FIZIOLOGIA MADUVEI SPINARII

Maduva spinarii este alcatuita din suprapunerea unei serii de segmente fiecare dintre ele
inervand un anumit teritoriu cutanat (dermatom), muscular (miotom) si visceral. La om exista
30 de segmente medulare, iar dpdv structural, maduva spinarii este alcatuita din substanta
cenusie situata central si substanta alba situata la periferie care corespunde fibrelor nervoase
ascendente, descendente si de asociatie asigurand functia reflexa si functia de conducere a
maduvei spinarii.
Functia reflexa a maduvei spinarii- Reflexele somatice medulare
-raspunsul reflex la o excitatie provocata in stare normal este raspunsul intregului SN si nu doar
al maduvei.
-reflexul segmentar spinal este reactia cea mai simpla a SN, iar cele mai tipice reflexe somatic
medulare sunt cele ale membrelor.
Reflexul miotatic, de intindere, extensie- este un reflex bineuronal fara neuroni intercalar,
fiind cel mai scurt si rapid reflex si este declansat de intinderea tendoanelor si a m. extensori ;
-reflexul miotatic are 2 componente: o component fazica, care corespunde unei excitatii de
scurta durata si o componenta tonica, care serveste la pastrarea unei anumite pozitii.
-in component fazica, o lovitura pe tendon activeaza un numar de receptori de tensiune cu
descarcare sincrona, inducand o contractie muscular unica reflex tendinos; cele mai imporatnte
reflexe osteo-tendinoase sunt:
Reflexul stilo-radial C5-C6, reflexul bicipital C5-C6, tricipital C7-C8, cubito-pronator
C7-C8-T1, rotulian L2-L3-L4 si achilian L5-S2.
-diminuarea reflexelor osteo-tendinoase se intalneste in suferinte, iar exagerarea arata o
leziune piramidala.
-in componenta tonica avem o descarcare asincrona a receotorilor, fiind component principal a
reflexului postural-reactie postural.
-in leziuni ale fasciculului piramidal, cand tonusul este marit, se observa ca prin intinderea
tendonului rotulian/achilian putem obtine in loc de o singura contractie, o serie de contractii cu
ritm regular-Clonusul, produs prin mecanisme successive de autoexcitare si inhibitie.
Reflexul de flexiune sau nociceptiv- reprezinta cea mai primitive reactive de aparare in
fata unui agent nociv putand fi produs prin excitatii extero- sau interoceptive, iritatii cornice ca
iritatia meningeala, peritoneala.
Reflexul de extensie incrucisata- acest reflex se explica prin inervatie reciproca, fiind un
reflex cu multi neuroni intercalary avand o latenta mare de 40-100 ms, gratie acestui reflex se
mentine postura in realizarea reflexului nociceptiv.
-inervatia reciproca se evidentiaza la omul spinal la acre daca provicam contractia flexorilor unui
membru se realaxeaza extensorii- de aceeasi parte (homolateral) in timp ce la membrul
heterolateral se contracta extensorii si se relaxeaza flexorii.

-inductia succesiva poate fi pozitiva (2 reflexe aliate) sau negativa unde primul reflex
declansat faciliteaza aparitia unui reflex antagonist ca carui excitabilitate este f crescuta la
incetarea primului reflex-hiperexcitabilitate postinhibitorie.
Reflexele cutanate- sunt declansate prin excitarea superficial a pielii dintr-un anumit
teritoriu, contractandu-se muschii de sub regiunea cutanata sau din apropiere; avem: reflexele
cutanate abdominal, reflexul cremasterian L1-L2 si reflexul cutanat plantar L5-S1.
Reflexele intersegmentare-au la baza legea iradierii reflexelor medulare proportional cu
intensitatea excitatiei prin antrenarea unui nr mare de neuroni intercalari; aceste reflexe intervin
in mers, scarpinat, etc.
II)Reflexele vegetative medulare
In portiunea terminala a maduvei sunt situati centrii parasimpaticului sacrat, sediul reflexelor
vegetative medulare.
1.Reflexul pupilodilatator si ciliospinal C8-T2.
2. Reflexul vasomotor, pilomotor si de sudoratie- au centrii in maduva toraco-lombara.
3. Reflexul ano-spinal al defecatiei
4. Reflexele medulare ale mictiunii- cu o component simpatico de contentie si una parasimpatica
de evacuare.
5. Reflexele genitor-spinale-cu o component ejaculatory simpatico L1-L3 si una erectorie
parasimpatica S3-S3.
Maduva spinarii mai contine urmatorii centrii reflecsi vegetativi: -Centrul respirator medular T3T5
-Centrul
cardioaccelerator medular C8-T4
-Centrul adrenalino
secretor T5-T10
-Centrul bronhodilatator
T1-T4
-Centrii gastrointestinali inhibitori T5-L4
Functia de conducere a maduvei spinarii
-este asigurata rin cai ascendente ale sensibilitatii si cai descendente in slujba functiei efectorii.
1)Caile ascendente
-caile ascendente cu traiect cortical sunt trineuronale: protoneuronul senzitiv I este intotdeauna
situate in gg.spinal, deutoneuronul II in coarnele posterioare ale maduvei, in nuclei Goll si
Burdach din bulb, iar al treilea neuron in talamus.

a)Sensibilitatea tactila- este asigurata de calea spino-talamica ventrala care are

deutoneuronul in coarnele posterioare, si de calea spino-bulbara Goll si Burdach din bulb.
b)Sensibilitatea termica si dureroasa- este asigurata de calea spino-talamica dorsala.
c)Sensibilitatea proprioceptiva constienta- are neuronul II in bulb, deci cale comuna cu o
parte din sensibilitatea tactile.
-fb caii spino-bulbare sunt cele mai sensibile in caz de tulburari trofico-metabolice medulare, mai
ales in avitaminoze.
-sensibilitatea exteroceptiva si proprioceptiva constienta asigura impreuna sensibilitatea
somatic-somestezia.
d) Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta- are neuronal I in gg.spinal, neuronal II in
coarnele posterioare

2)Caile descendente
-caile descendente asigura infleuntele zonelor integratoare asupra centrilor efectori spinali.
Fasciculul piramidal- este constituit din: fasciculul piramidal incrucisat care contine 70-90% din
fibre ce trec de partea opusa la nivelul bulbului.
fasciculul piramidal direct contine restul de 10-30% din fb piramidale coborand de aceeasi
parte cu originea lor in corticala, dar se incruciseaza in maduva.
Fasciculele extrapiramidale- au neuronii primari in diverse regiuni ale scoartei si sunt
constituiti din urmatoarele cai:
Calea vestibulospinala- implicate in special in reflexele de echilibru.
Calea rubrospinala- cu influente predominant inhibitorii asupra tonusului muscular.
Calea tecto-spinala-in legatura cu miscarile capului si ale membrelor superioare.
Calea olivo-spinala- cu originea in olive bulbar, are acelasi rol ca precedent.
Calea reticulo-spinala- actioneaza fie facilitator (facilitator descendent), fie inhibitor (inhibitor
descendent) si asupra centrilor vegetativi.
Caile extrapiramidale- sunt in legatura cu tonusul muscular, cu echilibrul si cu reglarea
reflectivitatii medulare .

Interrelatii cerebro-spinale
Omul spinal
-tronsonul de maduva separate de centrii encefalo-bulbari are drept consecinta abolirea
definitive a miscarilor voluntare si pierderea sensibilitatii in teritoriile metameric-dependente.

Hemisectiunea maduvei (sd. Brown-Sequard)- in cazul sectionarii unei jumatati a maduvei

spinarii apar urmatoarele manifestari: de partea leziunii (homolateral)- paralizie motorize de tip
central, de partea opusa leziunii (heterolateral)-anestezie termo-algezica, precum si diminuarea
bilateral a sensibilitatii tactile.
Leziuni medulare zonale
a)leziuni ale motoneuronului din coarnekle anterioare ale maduvei (poliomielite):paralizie flasca,
hipotona, atrofie.
b)leziuni ale zonei preependimare- pierderea sensibilitatii termice si dureroase, bilateral, cu
pastrarea sensibilitatii profunde si tactile .
c)Leziuni ale cordoanelor posterioare- produc disociatia sensibilitatii de tip tabetic cu pierderea
sensibilitatii profunde constiente.