c. ing, Lauren,u Nicoard, Prof. dr ‘Conf, dr. ing. Comeliu Bob, Dr. .9. Marin Paunescu, . Aurica Biiu © | fpt. d {ndrumatorul laboratorului de drumuri Editura Tehnicd Bucuresti — 1985tid mbturor” adfaltice “tn, 2ar orf a! veriticirilor 288 ci BE 1. CONTROLUL DE CALITATE tes m6 AL LUCRARILOR DE DRUMURI ‘betoanelor de mar ‘betosnelor de “mar In ultimul, santier de drw fara s-si organizeze un ratura necesaré efectuarii incercir ; Se recunoaste faptul cd in general diversitatea lucrarilor rutiere a’ inghet“dezghe| 330 este mai restrinsa, in timp ce volumul acestora este de reguli foarte 336, Beterminarea “resstenjet "Ia" umura prin | mare, Pentru constructia unui kilometra de drum se executa zeci ne de agregate naturale mod corespunzittor in instalatii adecvate. De asemenea, trebuie iniat faptul c& toate greselile facute, desi unele se pot ascunde Sid. Determinarea cai carote extease din imbri 8.42, Determinarea caracterl prin metode nedistruct de intrefinere si redug durata de exploatare a drum 35, Prolucrarea rezultatelor incercésilor howe 300 Tinind seama de cele mentionate mai inainte si luind in con: Bibtiogratie 133 derare experienta. existent, activitatea laboratoarelor de drumuri 9trebuie organizatd, indrumata si dezvoltata astfel incit rolul $i apor- tul Jor fn contextul verificdrii calitatii lucr&rilor s& creascd In mod simtitor, 1.1. ORGANIZAREA $I ATRIBUTIILE LABORATORULUI DE DRUMURI Laboratorul de drumuri are un rol hotaritor in obinerea unor lucrari de buna calitate Ja toate nivelurile. In condifiile actuale de dezvoltare impetuoasa a traficului rutier greu in fara noastra, se impune ca o necesitate obiectiva realizarea unui control riguros si continua al proprietatilor materialelor intrebuintate, al procesului tehnologic pe toate fazele, pornind de la executia terasamentelor si pind la imbracémintile rutiere gata executate. Controlul efectuat de laboratorul de drumuri trebuie sa fie ope- rativ, eficient, putin costisitor si sé contribuie permanent la imbund- tatirea calitatii lucrarilor, sesizind imediat deficientele care apar, astfel incit inginerii care conduc diverse procese tehnologice, pe baza datelor furnizate de laborator, sa poata lua imediat masuri corespun- zatoare, in mod operativ. Laborantul de drumuri trebuie s& execute incercdrile in confor- mitate cu standardele gi normativele in vigoare, in-anumite conditii bine determinate (pe probe reprezentative, la 0 anumita tempera- turd etc). Pentru a raspunde sarcinilor ce fi revin, laboratorul de drumuri trebuie sa fie dotat, pe linga personalul calificat si aparatura nece- sara, cu incperi adeevate, amenajate corespunzator. Se recomanda sa existe distinct cite o incdpere pentru efectuarea Incercirilor asupra paminturilor, a agregatelor naturale, a liantilor si pentru incercarea mixturilor asfaltice si a betoanelor de ciment. De asemenea, trebuie s@ existe in dotare aparatura pentru determinarea uniformitatii, a rugozitatii suprafetel de rulare si a deflexiunilor. Laboratorul de drumuri central va fi condus de un inginer com- petent, iar laboratoarele de santier de subingineri sau tehnicieni, aju- tati in activitatea lor de muncitori laboranti. Personalul din laborator trebuie si execute toate incercarile né- cesare, si intocmeascé registrul de laborator, in care si inscrie re- zultatele incercdrilor, s& intrefina in stare ‘perfect aparatura de Jaborator si incaperile de lucru, réspunzind direct de buna utilizare a aparaturii si a reactivilor, urmarind sistematic procesul tehnologic 10 de pe santier. Intreaga activitate a laboratorului se va desfisura in conformitate cu legislatia in vigoare, respectindu-se ,Normele de protectie a muncii* aprobate de M.T-Te. cu ordinul nr.'8/1982. 1.2, DOTAREA LABORATORULUL DE DRUMURT Laboratoarele de drumuri trebuie s& fie dotate cu personal si aparatura adecvata, sa li se creeze conditii adecvate pentru a-si putea desfasura activitatea in mod corespunzitor. Mobilierul, aparatura, materialele, reactivii si ustensilele strict necesare laboratorului de drumuri sint prezentate in anexa 2. Dotarea cu aparatura se va face in mod permanent, tinind seama de necesitifile laboratorului in funetie de inceredrile ce urmeaz a se efectua si bineinfeles de posi bilitatile de achizitionare. Laboratorul de gantier isi va desfasura activitatea conform pre- Vederilor ordinului M.T.Te. nr. 1260/1979 privind organizarea functionarea’si sarcinile laboratorului formatiei de mixturi. betoane, precum si ordinul M.T.Te, nr. 9/1980 privind controlul calitasi luerarilor. ,Conducerea unit&tii va asigura, de asemenea, aplicarea preve- derilor legii nr. 7/1977 — legea calitatii produselor si serviciilor, cit sia legii nr. 8/1977 — legea privind asigurarea durabilitai rantel In exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, 1.3. ASPECTE PRIVIND VERIFICAREA, CALITATI LUCRARILOR DE DRUMURI Controlul calititii executiei lucrdrilor rutiere constituie una Gintre sarcinile cele mai importante ale laboratoarelor de drumuri In general controlul se poate face fnaintea executiei, in timpul exe- cutiei sau dupa terminarea lucrdrilor. Avind in vedere specificul lueririlor rutiere si stadiul actual de dezvoltare a tehnologiilor de Ja noi din tard, singurul control de calitate eficient, posibil si nece~ sar a fi efectuat, este cel inaintea si in timpul execufivi fiecarei faze din procesul tehnologic, Toate materialele inclusiv modul de functio- hare a utilajelor tehnologice trebuie s& fie controlate si verificate u Sainainte de inceperea luertirilor. Ca urmare controlului si verificarii trebuie luate misuri corespunzitoare care sA conducd la admiterea pentru punerea fn operé numai a materialelor ce indeplinesc condi Ulle de calitate cerute de standarde si prescriptii, iar utilajele care ‘meazi sd realizeze lucrarile trebuie si functioneze astfel incit do- zajele si tehnologiile proiectate s poata fi aplicate integral. Contro- ul efectuat dupa execusie, controlul de conformitate sau controlul efectuat cu ocazia receptiel are un caracter formal, deoarece, in con- itiile noastre, este foarte greu sau chiar imposibil si se corecteze greselile comise in timpul executiel, iar aplicarea de penalizari, sancjiuni ete. nu conduce la imbunatatirea calitatii lucrarilor exe- cutate, ci constituie mai de graba un avertisment pentru vitor. Controlul privind conceptia si rezolvarea problemelor privind proiectarea drumurilor nu se exercit& de citre personalul de labora~ tor ci de citre organele instituite in acest scop. De subliniat este faptul ca realizarea unor luerari dé buna cali- tate este fn primul rind datoria de constiinta patriotica a tuturor camenilor muneii de pe santiere, autocontrolul find obligatoriu Ia toate nivelurile de executie, Controlul de calitate trebuie organizat temeinic de conducerea santierului, ce réspunde in primul rind de calitatea luerdrilor execu- tate. Calitatea lucrarilor de drumuri este apreciata de utilizatori si de c&tre organele de specialitate (beneficiar, comisie de receptie etc). Acestia apreciaza calitatea Tucrarilor de drumuri tinind seama in primul rind de starea suprafetei de rulare. O bund suprafata de ru- are, exprimata prin uniformitate, planeitate, netezime si rugozitate, completate cu o semnalizare corespunzatoare si un aspect civilizat, satisfac in general pretentiile justificate de confort si securitate in circulatie ale utilizatorilor. ‘Organele de specialitate fn aprecierea calit&tii lucrarilor de dru muri trebule si fin seama de rezultatele masuratorilor efectuate cu sprijinul personalului si aparaturii de laborator. ‘Mai important decit controlul insugi sint ‘masurile concrete ce trebuie luate pentru ca in mod obiectiv sa fie create conditiile nece- sare realizarii unor lucrari de bund calitate. Dintre acestea se men- tioneaza: — instruirea permanent a personalului de pe santiere, vizin- du-se ridicarea nivelului de constiinciozitate a tuturor lucratorilor si imbunatatirea pregitirii profesionale; — orgenizarea producerii' de materiale, in special agregate na~ turale, de bund calitate si livrarea acestora curate santierelor de executie; 12 — dotarea gantierelor cu utilajele corespunzatoare realizarii pro- ceselor tehnologice in condifii bune. Controlul ,,integrat* realizat de aparatura montata direct pe utilaj, care alerteazé personalul la in terventia unei neregularitaji si opreste utilajul in cazul in care do zajele nu sint respectate, este deosebit de eficient. Se preconizeazd introducerea ,,controlului regulator care pe ling& avantajul contro- lului integrat, de g sesiza defectiunile, are si posibilitatea corectirii acestora, reglind parametrii in functie de toleranfele admise; — semnalarea ,sectoarelor sensibile* din procesul _tehnologic asupra cdrora trebuie orientata in mod deosebit atentia executantilor sia personalului de control ca spre exemplu: ‘© gradul de curafenie a agregatelor naturale; © temperatura admis& pentru uscarea agregatelor naturale si incilzire a bitumului, precum si pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfalti * compactarea straturilor rutiere, verificarea grosimii straturi- lor, umiditatea optima de eompactare ete.; — acordarea in mod real a importantei cuvenite calitifii lucré- rilor prin dezbaterea, proiectarea si organizarea controlului execu- fiei. Se discuta si se analizeaz4 de reguld randamentul, ritmul de Tueru, costul lucrarilor, realizarea indicatorilor cantitativi si nu se pune in primul rind problema organizarii si creerii conditiilor obiee- five necesare realizérii unor lucrari de bund calitate, ceea ce este daunator atit din punct de vedere economic, cit si social; — crearea unui veritabil spirit de solidaritate intre beneficiar si executant pentru realizarea unor lucrari rutiere de bund calitate; trebuie si se ajunga in situatia de a nu executa lucrari de drumuri decit in conditii climaterice favorabile, cu materiale si tehnologii corespunzatoare, respectind normele tehnice verificate, care. vor contribui In mod sigur la marirea duratei de exploatare a'drumurilor si vor genera importante economii de energie i fonduri materiale. In aceasta etapa, cind marea majoritate a lucrarilor rutiere se executi mecanizat, este necesar ca tofi mecanizatorii si participe in cunostinta de cauza la realizarea lucrérilor in conditii de calitate co- respunzitoare, in care scop trebuie organizat instructajul si forma- rea acestora ca ,oameni ai calitatii*.2. GEOTEHNICA RUTIERA 2.1. PROSPECTAREA TERENULUI DE FUNDARE Cercetarea tehnico-geologica si geotehnicd a terenului de fun- Gare reprezinta totalitatea studillor 51 Inceredrilor de teren si labo- rator efectuate pentru obtinerea unor date referitoare la strat terenului de fundare, la proprietitile fi cercetarea tehnico-geologicd si geotehnica a tere- fundare const in lucrdri de prospectare a acestuia, pind incimea la care se resimte influenta incircarii din construc adicd pe adincimea zonei active. Intre metodele folosite pentru cer— cetarea si prospectarea terenului de fundare, se include aproape tot- deauna si metoda de cercetare prin sondaje, care asigura atit identi- ficarea stratificat varea probelor ce urmeazi a fi ana- lizate prin incereari si determinari de laborator. 14 2.4.1. SONDAJE DESCHISE Sondajele deschise constau in lucrari de prospectare in adin- cime a terenului executate sub forma de: gropi, santuri, trangec, descopertiri, pufuri si galeri Sanjurile sint sapaturi cu perefi verticali sau putin inclinati avind sectiunea in plan orizontal de forma dreptunghiulara, cu di- mensiuni Variabile gi adincime H<65,0 m. In cazul in care adincimea H>20 m, sanjul se executd in trepte (fig, 2.1), avind urmatoarele dimensiuni ‘la partea superioard: Iungimea L-H+0,5 m, lijimea B208.. 10m TTL 3 LH=050m a0, 08-101, Fig. 24, Sondaje deschise Gant in trepte) Transeea se exe stabilirea directici de luviilor sau aluviu; iar adincimea este 15e Descopertiirile constau in indepartarea stratului acoperitor al ro- cilor care constituie obiectul cerceta Pufurile sint sipaturi verticale cu sectiune patrata unghiulara in plan orizontal si de reguld eu peretii sprijini folosese atit pentru deter si pentru efectuarea unor observatii m: terminarea pozitiei si orientarii suprafetelor de hidrogeol deschise au avantajul ci permit examinarea direct’ terenului, precum si prelevarea de probe netull in conditii bune, din paminturi necoezive. In acel prezinta si dezavantaje in sensul cA sint costi rile si galeriile), necesita 0 duraté mare de executi apei subterane executia lor este dificil si mai cos 24.2. PRELEVAREA, TRANSPORTUL SI PASTRAREA PROBELOR Pentru determinarea caracteristici lui de cercetat, din fiecare sondaj deschis sau foraj se preleveaza probe de teren, netulburate sau tulburate. In eazul In care nu exista Instructiuni special elaborate de c&tre organizatia care executé cer- cetarea, probele netulburate se preleveaza la fiecare schiml ice a pamintului si cel putin la 2 m (pe adinci probelor netulburate se face cu ajutorul unor stufuri ciror diametru interior este minimum 100 mm, iar indl- ‘i 250 lor deschise (gropi, santuri in trepte) stujul me- talic se introduce in teren pe toatd indltimea sa, prin bé gula cu un ciocan de Jemn, iar dupa aceea, prin'sdpare in jurul sau, se extrage impreuna cu pamintul din el La prelevarea probelor netulburate (coezive) din foraje, se folo- sese dispozitive special construit ‘care este legat de prajina de foraj. Cu ajutoi lui instalatiei de foraj, prajina si berbecul se ridic& la o f 16 , dupa care se last sd cada liber pe nicovala dispozitivului, ‘continua in acest fel pind cind stuful a fost introdus pe itimea sa in terenul natural, dupa care se extrage la 125m) ‘nin 250mm a Fig. 22. Stut metalic Fig. 23. Dispo- aitly folosit. la prelevarea pro~ belor -netulbu- rate din foi De obicei pe fundul forajului se formeazé un strat din pimint datorita amestecirii unei parfi a terenului forat cu apa Pentru ca acest material alterat sa fie eliminat din stuful . Tespectiv s& se preleveze numai pimint natural, in nicovala exist un cu bila 3 sau un simply orificiu, prin care se face aceasta eliminare. Deoarece la probele netulburate este necesar sa se pistreze neschimbata si umiditatea stratului din care au fost pre- levate, cele doua capete descoperite ale probei din stuf se acoperd cu un strat din parafind t Din sondajele deschise (gropi, santuri, santuri in trepte) prele- varea probelor netulburate se poate face’ cu ajutorul stantelor de laborator. Infigerea stantelor in teren se face cu ajutorul unui de mina (fig. 2.4) sau prin. batere. Dup’ fnfigerea stantei, se sap in jurul ei si se taie proba la baz, extrigindu-se din teren. 2 — Indeumitorw! iaporatorulut de drJn cazul terenurilor coezive probele netulburate se pot preleva din sondaje deschise si prin taierea unor monoliti de forma ‘cubicd, cu latura de cel putin 20 cm. Monolifii se parafineazd pentru asi pastra umiditatea natural, notindu-se pe fata superioard cuvintul | Inceput la Terminat la peo Observatit Apart nv. de fear jitezalrtrebu- ae tucru Fig. 2.4. Prelevarea probelor netul- ‘burate in stanja de laborator, intutul = Toba. Sus, iar pe cea inferioara jos, cu scopul de a se indica asezarea lor reala in stratul din care au fost prelevati La nisipuri, prelevarea probelor netulburate din foraje este foarte dificil, deoarece nisipul fiind lipsit de coeziune se pierde din stut, in timpul extragerii acestuia din foraj, Prelevarea probelor netulbu rate in acest caz este posibild numai prin folosirea unor metode gi instalafii speciale, bazate pe utilizarea aerului comprimat sau a acru- lui lichid. Ne JprobeiBor A FISA FORAJULUL NR. COTA TERENULUI TN” DREPTUL FORAJULU. rata si grosi- Prelevarea probelor tulburate se face la fiecare schimbare de strat si cel putin din metru in metru Probele tulburate se pun in borcane de sticlé sau de material Plastic cu capacitate de 0,5—2,0 1, in pungi din material plastic si Uneori in Lidife din lem, cu dimensiuni de 100 10x10 em, despar- fite In 10 compartimente. In cazul in care in forajele sau sondajele deschise executate se intercepteazi pinza de api subterana (sau chiar apa de infiltratie), pe Tinga inregistrarea si urmérirea variatiei nivelului acesteia, se ex. trag $1 probe de api, care se supun unor analize chimice de labora tor. Atit probele netulburate din stufuri sau monoliti, cit si cele tulbuc 18 Fig. 25, Formular model nécesar {ntocmili figet de stratificatie. strati{mea Stratulut fica agine] Grose: a]Coloaadincimes fo- na. Sanfierat Pozitia Nr proiect leontract]. Numele operotonuui Coracterizareo pi mintului din strat'e din borcane sau pungi, se etich teaza imediat entinere a structurii lor naturale. In acest sens © copie dupa fisa fiecdrui foraj sau sondaj deschis, prelevate, fis care se intocmeste de edtre seful d le de cercetare pe teren, dupa modelul prezentat in fig, 2.5. In laborator probele (in speci trate in camere ferite de variatii de neschimbat4 umiditatea natural a str: extrase, pind la efectuarea incercarilo: ‘atului de teren din care au fost $i analizelor de laborator, 243. IDENTIFICAREA PROBELOR SI PROGRAMAREA INCERCARILOR DE LABORATOR: In laborator probele de teren se identifica pe b: it n se Kdenttiek pe baza etichetelor de Pe ele, a tigelor de exccutie a forajelor sau sondajelor deraeee ag Borderoulul'en care au fost expedite.” 8" Sondalelor deschise si -__cbavalel cu aceasta identificare ce fiecare toraj sau sondaj deschis in paste, Duplo an incereitile Giana care prob, técindu si analize face si sortarea probelor pe re si examinare vizuala a probelor, se stabilese ‘ele de laborator ce trebuie executate pentru fies ise totodatd si o programare a acestor incercari 2.2, DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PAMINTURILOR 2.2.1, DETERMINAREA DENSITATI VOLUMICE A SCHELETULUT sti in determinarea masei particulelor cintarire, determinarea volumului V, . Valoarea greutatii volu- inmultind densitatea schele- 8, care se consider’ rotunjita la Aparatura necesart. Pentru efectuarea determinérli se folosese: jojar cu pistil din ceramica dura; — sitd cu {esatura din sirma nr. 2,0 (STAS 1077-67); — sit& cu fesitura din sirma nr. 02 (STAS 1077-67); 3 T —picnometru de aproximativ 100 cm? cu termometru (sau picnometru de aproximativ 180 cm? cu tub capi- lar (fig. 2.6) — pilnie din sticla cu diametrul de aproximativ 50 m1 —baie de nisip electric’ sau pompa de vacuum; — termometru 10...40°C cu pre- cizia 0,1% Ei 180 a b a Fig. 26. Pienometre: lita, @ = cu tenmometru; 8 — cu tuD — exicator cu clorura de caleiu si ‘caper exicator de vacuum, ) ‘Atoare, mesind, balan{é ana- Pentru efectuarea determinirii se pre- — fn cazul paminturilor necoezive, proba bruta (circa 500 g) se used in aer, se omogenizeaz prin amestecare prelungit’ si apoi se reduce cantitatea luatd initial 1a aproximativ 100 g. Aceasté probé reprezentativa se mojareaz4 astfel ca intreg materialul s& treacd prin sita de 0,2 mm; se introduce intr-o fiold de cintarire, se uscd {in etuva la 105-42°C pind 1a masa constant, dupa care se pistreazd in exicator, la temperatura mediului ambiant in vederea determi- ite de pamint de aproximativ 100 g care apoi se usucd la aer: ware se executd aceleasi operafii de pregatire ca cele pre vazute pentru piminturile necoezive. Inainte de inceperea determinarii se curafA bine picnometrul si se _usucd; apoi se stabileste masa my a picnometrului umplut cu chidul de referinta intrebuintat, prin cintarire la balanta analitica. atin materialul pregatit se introduce fn picnometru cu ajutorul © cantitate de aproximativ 12—20 g (limita inferioara. pen- tru materialele argiloase, limita superioara pentru’ materiale Poase), dup care se cintareste la balanta analiticé, obtinindu-se masa m4; cunoscind masa picnometrului gol m3, prin seadere, se obtine masa materialului introdus in picnometru, respectiv masa ma- terialului luat in determinare my, Se toarna apoi in picnometru lichidul de referinta ales se acopera materialul pamintos cu minimum 2 er Se asaz4 picnometrul in baia de ni lent si continua care dureazi 15 min. Dupa fierbere se completeazi picnometrul cu introducindu-1 atent pentru a evita agitarea mater! si se lasd sa se raceasca 1a temperatura mediulul cire se aplicé dopul avind gri reper, se sterge ext icnometrului cu o hirtie de filtn apoi cu o mesina curata, dupa care se cintareste 1a balanta anal determinind masa m3. Imediat dupa ce s-a efectuat aceasta cints- rire se ia temperatura lichidului de referinta. Densitatea scheletului pamintului se calculeaz cu relat seb de [g/cm] (21) a iar greutatea volumic& a scheletului pimintului se determina cu relatia: e=0,81 p [mNfom), [N/m] @2) fn care: ‘™m, este masa pamintului luat in determinare, uscat la 105°C, in g ‘™_ — masa picnometrului umplut pind la reper ou lichidul btilizat, ing, my — masa plonometrului_ cu pimint cu lichidul utilizat, i 4 — factorul de corectie pentru dilatarea eratura #°C, adica ££ . Cind se foloseste ca e refering apa, valorile sint date in anexa 1 din STAS 1919/2-76; pentru lichidele nepolare se Va pro- ceda conform anexei 2 din acest standard. Luerindt-se Practic fn inedperi cu temperatura apei la t=20°C rezulta: b.=1; 22 ei — densitatea lichidului de referinté la temperatura °C, in gem; : of” — densitatea lichidulut de referinté 1a temperatura de 20°C. Rezultatele determinirilor se trec in formular conform tabe- lului 2.1 - vo Rezultatul este media aritmeticd a celor 3 determi unit la a treia zecimalé care nu diferd intre ele cu mai mul +£0,01 g/em*. "i i volumice 7, a scheletulut ‘Tabelul 2.1. Determinarea densititii p, si a greulifii volumice +, a sch see Elemente de estos! Masa plenometraiuitmateriat ms | © ‘Masa picnometrulu my # = Mo « ‘Masa picnometru+lichid m, « _ Mase plcnometrus hid : ‘Temperatura ¢ © Densitate tenia @ f som B Factor de corectie Oy jem? Ope PEs te jem? Media Pe met lem? W=98 ames Nom? 23y La pminturile obisnuite greutatea volumici a scheletulut pa- 30 aint ctariazd Intre “limite foarte restrinse si anume 26,0. 29,0 mN/em?. - ‘Tavs 2 Citeva vatori pentru 7, si 6, a paminturilor {Fetul plensneutat Nisipurt prfoase si nisipuri argiloase Prat, prafuri nisipoase si prafuri argiloase Aralie, argile nisipoase’ sf are Jn tabelul 2.2 sint date valorile orientative ale greutatii volu- nace a scheletului si densitatii scheletulul pentru unele category de paminturi de fractiunea granulometrica. predominanta, 222. DETERMINAREA DENSITAQN APARENTE, SLA GREUTATH VOLUMICE frincipiul de lucru. Consta in determinarea in laborator a den- sitatii Peoarece tn toate calculele ingineresti referitoare la terenul de fundare se foloseste notiunea de greutate volumicd 4 pamintaluy % Fae ac bbinerea valorii avesteia, se va inmulli densitatea paminie: jig act Waloarea acceleratiei gravitationale care se cosidere we Jit Ja 9,81 mes, In laborator, in vederea determinérii densitatii aparente, respec tiv a greut multe metode jugtoda cu stanfa, metoda prin imersare in mercus, pe hidrostaticd, precum si cu proba parafinata. Metodele de lucru m; {{paratura necesard, Pentru efectuarea determinarii se folosese urmatoarele: rior al stanfel; balan{a tehnicd pentru masa maxima de 2.000 g si cu recizia de 0,01 g. : Prectpfectuarea doterminirit, Din PAmintul de analizat se preleveazs ce, atonal tant prevazuta cu cut of guler prelungior, proba de ‘mint; se indeparteazA cufitul si gulerul prelungitor si, 2 Boe a cee ert Stan went ceip ore din sticli. Proba astfel pregitita’ se cintéreste determinindu-se masa m,. a ecu si vo- Cunoscind masa stan{el + plieuta din scl, ma, precum si vo lumul interior al stantei V se poate determina densitatea pimintu- lui p cu relatia: {g/em} 3) vr mr este masa glanjel ou plenint 4+ plete ln sels, tn 2 “+ pldcufa din sticld, in gi terior al inetulul stantet, in-em?; jar greutatea volumicd a pimintului se determing cu relatia: 1=9,81 9 [mN/em®, [kN/m*} co) Tabelul 23. Determinarea greatStl volumice a piminturlor ‘Namana qanfer Elemente de caleul ae marara Masa stantei+placuta ide stlels tm, Masa stantel+plicuta de sticld si eu paimint m, Volumul interior al stantei V pa Densitatea medic Pay Y= 981 OpedValorii. greutatii volumice a unui pamint se vor face cel putin trei determinari, luindu-se in. Gonsidemee media Valorilor obtinute atuncl cind diferenta dintre Valorie exten mal mica de 1%, Cind aceasth condifie nu eae satires fone a patra determinare, considerinducse grupul de tel vole die ase Patra efectuate, care satisfac condifia de mai inainte, Datele els Se treo in formulare conform fabe 22.3. DETERMINAREA POROZITATIE SL INDICELUL PORILOR Porozitatea n se defineste astfel: n= Ve v Y, e= Gr runde V, este volumul porilor, V este volumul probe voluniul scheletului mineral. Tabelul 24. Determinarea poro: ‘ar indicele porilor Biemente de calcul Masa stanfei cu pamint uscat m eee Masa stantel my —eer tm Devan stad pan Pesan sleatide nitat n(t 2) 2 ee en(*2 1) am | Porozitatea medic Neg | Indicele poritor mediu ey i 26 Determinarea se face pe cale indirecté (deoarece volumul pori- lor nu poate fi stabilit direct) folosindu-se astfel relatiile: na(i-5t)100 I) @5) e=(“"—1)100 fo) 26) unde notati ile anterioare. Rezultatele obfinute pentru fiecare determinare se tree in for- mulare ca cel din tabelul 2.4. 2.2.4. GRADUL DE INDESARE SI CAPACITATEA DE INDESARE Atit porozitatea n, cit si indicele porilor e, nu dau ciente asupra starii de afinare sau indesare aunt Caracterizarea starii de Indesare a unui pamint nisipos se face ajutorul gradului de indesare notat cu Ip si care este dat de expr Tom = en in. care: e este ‘le porilor in stare naturald; ene — lor in stare de afinare maxima; em lor in stare de indesare maxima, Pentru determinarea gradului de indesare pe e mai trebuie cunoscute valorile emer $i @miny Care in laborator. — Determinarea indicelui pori (Cmss) ‘Aparatura necesarti. Pentru determinare se folosese: — vas cilindric prevazut cu guler prelungitor (fig. 2.7, a); — dispozitiv de afinare a nisipului (fig. 2.7, — plinie, etuva cu temperatura reglabila la — exsicator cu clorura de caleiu; — mojer cu pistil din portelan dur; — balanja cu sarcina maxima 5.000 g, cu prec Efectuarea determiniirit, Din pimfntul de analizat se ia o proba de circa 2,0—3,0 kg care se usuci in etuva la temperatura de 105:£2°C; uscarea se definitiveazd cu exsicatorul de clorurd de cal- civ. Dacd pamfntul prezinti o oarecare coeziune, dupa uscare el se 27 ga valoarea lui pot determina yr in stare de afinare maximaVa mojara astfel incft intreaga masa din pamint s& fie desfécuta in particulele sale componente. ij cu ajutorul lispozitivul de consider e& in -a obtinut o afinare maxima, Prin cintarire se determina masa m, a va- sului metalic pi afinat, respectiv masa my a vasul si densita- Se poate indicele porilor in starea cea mai afinata folosind relati previzut cu gu prelungitor (a) si — Determinarea indicelui porilor in stare ozitiv'de aflnare (b). idesare mascima (ema). In vederea stabilirii si_metodologie de diferenta c& proba luor ca fn eazul stal de pamint din vasul intr-o stare de indesare maxima ce se realizeaza prin compactarea succesiva a straturilor din Pamint in grosime de 5 cm prin batere cu un mai manual caw men canic, Cunoscind masa nisipului introdus fn vasul metalic, densitatea Scheletului gs @ acestuia, precum si volumul ocupat de nisipul inde Sat, valoarea lui nin se poate determina cu formula: (2.9) in care: V este volui dupa indesare, in em?; Ps — densitatea scheletului nisipului, in g/cm; ™, — masa Cunescind val indesare cu relati 28 le ©, enar Si enn Se Poate determina gradul de 7). Capacitatea de mdesare C, se determin’ cu aceleasi valori, folo- sind relatia: Cpa etn, 2.10) lemente de caieul A mee i i ‘Masa stantel+-piimint uscat m Masa stangei (vasului cilindric) my Masa probel de piimint m,—m:=m, Volumul stantei (vasului) V Densitatea scheletulut p, La mm Media lui &Nisipurile se cl icd si dupa valoarea capacitatii de indesare in cu capacitate de indesare micd cind Cy=0/4...0,6 si mare C.>0,6 cea ce permite aprecierea acestora. 2.3, DETERMINAREA GRANULOZITATIL PAMINTURILOR Granulozitatea reprezinta repartifia procentualé a granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a paminturilor, dupa ma- rimea acestora. Determinarea granulozitafii se face in funclie de marimea gra- nulelor prin urmatoarele metode: — metoda cernerii pe ciuri mai mari de 2 mm, respectiv pe intre 2 si 0,08 (0,05) mm; — metoda sedimentarii cu areometrul sau metoda sedimentérii cu pipete pentru paminturile cu granule mai mici de 0,08 (0,05) mm, pentru paminturile cu granule » pentru paminturile cu granule 23. ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN METODA CERNERIL ‘Metoda constd in separarea pe fractiuni granulare, cu ajutorul sitelor si clururilor, a paminturilor necoezive; conventional diametrul granulel se ja egal eu diametrul sitet sau ciurului prin care trece granula, Aparatura necesard. Determinarea granulozitatii prin cernere se poate face folosind urmatoarea aparaturd: — ciururi (cu cutie si cay ochiuri rotunde cu diametrul pot fol i — site (cu cutie si capac) realizate din fesiturd din sirma cu ochiuri patrate ou latui 0,08 (0,05) mm; dupa necesitati se pot folosi nsiuni intermediare; — masind de cernut adaptata sitelor si ciuru — cintar comercial, balanfa tehnicd cu sensi Modul de lucru. Incercarea se efectueazi pe prob de material care a fost omogenizat si uscat in prealal temperatura de 105°+2°C) pina la obtinerea unei mase constante. In mod obignuit pentru nis ‘si addugarea unui dispersant iantului depageste 10¥/. din masa jal a probei, determinarea se completeazi cu analiza granulo- rricd prin sedimentare. Pentru efectuarea cernerii proba se toarna pe setul de ciururi $i site montate in ordinea marimii crescinde a ochiuri Cernerea se face pind la separarea comple! jor gra- nplare cu ajutorul masini de cernut timp de aproximativ 10 min. Fractiunile granulare ramase pe fiecare ciur (sita) si in cutia de la baza, sint cintarite determinindu-se masa fiectruia. Daca 'suma maselor fractiunilor granulare inclusiv restul din. cutie) diferé mai mult de 1% fata de masa totald initialé a probei analizate, determinarea se repeté. Daca restul din cutie depaseste 10% din masa totala initial a probei analizate, determinarea se com- pleteaz, facindu-se pentru cantitatea din cutie si analiza granulo- metric prin sedimentare. Exprimarea rezultatelor. Rezultatele anal metoda cernerii se inscriu intr-un formular urmeaz&: — in prima coloana se trec dimenshu ciururilor intrebuintate d in mm: 20; 10; (0,05); — fn coloana a doua se trec cantitatile de material ramase pe fiecare sitd, ciur si in cutie m, in grame (my, Mg, May... 7); g carbonat de litiu). Dac& masa granulometrice prin tbelul 2.6) dup& cum le ochiurilor sitelor sau 5 2; 0,5; 0,25; 0,1; 0,08; Tadelul 2.6. Model pentru inscrierea fracfiunilor din pin ‘Canttatan ramasé pe sha eau Car . ‘ota uscala t sath ge mas ini— in coloana a treia se tree valorile procentuale ale acestor Fe 200, tn. 976( 2 -100; — In ultima cotoana se insertu valor Jor de granule cu dimer ai ase dines ¢ nule cu iuni mai mici decit di Jor de granule eu c cl decit dimensiunea ochiuril altel sa espectiv, calculat fata de masa inifialA a probei ]- Fr 100;... 2 100 ) mmm, 100, in of 100; M+) _ 199, Te me 232. ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN METODA SEDIMENTART Determinarea granulozitatii pe apgerminarca granuloditatit prin metoda sedimentarit se bazeaza licarea . Stokes, care exprima viteza cu e Produce sedimentarea intr-un lichid a tnor torpuri solide, in func ie mirimea acestora, ea we Prin aplicarea acestei legi la sedi 4 legi la sedimer se admite In mod conventional e& a ional c& diametrele gran in cu, dlametrete unor ofere de aoseast mast, cake ln sedimentare api la temperatura de 20°C cad cu aceeasi viteza. mare a _Aparatura necesara : tatii se folosese: ntarea granulelor din pimint si reactivi. Pentru determinarea granulozi- = cilindri din sticlé gradati, cu capacitate de 1000 em?; — areometru tip Casagrande etalonat la 20°C; , — etuva termostat reglabild pentru uscare Ia 105-+2°C; = cain de clorura de caleiu sau silicagel anhidru; — termometru per ‘ de opegermometns Permijind eitirea Intre 0 1 40°C cu precizia — ceas cronometru, agitator electric gi agitator manual; — capsule din avi i @ 8 mathe din portelan avind @ 120-300 mm, sticle de ceas ite, linguri, spatule pentru luat probe; — rizdtoare, hirtie filtru calitativa, pensula; — pahare Berzelius de 150 (200), 500 si 750 om?; — baie de apa, baie de nisip, fiole de cintdrire de 50 cm’, 32 49/0). eu folosirea areome- Viteza de sedimentare, iar aceasta la rindul sau este funct metrul si densitatea granulelor care sedimenteaza In eonsecinfa metoda consta in mAsurarea densitatii suspensiet cu ajutorul areometrului la diverse intervale de timp de Ja Inceputul de lucru. Pregitirea probelor si cantitatea de material care se ia in analiz& diferd In functie de coeziunea pamintului si de continutul de materi organice. In cazul paminturilor cu coeziunea mai redus& (predominant pratoase si nisipoase) pentru analiza se iau 45—70 g material, uscat {In prealabil in etuva la 105-£2°C. Pentru paminturi cu coeziune mare (predominant argiloase) se jau 30-45 g de material cu umiditatea naturali. Masa materialului uscat mg se determina cu relatia: - mo al ey fn care: ‘m este masa pamintului umed, in g; w — umiditatea naturald, in % Peste probele Iuate pentru analizd In capstla de porjelan se toarnd apa potabilé pind cind pmintul este complet acoperit cu api, adaugindu-se apoi ca dispersant 0,5 g carbonat de litiu sau 1 g piro- fosfat de sodiu si lasindu-se un pamintului intre 8 si 24 h. In cazul in care pamintul contine substante organice in proportic de peste 51%, situatie caracterizata prin colorarea in brun a solutiel | se procedeazd la oxidarea chimica a acestora. ‘Suspensia este trecuté intr-un cilindra gradat de 1000 cm® st dup’ adaugarea unui stabilizator al sistemului dispers (5 cm? solutie Giluata de silicat de sodiu) se completeazd volumul cilindrului pind 1p care ariazA dup& argilozitatea ‘Dupa ce suspensia a ajuns la temperatura camerei, este supusd unei agitari manuale timp de minim 1 min pentru omogenizare, dupa |= tndcumatorut uboratoruiat do drumurt 33Citirile format, la urmatoarele narii: 1,5; 30; 120 min si extragerea areometrul Introducerea sau mativ 20 ¢ pent extragerea areometrul 3¢ face lin in aproxi- Valorile H, din coloana 9 reprezinta adincimile centrului de plutire al areometrului, respectiv nivelurile la care se masoard Gensitatea suspensiei la diverse intervale de timp, care depind atit de valoarea densitatii masurate, cit si de caracteristicile geometrice ale areometrului, Atit corectia de menise (AR), cit si legdtura dintre adincimea H, si densitatea mésurata se stabilesc tru a nu deranj i nara f ia procesul fizie de sedimentare pentru fiecare tip de areometru, prin etalonarea +30 atingh momentul citi, arcomeirul trebule si fie fa ropes Eeestuia intr-un lichid de densitate cunoscuta. Diaw metrul maxim al particulelor (d,, coloana 11) care It e205 se mai pot gasi fn suspensie la nivelul de adincime 30: H, dupa trecerea unui interval de timp t de Pal inceputul sedimentirii, se poate determina pe cale nee dimentare (nomograma Casagrande) sau pe cale ana- cu ajutorul metodei areometrul : 7 ae i areometrulut 4 cu relatia at, ular dupa modelul prezentat (tabelul 27) 8-108. 7 26 ° Tabelul 2.7.Model pentru inseri a=. [mm] (2.13) g entra Snscrierea datlor de le analiza granulomries 1 eve Emm GI) asta Sp in care: 38 ~ 1 este viscozitatea solutiei, in pascal-secunde poet SS z P: © tgs § el, g (Pa £8 tas Be _|cs ali a |e [(tabelul 2.8 confine valorile 10% din S22 23 | si Hye |e |8 leg relatia (2.13) Ba ® 8 ae BS) eee | Pet ‘Tabelul 2.8. Valori ale viscozitit 20 & : a sabelul 28, Valorl ale viscoutH(it apel Stoo § {2 galee{eel _| fe] ee} a S ile(a PEELS eae fet 3 lets a alae] ae] |e <8 oe a Te te tae mts se as ol Be joj | | s{ 3s ij Xu 3 >) +} - HY at-ro | 2 Densitatile efective ale si: a ct sistemul tetra (coloana 6) seinseri sub forma de dence Paha ts ee ore ° caleulate cu relatia: lensitai reduse (Ft coloana 7) fin 28. Graf “ig, 28. Gratie = penir corectin de R=(Pea—1) +109, (2.12) w — densitatea apei, in g/cm’ ‘temperatura. In coloana 8 se inscri 9 — 9,81 cm/s. addugarea la ci 1 care se obfin prin menise AR, specified Pentru determinarea di C, datorita temperati rectaté R’ se insumeazi ibufiei granulelor se inserie corectia s 35nis| [Boo Nisip(%].. 62. Praf [%].. 28 Pietrig Comanda nr Santierul Sondgj ne Proba nr, Adingimea Bolovénis [2/0]. —. GRANULOZITATE oT eats 308 wen wear Argilé %]..4... ame! (b 6 Pietris (°/] 8 dig 0.015 go _ O12 Un: Pig: 29, Formular pentru traserea curbel granulomeirice (a) s1 histoge mai mici decit diametrul granulel d, A cu areometrul leazi cu formula’ yn ft 22 (RY a RE, 1 (2.14) $i se Inserie In co- in care 9, este densitatea scheletului in gi Joana 14 Reprezentarea grafict si interpretarea rezultatelor. Distributia procentualé pe fractiuni a granulelor se reprezinté grafic pe o dia- gram semilogaritmica (fig. 2.9) printr-o curb& de granulozitate si printr-o histograma. Pe axa absciselor, sint trecute valorile din coloana 1 tabelul 2.6 pentru metoda cernerii, respectiv valorile din coloana 11 tabelul 2.7 pentru metoda areometrulul. Pe axa ordonatelor se inscrie masa procentuala a diverselor frac- tiuni raportate la masa totala a probei analizate, adic valorile din coloana 4 tabelul 2.6 metoda cernerii, respectiv din coloana 14 tabe- lu 27 pentru metoda areometru Histograma reprezinta grafic procentele de particule (valorile) din coloana 3 tabelul 2.6 pentru metoda cernerii, diferentele dintre doua valori consecutive inscrise in coloana 14 tabelul 2.7 pentru me- toda areometrulul. Conform STAS 1243-74 piminturile se pot clasifica dupa granu- ozitatea elementelor componente, stabilindu-se fractiunile granulo- metrice ale materialelor ce aleatuiesc terenurile de fundare si func- tie de acestea denumirea pmintului. Pentru identificarea pimin- ti se poate folosi de asemenea diagrama ternara (fig. 2.10) pe trei axe fiind trecute cantitatile procentuale ale fra ‘componente iar in interiorul diagramei sint fixate zone cu denumirea piminturilor. Neuniformitatea piminturilor se exprima prin coefi- cientul de neuniformi raportul dintre diametrul co- respunzitor procentelor de 60% si 10¥/y din cantitatea totalA a ma- terialului, (2.15) 37In functie de marimea i ai se impart in urmitoarele eategori? St Um Pimtnturile necoesive — granulozi ite foarte uniform& U,<5; te uniforma 5 15, 2.9 este reprezentata o curba gramé obtinute prin felosnen curb granulometricé si o histo~ a Prin folosirea metodei combinate (sedimentare si cer Argiti prifeacs nisipoasa Fig, 2.10, Diagrama ternara. ___Reprezentind in diag ticule determinate Praf, 4% argila, reaultd cA pa : pamintul analizat e: Coeticientul ‘de’ neuniformitate Us=8 Inde forma (fig: 2.10), . 38 rama ternara cantit ‘Procentuale de par- od 621/ nisip, 28%/, zat este un nisip prafos. =8 indic& o granulozitate uni_ 2.4, DETERMINAREA UNOR CARACTERISTICI CU REFERIRE LA APA DIN PAMINT 24, DETERMINAREA UMIDITATIL PAMINTURILOR Umiditatea reprezinta cantitatea de apa pierduta prin uscare la 105-42°C a probei de pimint, raportatd la masa uscata a probei, ‘Metoda se aplicé piminturilor ce alcdtuiese terenul de fundare care contin cel mult 5% materii organice. Determinarea umiditatii se face pe probe netulburate special recoltate in acest scop, sal pe probe destinate altor incereari, la care stabilirea acesteia este ne- cesara. Aparatura necesari. Pentru determinarea umiditatii se folosese: — reeipiente cu capac, fiole de sticla, sticli de ceas cu clema, capsule subjiri din alama cromata (numerotate si tarate dupa uscare la 10542°C $i racire); — balanta analitica sau tehnica; — etuva electric termostat, putind asigura o temperatura de 1052°C; — exsi avind ca substanté de deshidratare silica- gel in. cazul rgilelor prafoase, argilelor nisipoase sau clo- Turd de calciu anhidra, in cazul celorlalte pimint Modul de lucru. Recipientul cu material de incercat se inchide imediat dupa recoltare si se cintdreste (m,). Materialul se usucd in etuva, la temperatura de 105°C, care trebuie mentinuta constant cu abatere de +2°C. Durata minima de\uscare este de: 6 h pentru paminturi argiloase gi de 24 h pentru argile grase. Dupa racire timp de circa 0 ora a recipient se inchide pentru ca pamintul s& nu absoarba w sfera si se face cintarirea (m;) a probei uscate. si masa recipientului (ma). ‘Umiditatea se caleuleazi pe baza valorilor m,, mz, ms, reaultate pla deschis, acesta itatea din atmo- determina apoi - din cintarire cu relatia: mom wm +100 [%] (2.16) I rl 2.16) fn care: ‘m, este masa materialului umed si masa recipientul in g; ‘m,; — masa materialului uscat si masa recipientului, in g; ‘™m, — masa recipientului, in g.Umiditatea este media aritmeticd a tret valori partial obtinute, Daca porii probei V, sint complet umpluti cu apa umiditatea cores- unde limitei de sattratie to, © metoda de santier, mei ra nisipurilor este metoda inundéeit Intr-un cilindru gradat se toarnd 0 cal Vj, care se citeste initial pe vasul gradat, In aceasta apa se introduce o cantitate m (g) din materialul a carui umiditate urmeaza sé se determine. Nivelul apel se va sidicn fn vas la o alla gradatie corespunzitoare volumului, care va fi VieVitVetV, [om] ean pid, pentru determinarea umiditatii intitate de api de volum unde: Ve este volumul apei continut in proba de mas m; V, _ _— volumul fazei solide din aceeasi prob’; Vy $i Vs sint marimi necunoscute Se stie ci: m=aaatm=Ve p+ Vebe [8] (2.18) unde: ‘m, este masa apei din proba; m, — masa fazei solide, Pe — densitatea apei ®% — densitatea fazei solide (a nisipului) Din relatia (2.17) se obtine: Ve=Vi—Vi—VesAV—V, [om unde: AV este cresterea volumului de api din vas, materialului, Introducind pe V in relatia (2.18) se obtine: m=(AV—V,)ou+Vs es [g]. Stiind cA: V,= ™ rezutta, Pe dupa introducerea m=(Av—™)p,, m3 (V2 )oubim, fom) (2.19) Din relatia (2.19) se obtine prin transformart: P(m—AVpy) yx =A) 20) a tel @.20) Masa apei continuta de proba este: m,en—m,, Introducind pe m, din relatia (2.20) rezulta: ga AVE) Igy (221) a Umiditatea nisipului este: ma Bh Vey— mm) (2.22) im, ~ edm— AV) ‘ i pentru de- —1, din relatia (2.22) rezulta formula final pentru terminarea ‘niga nisipaal pria metoda faundae e av w=100+ (Al - (2.23) ‘Umiditatea se mai poate determina si prin metode radiometrice ca si prin alte procedee. 242, STABILIREA GRADULUI DE UMIDITATE, i i rt ‘tre volumul Gradul de umiditate se detineste ca find raportal in de api confinut into. proba dats din pamint ft volumul total al porllor respectivi: Saas. (2.24) at aN In relatia de definitie (2.24) inlocuind Vi=& si Vyme-Vine a se obfine: Spo Sef eee (2.25) weG ewe i i ‘nui pimint este Pentru determinarea gradului de umiditate al unui pimint necesard cunoagterea umiditaii naturale wa greutatit volumice a scheletului ¢, $i a indicelui porilor e sau a porozitatii n, in stare naturala. | — Cind se cunoaste porozitatea natural n a pamintului analizat relatia (2.25) devine sane, (2.26) a iDup valoarea gradul site de umiditate S, piminturile se pot cla- — useat S,<0,40, — umed 0,40-0'90, 243, DETERMINAREA LIMITELOR DE PLASTICITATE, le Plasticitate sint umiditafi care corespund anumitor lor si anume: — limita inferioara de plasticitate w, definité ca ws tatea i din starea tare in stare plastica; te wy definité ca umiditatea ce stare plastic tn stare curgatoare ‘mi ioare de plasticitate. Se determin: umiditatea minima Ja care un pimint poate fi modelat sub forma de : palma pe o suprafata din ‘ticki mati. de t8, cutite de laborator si etuva, Materialul de anal at se trece pe razdtoare, se frdminta pentru 8 fi omogenizat si se adauga api numai dacd m: se formeaza, prin ie 34 mm diametru ticitate, Pentru fiecare Paralele de determinare) luind de plasti — Determinarea limitei superioare de te ” erioare de plasticitate. Aceasta se ate face pri m rande si cu aj i Fat ace Prin metoda cu cupa Cassagrande si cu ajutorul conului Metoda cu cupa Casagrande. Se determina _Metos Se determina umiditatea 0 tdieturd fécutd in pémintul adus ta stare de pasta omogends ta Gave 42 in fig, 2.11, se inchide pe 12 mm lungime, dupa 25 c&deri aparatului ale cupei de la o indifime de 10 mm. Pentru determinare se ="aparat Cassagrande loseste urmitoarea aparatura: © inalfime de 10 mm pe un postament de cauciue presat cu duritatea de 70 unititi Dunlop, spatula 4, razitoare din tabla galvanizata, cutite de laborator si etuva. ~ Proba se trece prin razitoare, se bmogenizeaz’ prin amestecare prelungitd si se framinta cu atita ap cit este necesar pentru a rea- liza 0 pasté plastic& moal Se introduce materialul astfel pregatit in cupa aparatului (apro- ximativ 2/3 din cupa se umple cu material) si se niveleazé suprafata it. Cu ajutorul spatulei 4 se efecttieazi in material taie~ turd adinc’ pind la fundul cupei. Se invirteste manivela, pind la cdderea cupei de la o inaltime constant de 100 mm pe postamentul aparatului, la intervale de timp regulate (120 cideri/minut), pind eind taietura se inchide pe 12 mm lungime, numarindu-se caderile. Nivelind din nou materialul, operatia se repeti de mai multe ori, iar momentul in care inchiderea de 12 mm lungime se produce dupa un numir de cAderi care nu diferd cu mai mult de +1 c&dere, se determina umiditatea. Incerearea efectuat& in acest fel se repetd pe aceeasi_past4, Gilat succesiv cu mici adaosuri de apa si se intocmeste o diagra- mA avind in abscisa diferitele valori ale umiditatil, iar in ordonata + 43Pentru fiecare proba de pimint se vor face doud determinari “1 Saal pe) sau adincimea Diitrundere a canviet 8 Rs Aumérul de céderi ale e oe, Lager 20 “0 50 60D. a 298 Fig. 2.2. Grafic pentru determinarea limitei superioare de plasticitate: @ ~ sua determine co metoda Catastande: &— curva determina eh rate “tmit wrmatoarele diferente dintre dowd determindri ia pa- — pentru nisipuri argiloase 24/4; — pentru argile nisipoase —2,5%/ — pentru argile 30%. Pentru determinarile rapide la care nu i nu se cere o precizie pr mare se poate folosi ,metoda intr-un singur punet ns PT “4 Metoda conulut Vasiliev. Pasta plastic moale, preparata din pa- mint de cercetat, se introduce in paharul dispozitivului (fig. 2.13) si se niveleazé cu ‘cufitul avind grijé si nu existe goluri. Conul (de masa 76 g) adus cu Virful la suprafata pastei, se las sd cada liber in aceasta, patrunderea citindu-se pe suprafata lateralé a conului, Fig. 243. Conul Vasiliev pentru dolerminarea. limitei superioare de plasticitate: 41 — suport paharuy 3 — conus Pentru fiecare pimint de cercetat se vor face trei determinari pe paste cu umiditafi diferite (ws, ws, ws) si se citese patrunderile conului $4, 8 gi 83- Rezultatele obtinute se treo in graficul semilogaritmio din fig. 2.12. In ordonati se tree pitrunderile conului, iar in abscisé umidi~ tijile corespunzatoare. Se objin trei puncte cu care se traseazd 0 dreapta. Limita superioara de plasticitate wz este abscisa punctului de pe dreapta obfinutd, pentru care ordonata s=0 mm. Indicli de plasticitate I, st de consistent I. Domeniul de umi- ditate in care pamintul se comport plastic este diferenta dintre cele doua limite caracteristice. Corespondentul numeric al acestui dome- niu este indicele de plasticitate 15: Ty=wr—w, — [%e] (2.27) valoarea lui indicind puterea de absorbtie a particulelor fine. Starea de plasticitate a pamintului functie de valorile J,, in este: — neplastic Iy=0; — cu plasticitate redus& 0<1,<10; - 1035.iv \ ‘Tapelut 2.10. Gruparea piminturilor pe categoril pentr dimensionarea sistemulul rutier indice Distbutia materials po tractiunt granuiometice, “ptt Dirt P om 4 (org os 27s | “ul Fai Necoezive Prat nisipos, prat ar tilos-nistpos, brat, brat avai Coezive Ps Folosindu-se indicele de plast lometrice, paminturile se pot cla Clasificarea piminturilor se mai poate face si cu ajutorul indi- celui de grupa. Aceasta exprimd calitatea piminturilor in. special Calcutul coeficientilor a, d se face astfel: daca x este pro- sub raportul portanfei, fn funcfie tot de granulozitate si de plas- centul de granule ce trece prin sita de 0,074 mm’ atunci se obfine ticitate pentru: Valoarea indicelui de grupit I, se obtine cu relatia: | ss oxo an Be B75 a—40 2555 b= 40 fn care: w.<40 c=0 1,<10 d=0 eck 4060 c=20 %>30 d=20. sub 0,074 mm, ‘au valori cuprinse intre 0 gi 40. a ne ee ee ae a © este functie de valdarea limitel suiperi 7 wu cit valoarea indicelui de grup este mai micd, - i are Valori cuprinse intre 0 a0e O° Plasticitat sidera pamintul de ealitate mai bunaj indicele de grup de valoare 0 a Eanes indica un pamint bun, in timp ce pentru valoarea 20 pamintul este varlaza fn funetie de I, intre 0 si 20 necorespunzator (foarte rau) pentru terasamente, 4 ° 47Consistenfa unui pimint argilos, care reflecta usurinta modelarii sale, depinde de cantitatea de apa pe care o confine si se exprima Prin indicele de consistent [,, definit ca: unde w este umiditatea natural a p&mintului, In intervalul Je variazii intre 0 si 1; serveste la clasificarea paminturilor a1 si la calculul capacitajii portante, Functie de se clasifica in urmatoarele stari de consistenta: — curgatoare Les 0<1.<0,25; 0,25 1,00. 24.4, DETERMINAREA INALTIMIH CAPILARE imea capilara h, se defineste ca inaltimea deasupra nive- 1 apei subterane, la care apa se ridic’ in porii pamintului te, ascensiune capilara dupa ce pamintul a fost complet uscat (curba A); — saturarea pimintului prin ridicarea nivelului apei libere ur- mat& de drenare (curba B). Metoda coloanei din pimint se uti limitelor indltimit capilare: Ie magi Ie min modul de umezire (fig. 2.15) in'paminturi fractiunea mai mare de 2 Metoda se foloseste pentru determinarea inal 1a 60 cm. Metoda consta in determinarea variafiei umidittii pe inalfimea unei coloane din pimint deasupra nivelului de ap& de la baza acesteia, Aparatura necesardi. Pentru determinare se folosese (fig. 2.15): lindrii 1 din: metal inoxidabil, sticl groasa, material plastic las, prevazuti la capete cu sisteme de imbinare etanse 2; sau ple: 48 jametru interior ca. al cllindrilor, — inet metalic 9 cu acelasi diametru interior ca aioe, revit oo doua discuri suprapuse; unul superior 4 ain ZB ba Beg eeitd 8 400 ochiuri pe em? 91 altul inferior 9 din tabla per cu ochiuri de 3:mm sau 5 mim; Fig. 218. Aparat pentra determi ff J ff area Inalfimit capilarc. de imersiune 6 cu un diametru mai mare decit cel al ele- .elar, prevazut cu un gratar 7; fund 8; 0a gs © eeuva termoreglabilé; spatulé, cutite, capsula, seate Bfectuarea deter Cantitatile de pamint tulburate, Juste in functie de marimea cilindrului se usucd la temperatura ‘ind la umiditatea 1—2%/, ; pins ge progiteste cilindrul de la baz& I fixindu-t f gitorul 9. Se introduce pimintul in ellindrul facteazé prin batere, presare sau ¥ toda corneas in lucrare, pind la realizarea compacta pe care 0 va avea Inaterlalul in construct. ; lea cilindru si se fe scoate prelungitorul, se monteazi un al d Fe ea a mS pina la realizarea coloanei din pamint cu 0 compaetare w toatd inaltimea el 4— tnarumatorw! iaboraterutut de drumurt 49ful, masa aparatului cu material inre- gistrindu-se in tabelul 211, i ima a granulelor din pamint. se e7ea Brobel prin ascensiune capilard, Coloana formata ca ‘mal ous $¢ ssa78 cu inelul 8 pe gratarul 7 al vasulul dein era > poaaind apa tn vasul de imersiune pind ce niveldl shoe deh Paste nivelul bazet coloanei (eilindrulul) se lee aoe timp Hliice pole, funetle de mirimea porilor pininiutaie st! ame Manning ei capllaritate in coloana din pimint, pint ce act gas vimine constanta, In acest scop se efectueazs cintiriri zilnice, se scoate coloana sparicd din apa lsindu-se in repaus timp Ses nne picdturile de apa a! flate la suprafata exterioard inainte de cinthane Datele cintarirllor se tnregistreaza in tabelur 241. pied natura chimicd a apei din pinza subterand, din lucrarea 2ind ane saciferd de cea potabila, se va efectua deterimmarce nee ind apa recoltata din aceasta pinza imsiageate coloana din vasul de imersiune si se determing varia- fe umiditatii pe tnaitimea coloanei din pamint Pee aceasta se scoate materialul pe s 3 em si pentru fiecare strat se deter= i valoarea umiditatii w pe cite doua probe Incercarea se efecti ueaza la o temperatura de 18... 25°C, dacd Proiectantul nu indicd 0 Saturarea alta temperatura. in vasul de imersiune pind la 1 em, pazei cilindrului si se lasé apoi 3-10 zile in vedenn coloana din pamint, Interpretarea rezultatelor. Se determina caracteri Probel din pamint, dupa compactare, si anume: ale e initiale e/em4] (2.30) 50 Janet ain pint soaiginitcaplare prin metoda col terminarea inffimil cap! Tabelut 2.11. Det san Tana conglenea Se se ose ‘Masa aparatului cu proba, my ‘Masa aparatulUi ty & ‘Masa probel mame Votumul probei V, om? Umiditatea initiald a probel wy % Densitatea aparenta fn are scala gle Indicele poritor ¢ ime total 9 colon a ‘din _p&mint_H, cm REZULTATELE DETERMINARIL ‘Numfrul stratulut “A — masa materiatutal_ | fumed en tara, 6 B— masa materialulut uuscat cu tara, C— tara recipientulul,¢ © matie pe strat, Ye wimedie pe strat ve 1 | | tT | Ut