interfetelor " invizibile " : astfel nct l folosim fr ca
mcar s ne gandim la asta.
Problema intalnita este crearea comunicarea cu aceste
calculatoare dupa cum observam prototipurile create de tip
Tabs, Pads, si Boards nu au reusit sa devina in realitate
invizibile,ele necesitand o comunicare printr-o interfata de tip
GUI.

B. Realitate virtuala
La prima vedere ubiquitous computing seamana cu
opusul a ceea ce inseamna realitate virtuala. In cazul in care
realitatea virtuala pune oamenii intr-o lume tridimensionala
,simulata de calculator,ubiquitous computing forteaza
calculatorul sa se integreze in lumea oamenilor.
Intervine intrebarea:cum vorbim cu aceste calculatoare?
Pentru ca acestea sa ne inteleaga ar trebui sa vorbim in C/C++
Perl , Assembler chiar si Python,dar cum discutam cu ele daca
nu le vedem?
Solutia , precum Mark Weiser sugereaza in lucrarea sa
Lumea nu este o interfata desktop: integrand senzori de
interactiune pe corp se poate rezolva problema interfatarii
cu utilizatorii.Aici realitatea virtuala poarta rolul de
computerul invizibil din spatele scenei

Ubiquitous Computing

2
III.CONCLUZIE

C. Figures and Tables

Because IEEE will do the final formatting of your paper,
you do not need to position figures and tables at the top and
bottom of each column. In fact, all figures, figure captions, and
tables can be at the end of the paper. Large figures and tables
may span both columns. Place figure captions below the
figures; place table titles above the tables. If your figure has
two parts, include the labels (a) and (b) as part of the
artwork. Please verify that the figures and tables you mention
in the text actually exist. Please do not include captions as
part of the figures. Do not put captions in text boxes
linked to the figures. Do not put borders around the
outside of your figures. Use the abbreviation Fig. even at
the beginning of a sentence. Do not abbreviate Table. Tables
are numbered with Roman numerals.
Color printing of figures is available, but is billed to the
authors. Include a note with your final paper indicating that
you request and will pay for color printing. Do not use color
unless it is necessary for the proper interpretation of your
figures. If you want reprints of your color article, the reprint
order should be submitted promptly. There is an additional
charge for color reprints. Please note that many IEEE
journals now allow an author to publish color figures on
Xplore and black and white figures in print. Contact your
society representative for specific requirements.
Figure axis labels are often a source of confusion. Use words
rather than symbols. As an example, write the quantity
Referinte
[1]

G. O. Young, Synthetic structure of industrial plastics (Book style with

paper title and editor), in Plastics, 2nd ed. vol. 3, J. Peters, Ed. New
York: McGraw-Hill, 1964, pp. 1564.
[2] W.-K. Chen, The world is not a desktop(Book style).Belmont, CA:
Wadsworth, 1993, pp. 123135.
[3] H. Poor, An Introduction to Signal Detection and Estimation. New
York: Springer-Verlag, 1985, ch. 4.
[4] B. Smith, An approach to graphs of linear forms (Unpublished work
style), unpublished.
[5] E. H. Miller, A note on reflector arrays (Periodical styleAccepted for
publication), IEEE Trans. Antennas Propagat., to be published.
[6] J. Wang, Fundamentals of erbium-doped fiber amplifiers arrays
(Periodical styleSubmitted for publication), IEEE J. Quantum
Electron., submitted for publication.
[7] C. J. Kaufman, Rocky Mountain Research Lab., Boulder, CO, private
communication, May 1995.
[8] Y. Yorozu, M. Hirano, K. Oka, and Y. Tagawa, Electron spectroscopy
studies on magneto-optical media and plastic substrate interfaces
(Translation Journals style), IEEE Transl. J. Magn.Jpn., vol. 2, Aug.
1987, pp. 740741 [Dig. 9th Annu. Conf. Magnetics Japan, 1982, p. 301].
[9] M. Young, The Techincal Writers Handbook. Mill Valley, CA:
University Science, 1989.
[10] J. U. Duncombe, Infrared navigationPart I: An assessment of
feasibility (Periodical style), IEEE Trans. Electron Devices, vol. ED-11,
pp. 3439, Jan. 1959.
[11] S. Chen, B. Mulgrew, and P. M. Grant, A clustering technique for
digital communications channel equalization using radial basis function
networks, IEEE Trans. Neural Networks, vol. 4, pp. 570578, Jul. 1993.

D. References
Number citations consecutively in square brackets [1]. The
sentence punctuation follows the brackets [2]. Multiple
references [2], [3] are each numbered with separate brackets
[1][3]. When citing a section in a book, please give the relev