GENUL CLOSTRIDIUM-bacilul titanic, botulinic si germenii gangreni

-sunt germeni telurici prezenti pe sol, formeaza spori si elaboreaza toxine foarte puternice.
-bacilii gangrenei gazoase se gasesc in cavitatea bucala a omului.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, anaerobi.
Diagnosticul de laborator
1.Recoltarea PP: materii fecale, sange, secretii din plaga, secretii ale colului uterin, lichid
peritoneal.
2.Examenul macroscopic: aspect purulent, miros fetid, se observa tesuturi necrozate, gaz in
tesuturi.
Clostridium Tetani
-boala Tetanos cu mortalitate mare.
-bacil G+ ce are la un capat un spor rotund ce depaseste marimea bacteriei.
-toxina tetanica are actiune necrotica, cardiotoxica si hemolitica determinand sd.Tetanic
caracterizat prin: contractia generalizata a muschilor scheletici, bolnavul sta in pozitie de
opistotonus si facies characteristic.
-tratament: se administreaza ser antitetanic, tratamentul chirurgical al plagii.
Clostridium Botulinum
-prezent in mediu si in anumite alimente sub forma de spori.
-botulismul apare in urma consumului de alimente contaminate cu bacilul botulinic si se
datoreaza toxinei botulinice care e cea mai puternica otrava cunoscuta.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, mobile, cu spori, situati subterminal.
Caractere de cultura: pe mediile de cultura coloniile degaja un miros butiric specific si au
aspect paros.
Semne si simptome in botulism
-voma si constipatia;
-alterarea starii generale.
-tulburari de vedere;
-graeutate la inghitire si vorbire;
-paralizia musculaturii respiratorii, chiar deces.
-diagnosticul de laborator are in vedere izolarea si identificarea bacilului in alimentele
consummate si identificarea tipului de toxina botulinica.
-tratament: ser antibotulinic administrat rapid, vaccine antibotulinic si AB.

Bacilul gangrenei gazoase Putere patogena Gangrena gazoaza

-cea mai raspandita bacteria anaeroba care colonizeaza cavitatile natural ale omului.
-secreta multi factori toxici cu actiune hemolitica, necrozanta, enzimatica si cardiotoxica.
-caracterizata prin distrugerea rapida a tesuturilor prin edem gazos si intoxicatie generala cu
evolutie spre deces.
-tratamentul chirurgical- se face asepsia riguroasa a plagii si se practica incizii largi pt a asigura
oxigenarea, produce septicemia, enterita necrozanta.
GENUL BACILLUS
-cuprinde o serie de specii >50, fiind foarte raspandit in mediul inconjurator cu exceptia bacilului
carbunos care este singurul pathogen la om si animale, present si in cadavrele animalelor
moarte de carbune.
-produce boala numita Antrax.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, cu capetele taiate drept dispusi in lanturi
scurte ce imita trestia de bambus si au un spor central.
Structura antigenica: capsula, toxina proteica si antigenul somatic polizaharidic.
Antraxul cutanat: sporii patrund in organism prin solutii de continuitate ale tegumentelor
(teg.lezat) in urma contactului direct cu animalul contaminat.
Antraxul Respirator: apare la tabacari prin inhalarea sporilor, se multiplica la nivelul alveolelor
pulmonare si prezinta mortalitate crescuta.
Antraxul Digestiv: rar intalnit la om si apare in urma consumului de carne insufficient
preparata termic.
1.Recoltarea PP: exudat din pustule maligna, materii fecale, sange, sputa.
2.Examenul microscopic direct: pe frotiul colorat Gram se observa bacilli Gram + cu capetele
taiate drept trestie de bambus.
3.Izolarea: pe mediile geloza sange, geloza, bullion.
-incubare la termostat la 37 grade, aerobioza.
4.Identificarea bacteriei prin:
a)Caractere morfotinctoriale: pe frotiul colorat Gram se observa bacilli Gram + cu capetele
taiate drept trestie de bambus.
b)Caractere de cultura: pe geloza-sange apar colonii de tip R mari, albe-cenusii, cu margini
dantelate din care pleaca prelungiri laterale.
-in bullion coloniile formeaza flacoane albe ce se depun pe fundul eprubetei
5.Caractere biochimice -Glucoza+, Maltoza+, Zaharoza +, fermenteaza fara formare de gaz.

6.Tratament: P sau alte AB cu spectru larg: gentamicina,tetraciclina.

BACILUL DIFTERIC-habitat
-pe mucoasa rinofringiana 70% Difteria faringiana.
-pe mucoasa ocular sau vulvara, tegumente Difteria cutanata.
-se transmite respirator prin picaturile lui Pffuge sau prin contact tegumentar direct in zonele
tropicale.
1. Recoltarea PP: EF, SN la purtatori, falsele membrane, secrtie conjunctivala, vulvara, din
plagi.
-obligatoriu la bolnavi se recolteaza 3 tampoane de EF care se insamanteaza astfel: cu primul
tampon se fac frotiuri colorate cu una din metodele Gram, Neisser, Del Vecchio;
-tamponul al doilea pe mediul de imbogatire OCSP.
-tamponul al treilea pe geloza-sange,Loffler sau Gundel-Tietz.
-la purtatori se recolteaza SN si EF.
2.Examenul direct- are valoarea orietativa.
3.Izolarea: pe mediul geloza-sange si pe mediul de imbogatire OCSP, Loffler sau Gundel-Tietz.
4.Identificare prin:
a)Caractere morfotinctoriale: pe frotiul colorat gram si efectuat de pe mediul de cultura si
examinat in MO cu OB de 100X, observam bacilli G+ cu capete maciucate drept, dispusi in
gramezi sub forma literelor chinezesti sau a majusculelor.
-pe frotiul colorat Neisser observam corpusculi metacromatici albastrii-bruni.
b)Caractere de cultura:- pe mediul Luffler colonii specifice alb-galbui cremoase.
-pe geloza-sange colonii albe, gri prelate +/- hemoliza.
-pe mediul Gundel-Tietz: se diferentiaza cele 3 tipuri de bacteria, colonii:
tipul gravis-colonii negre de tip R, plate cu margini crenellate, cu striuri radiare ca o floare de
margaritar, inconj de un halou albastru.
tipul mitis- colonii negre de tip S, rotunde cu margini regulate, suprafete netede, lucioase.
tipul intermedios- se dezvolta colonii de tip S-R.
c)Caractere biochimice: produs H2S, fermenteaza zaharurile, mono si polizaharidele.
5.Tratament: ser antidifteric si AB: P, T.

Diagnosticul indirect-IDR SHICK

-util pt determinarea starii de imunitate a organismului, se injecteaza intradermic 0,2 ml toxina.
-daca organismul nu are anticorpi, toxina isi exercita efectul si la locul inocularii apare o
roseate reactie + si inseamna ca organismul este receptiv la difterie.
-daca organismul are anticorpi, ei vor neutraliza toxina s nu apar modificari la locul inocularii.
Profilaxia: obligatorie prin vaccinuri cu anatoxina difterica.
-la copii 3-9 luni- primul vaccin antidifteric cu trivaccin DTP.
-revaccinarea se face la 6 luni dupa prima vaccinare cu trivaccin sau ADPA.
-revaccinarea a doua la 29-35 cu trivaccin DTP.
- revaccinarea a treia la 6-7 ani cu bivaccin DT sau cu ADPA.
- revaccinarea a patra la 13-14 ani cu bivaccin DT, oferind un grad inalt de protectie.