MINISTERUL EDUCATIE! $I CERCETARII = = lologie Manual pentru clasa a XI-a lonel Rosu Calin Istrate Aurel ArdeleanManualul a fost aprobat cu Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4446 din 19.06.2006 in urma evalurii calitative organizate de citre Consiliul Nafional pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor gi este realizat in con- formitate cu programa analiticd aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetirii nr. 3252 din 13.02.2006. Date despre autori AUREL ARDELEAN — prof. uni. dr. la Universitatea de Vest Vasile Goldis” din Arad, autor sau coautor a 300 de hucriri (culegeri de teste, lcrri de laborator, manuale de Biologie pentru clasele a V-a si a IX-a, cursuri universitare) Tons. Rosu — prof. gr. Ila Colegiul National ,Elena Ghiba Birta” din Arad, coautor a numeroase lueriri (manual de Biologie pentru clasa a IX-a, ,Anatomie si fiziologie umané” — manual pregittor pentru admiterea in invaamntul supe- rior galtele) : Cau Isreate — prof, gr. [la Liceul teoretic ,Vasile Goldig” din Arad, coautor a numeroase lucriri (manual de Biologie pentru clase a 1X-a, Anatomie si fiziologie umani” — manual pregétitor pentru admiterea in invatiméntul superior” gi altele) Referenti stiimifici: prof. gt. | Sorina Gavrilescu, Inspectoratul Scolar Judetean Arad prof. gr. 1 Anca Lazea Postelnicu, Colegiul National ,.Elena Ghiba Birta” si , Moise Nicoara”, Arad Redactor: Rodiea Lungu Tehoredactare computerizaté: Mihaela Dumitru Desene: Petruta Serban Coperta: Valeria Moldovan Deserieres CIP a Bibloteci ROSU, JONEL Biologie: manual pentru clasa a XI-a/ Jonel Rosu, Calin Itrate, ‘Aurel Ardelean.~ Bucuresti: Cornt, 2008 ISBN 978.973-135-364-7 1 Isate, Calin )L Ardelean, Aurel SHOTS.35) Editura CORINT Redactia si administratia: Str, Mihai Eminescu nr. 54, sector I, Bucuresti Tel.: 021.319.47.97; tel /fax: 021.319.48,20 Difwzare: Str. Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucuresti, cod postal 060012 Tel: 021.319.88.22; 021.319.88.33; 0748.808.083; 0758.225.443; fax: 021.319.88,66; 021.310.15.30 E-mail: vanzari@edituracorint.0 Magacinul vietual: www.grupulcorint.10 ISBN 978.973-135-364-7 Toate drepturile asupra acestei lucrri sunt rezervate Editurii CORINT, Parte component a Grupului Editorial Corin. im de sa de” Ac ra es ticluarit ‘con 2006, aera al de supe- logie si Cuvéint inainte Prezentul manual respecta programa de biologie pentru clasa a XL-a, ciclul superior al liceului, aprobatd de dire Ministerul Educatiei si Cercetarii prin ordinul nr. 3252 din 13.02.2006. In elaborarea manualului am pornit de la urmatoarele considerente: —trebuie sd prezinte relat logice de continuitate fata de materia studiaté in clasa a X-a; — si asigure informaria necesard formérii conceptului de culturdi generalé, baza unei vieti séndtoase; — si asigure acumularea experienfelor necesare integrdrii pe piata mun : — si permité abordarea diferentiatd a prevederilor programe, in functie de filierd, profil si spectalizare: — si asigure dobéndirea competentelor necesare continuérii studiilor in invatdmantul superior; — sé creeze posibilitatea objinerii unor performante superioare. Pentru realizarea obiectivelor propuse, am considerat necesar si introducem la fiecare capitol scheme si Jmagini necesare unei reactualizari a principalelor structuri anatomice care stau la baza proceselor fiziologice de studiat. Nofiunile exemplificate pot fi utilizate partial sau integral, in funcie de nivelul de cunostinfe existent sau dort Cunostintele de fiziologie, prezentate conform programei, pot fi si acestea abordate diferentiat atdt la nivel de clasd, cét si individual, Textul este exemplificat si completat cu numeroase imagini si tabele si cu un glosar cu termeni explicativi. Acestea sunt menite sd sustind demersul didactic prin crearea posibilitatii de a face comparati, de a stabili ie- rarkii si ordine de médrime sau de a intiri persistenja in memorie a notiunilor prezentate. Jnformatia, care uneori poate parea complex fafa de tendinqa de decongestionare a materiei, considerdm ca este necesarii celor care dorese sa obtind performante superioare in scopul accederii in facultdfile unde se prac- ticd examene de admitere. Autorii Studiaza 1 ord/siptimina: — filiera teoretica — profilul real, specializarea matematica — informatice, ~filiera vocational — profilul artistic, specializarea coregrafie; — profilul sportv, toate specializarile; —profilul militar, specializarea matematicd — informatica: — filiera tehnologica — profilul resurse naturale si protectia mediului. 2 ore/sdptimind: —filiera teoreticd — profilul real, specializarea stiijele naturii, La profilul real, specializarea stiinjele naturii, conginuturile se studiacd integral. La profilul artistic, specializarea coregrafie, confinuturle se studiaza integral pe ‘parcursul claselor a XI-a si a XII-a. La celelate profile $i specializiri, cu 1 ord/siptiménd, se studiacdé numai continuturile nemarcate cu asterise rogu. —_—Bibliografie selectiva IL Ardelean, A., Rosu, 1, Istrate, C., Vasloban, V. Anatomie si ficiologie umand. Editura Corint, Bucuresti, 1999, Anthony, CP., Kolthoff, N.S. Fondamenti di anatomia e fisiologia dell'uomo. Casa Editrice Ambrosiana, Milano, 1977. Avilla, V.L, Biology a Human Endeavor. Bookmark Publishers, Chula Vista, California, 1992, Baciu, I. Fiziologie. E.D.P., Bucuresti, 1977, Carmaciu, R., Niculescu, C., Torsan, L. Anatomia si fisiologia omului. E,D.P., Bucuresti, 1983. Comorosan, S., Mittic8, N. Metodele laboratorului clinic. Editura Medicala, Bucuresti, 1964. Ene, S., Sandu, Gh., Gimiineci, Gh. Manwal pentru clasa a X-a. Editura LVS Crepuscul, Ploiesti, 2008. Fox, Sl. Perspectives on Human Biology. Wm. C, Brown Publishers, Dubuque, 1991 Haulica, 1. Fisiologie umand, Editura Medical, Bucuresti, 1997. Martin, Elizabeth (ed.) Oxford Dicfionar de Medicind, ed. a 6-2, Editura ALL, Bucuresti, 2005. Moll, KJ, Moll, M. Atlas de anatomia omului Winterthur, Editura ALL, Bucuresti, 1997. Papilien, V.V., Rosca, Gh.V. Tratat elementar de histologie. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Pora, E. Homeostazia. Editura Stimtifica si Enciclopedicd, Bucuresti, 1981. Ranga, V., Dimitriu, R. Atlas de anatomia omului. Sistemul nervos central. E.D.P., Bucuresti, 1993. Rusu, V. Dictionar medical, ed, aII-a, Editura Medicali, Bucuresti, 2004, Stoica, M., Mihdilescu, 1. Luerdri practice de anatomie si fiziologie umand. E.D.P. Bucuresti, 1981 Titircd, L. Urgenfele medico-chirurgicale. Editura Medicalé, Bucuresti, 2000. Vincent, P. Le Corps humain. Librairie Vuibert, Paris, 1983, *** Adlante di anatomia, Giunti Gruppo Editoriale, Firenze, 2000, ***Lexicon de simptome si sindroame, Editura Medicala, Bucuresti, 1987, Bibliografie indicata pentru elevi Ardelean, A., Rogu, 1. Istrate, C. Mic atlas de anatomie. Editura Corint, Bucuresti, 2002 Amau, E. Lumea Invizibild. 0 incitantd cdllatorie in interiorul corpului omenesc. Editura Teora, Bucuresti, 1998, : Criciun, T., Criciun, V. Mie dictionar de biologie. Editura Albatros, Bucuresti, 1976 loan, C. Biologie in imagini si scheme. Editura Studenjeasca, Bucuresti, Vol, 1 1998, Vol. I 1999. Pora, E. 0 cdilétorie in corpul omului. Editura fon Creangi, Bucuresti, 1985. Theodorescu, D. Mic atlas de anatomia omului, E.D.P_, Bucuresti, 1982 Tibea, F. Anatomia omului, Atlas scolar. Editura Corint, Bucuresti, 1999.|| ALCATUIREA CORPULUL UMAN MPLANURI Si RAPORTURI ANATOMICE TT Panis axe 1.2. Regiuni si raporturi anatomice 2. NIVELURI DE ORGANIZARE, Ter practice at 11 FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN, fi AVEUNCTIILE DE RELATIE 1. SISTEMUL NERVOS .... Rec 11, Csticarea seal ‘vedere topografic gi functional #12. retatile neuronului. 1.21 Chasificarea neuronilor dupi Funct. 132. Exetsbiaen : 1.23. Conductibilitatea. 1.2.4. Integrarea .... 1.2.5, Sinapsa 13. Siemans smi 0707 1a Fano reflnd a sibel novos Soma stra pric 132 Fungi de eondices 11553. Neri pial {13.4 Nervi cramen 14. Sistema norvos veetiv oti elementare ce ied gi atlogie “ean pace Evalue 2. ANALIZATORIL Resctuaare 2. Seementle uni anlar 3.2 Aton! vzual Lc practice Eisluse 35 Artal aad 24 Analzatoral vestibular 2.5, Analizatorul cutanat "5.6. Analizatorul pustativ ‘29, AtalaatorlSfscty “S24 Analatona inestezié Notiun elementare degen gi pailogie Lan paste 3, GLANDELE ENDOCRINE fA ae. i 32 Thoda 23.3. Paranal 34 Glaele sprariaie 3.3 Pancreas enor 336 Epa 30 Tans 3.8. Gonadele *3.9. Mecanismul general de reglare nervoasa $i umorala & secrete endocrie ee Disfunctii endocrine Erase 4. MISCARER React ; *Principiile fizice ale motricitati. 44, ital ots 41 Sele 4.1.2. Functile sistemului osos 1.3, Cregterea oaselor “Aids Antcuaile 41S Repaai soasl No menue dnt palo value : 420 Sistema misc’ Z 421. Principalele grupe de muschi!scheietiel 2, de contractii #423, Sauer fibre! mucilare *4.2.4, Fiziologia fibrei musculare $425; Manifest contactiei muscular ‘os din puncl de | Cuprins Notiuniclementare de igiend si patologie B *Laerat practice 4 Evaluare sn 76 B, FUNCTIILE DE NUTRITIE n 1. DIGESTIA $1 ABSORBTIA 7 ReaetUliZ8t nn a7 1.1, Transforms fizico- chimice ae alimentelor ......79 1.1.1, Digests mecanici 1.1.2 Digestia chimica 1.1.3, Absorbtia intestinal 1.1.4 Fiziologiaintestinului gros ‘Notiuni elementare de igiena si patologe Lasan pace. 2. CIRCULATIA. Reactualizare 2.1. Grupele sangvin.. 22 Imunitatea oo *23, Hemostaza si coagularea singel. 2.4, Activitatea cardiac’, 25. Circulatia mare si mic Notiuniclementare de igend i patologie Lucri practice 3. RESPIRATIA Reactualizare 3. Ventiatia pulmonar, 3.2. Volume si capacitairespiratoi 3.3. Schimburile gazoase respirator Notiun elementaré de igienss:patologie ‘Lucrar practice Evalue AL EXCRETIA 105 Reactalizare 10s 4A. Formares tring! 106 412 Bliminarea urine 107 43, Compoctia unin S07 Non lente dnl palo ie Eval : 109 §, METABOLISMUL 00 5.1, Mebolisml intermedi. 0 S11]. Metaboismulgluidic 110 3.12. Metaboismal iii nl 5.13, Meuaboismul protic 12 52. Metabolism energetic 13 53, Nurimentele 4 53.1. Veoere comet meer svat alent 115 #54, Vitaminele ig Evaluse : it C. FUNCTIA DE REPRODUCERE. 1s 1/SISTEMUL REPRODUCATOR ig LL. Sistem reprodultormascuin iB 12 Sistemalreprdudtor feminin 19 2. SANATATEA REPRODUCERIL Dt 2.1 Planningl familial... 121 22. Concept si conracepie 121 23 Sin mage 2 jun elementare de gia palogie Bralare eee 123 D. ORGANISMUL - UN TOT UNITAR. 124 1, Homeostazia media intern 124 +2, Princialele constant fiziologice Sos +3. Rolul mtegrator al sisemului nerves endocin. 126 Glosar . 7 5ALCATUIREA CORPULUIUMAN I ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1, PLANURI $I RAPORTURI ANATOMICE 1.1, PLANURI $I AXE Plan sagital Dorsal Ventral | (posterior) (anterior) ‘Ax longitudinal Pol caudal Fig. 1. Planuri gi axe ale corpului uman, 6 Corpul uman este constituit din patru segmente: cap, git, trunchi si membre, ‘ Capul cuprinde neurocraniul (cutia craniand) si viscerocraniul (fata). Gaitul (regiunea cervical) leaga capul de trunchi Prezinté 0 regiune cervicala posterioara (ceafa) si o regiune cervicalé anterioars (gatul propriu-zis) Trunchiul este format din torace, abdomen si pelvis. Aceste structuri anatomice prezinta la interior cavitatea toracicd, cavitatea abdominala si cavitatea pelviana. in cele trei cavititi se afl viscerele. Cavi- tatea toracicd este separati de cavitatea abdominala de citre diafragma, Fiecare membru are in componenta sa centura $i membnil liber. Centura leagi' membrul liber de trunchi, Membrele superioare sunt constituite din centura scapulara si membrul liber cu brat (segment proximal, apropiat de centura), antebrat si mand (segment distal, Membrele inferioare sunt constitute din centura pelviand si membrul liber cu coapsa (segmentul proxi- mal), gamba si piciorul (segmentul distal) Pozitia segmentelor corpului se descrie in functie de clementele de orientare, axe si planuri. Axele Axul longitudinal, vertical, in lungimea corpului, are un pol cranial (superior) si un pol caudal (inferior, Anul sagital, vertical, anteroposterior, are un pol anterior si un pol posterior. Azul transversal, orizontal, are un pol sting si un pol drept. Planurile (fig. 1) Planul sagital imparte corpul in dou jumatiti si- metice, sting’ si dreapti. Planul frontal imparte corpul in dous parti asime- trice, anterioard (ventral) si posterioara (dorsal). lanl transversal imparte corpul in dowd parti asime- ‘tice, una superioari (craniala) si una inferioara (caudal), Se mai utilizeaza termenii: superficial (la supra- fata), profiund (in adancime), proximal (apropiat) si distal (indepartat).thi sio asi rior atea avi- ide asi chi. vura al, ‘tal, ura oxie fie ”. sol un “ALCATUIREA CORPULUI UM: 1.2. REGIUNI $I RAPORTURI ANATOMICE ‘me (eines ronal) ci reine oita) ap (egies) rece (egises tc) ‘ eer tm cel wemnat| “FI sera a 4 regina oni) 4 tare eaton) a ty —__ ‘ine mt) <= anctry | pe amebrii) etic sold (regimes ‘ouli) regimes snpinal iaaseons | = mae fey (pn cohen \ pi lee | dosul palmei } | in a | fopeeit | sar mn | \ femurs} | mbt \ reiueseigasrich ipod regina abdominal ater gine omit gine ick eine hipogastid sienel Regiunile cavitétii toracice si abdominale Fig. 2, Regiunile corpului uman,ALCATUIREA CORPULUI UMAN 2. NIVELURI DE ORGANIZARE —————_—__ 2 Raspuns {ntreaga materie este organizata in sisteme. Dintre sisteme, cele mai complexe sunt sistemele vii, sis- temele biologice. Un sistem biologic are o organizare specificd, mate- rializati prin structura si functia sa si prezinta conexi- Uni interioare si cu exteriorul de natura materialé, ener- sgeticd si informationali. Unsusirile unui sistem biologic sunt: — caracterul informational; — integralitatea; —echilibrul dinamic; —autoreglarea, Caracterul informational se refer la faptul c& sis- temele biologice mostenesc un anumit bagaj infor- ational, la care se adaugé informatia proprie dobin- dita in relatile cu mediul, Integralitatea. Un sistem biologic nu se reduce la suma insisrlor pérjlor sale componente, ci prezinta insusini structurale si functionale noi, caracteristice intre- gului, pe care nu le au partile componente luate izolat. Echilibrul dinamie reprezint& starea stationara a sistemului in conditiile permanentului schimb de sub- stantd, energie $i informatie ale acestuia cu sistemele inconjurdtoare Autoreglarea este capacitatea de receptie a infor- matiei, de acumulare si prelucrare a acesteia, de selectie a raspunsului optim si de efectuare a rispun- sului adecvat (fig. 3) Existi o ierarhie a sistemelor in funetie de nivelul fiecénuia de organizare, Orice sistem este alcétuit din subsisteme — niveluri de organizare inferioare — si la ‘indul su este parte component’ a unui sistem mai com- plex, care reprezinti un nivel de organizare superior. Simplificat, in cazul organismului uman, putem lua {n considerare urmétoarea ierathie a sistemelor: celula, {esut, organ, sistem (aparat), organism (fig. 4). Celula este unitatea fundamentald morfofunetio- nala gi geneticd a organismelor vii, Ea este capabili de metabolism, excitabilitate, crestere, diferentiere, auto- reproducere si autoreglare. Toate celulele organismului provin din celula-ou(zigot). {n uma proceselor de diferentire, care se desfisoari pe parcursul dezvoltirii ontogenetice’, forma celulelor se diversified in concordant cu funcfile indeplinite Fig. 3. Autoreglarea sistemelorbiologice. 8 * Cuvintele marcate cu asterise sunt definite in glosarul de la sfargitl manualuli nun gen cial tipe mu cor ace inc tip, org, tw ca isi tel ce [es dif une sin int sis co car ine (fu SpeDintre i, sis. mate- mexi- ener- sub- nele vfor- de un elul din Pe parcursul dezvoltirii ontogenetice se desfasoara fo evolutie cantitativa, materializaté prin cresterea numérului de celule, si 0 evolutie calitativa — histo- geneza. Histogeneza este procesul de diferentiere si spe- cializare a celulelor, care duce la aparitia celor patru tipuri fundamentale de tesuturi: epitelial, conjunetiv, muscular si nervos. Forma de existent a celulelor in corpul uman este tesutul ‘Tesutul este o grupare de celule diferentiate si in- terdependente, care au aceeasi structurd si indeplinese aceeasi functie. Histogeneza este urmati de asamblarea tesuturilor in organe, organogeneza. in alcdtuirea organelor participa unul sau mai multe tipuri de fesuturi. Aceste fesuturi asigurd atét structura organului respectiv, cat si functionarea acestuia. *RETINETE Dupa capacitatea de regenerare, tesuturile pot fi: slab specializate, capabile de regenerare (fesu- turile epiteliale si conjunctive); © putemic specializate, fara capacitate de regenerare (tesuturile muscular si nervos). Numai celulele nematurizate, embrionare, sunt capabile de diferentiere. Celulele mature diferentiate isi pierd aceasta capacitate. Uneori, in fesuturile epi- teliale sau conjunctive raman celule nematurizate — celule de tip embrionar —, care se divid haotic si produc noi generatii de celule care nu se mai dife- rentiazi. in acest mod pot rezulta tumori maligne’. Organele sunt grupiri de fesuturi, identice sau SS ee | repoarzare— depolrzae Fig, 13. Potentialul de actiune si conducerea excitaiei ‘A. potential de repaus; B, C, D. conducere din aproape in aproape, si conducere a excitatiei constituie legea tot sau nimic”. Stimularea repetati cu excitanti subliminali poate produce totusi excitatie, datorita procesului de sumatie (insumare a modificarilor repetate de depolarizare).. Excitabilitatea depinde si de timpul necesar unui stimul pentru a produce un rispuns (timp util), dar si de bruschetea cu care stimulul actioneazai asupra mem- branei. La cresterea lenta a intensitatii stimulului, membrana se adapteazi si celula nu mai rispunde printr-o noua depolarizare. 1.24, Integrarea Prin relafiile neuro-neuronale si neuroefectoare, realizate prin sinapse, celulele nervoase realizeaza atit legatura functionala intre structurile organismului (integrare interna), cét si adaptarea acestuia la conditi- ile exteme mereu schimbatoare (integrarea in mediu). 15SISTEMUL NERVOS | 1.2.5. Sinapsa Sinapsele reprezinté legiturile morfofunctionale de contiguitate’ dintre neuroni. O sinapsi cuprinde trei componente (fig. 14): — componenta presinaptica este reprezentati de butonul terminal al axonului, in care se gisese mito- condrii si vezicule cu mediator chimic (acetileolina, adrenalina sau noradrenalin — fanta sinaptic’ este spatiul sinaptic de 200-300 A’, cuprins intre membrana presinaptic a butonului ter- minal si cea postsinaptica; — componenta postsinapticd poate fi membrana diferentiati a unei dendrite (sinapsi axodendritic’), a ‘unui corp neuronal (sinapsi axosomatic’) sau a unei fibre musculare (sinapsi: neuromuscular sau plac’ motorie), Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se rea- lizeaza o rejea de receptie, conducere, stocare gi inte- grare a informatiilor, in vederea elaboritii unor ris- Punsuri reflexe sau voluntare, Aceste rispunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare la muschi gi glande, deter- mindnd reactii de apdrare si adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului. Etapele transmiterii sinaptice (fig. 15) sunt — sinteza mediatorului chimic; stocarea mediatorului in veziculele sinaptic —eliberarea mediatorului in fanta.sinapticé, in cantitate proportionala cu freeventa impulsurilor, — actiunea mediatorului asupra membranei postsi- naptice (cresterea permeabilititi); — aparitia potentialului postsinaptic excitator (daca in celula pitrunde Na’), sau a potentialului post- sinaptic inhibitor (cind pitrunde Cl, ce determina hiperpolarizarea membranei); — inactivarea enzimaticd a mediatorului Datorité succesiunii acestor procese apare intar- Zierea sinapticd de 0,5~1 ms. Circulatia unidirectionalé a impulsului nervos de-a Jungul unui sir de neuroni este determinati de dis- Punerea veziculelor sinaptice numai in butonii termi- nali ai axonilor. In unele structuri (miocard, muschi viscerali etc.) se descriu ,sinapse electrice”, flr mediatori chimici si cu circulatie probabil bidirectional a influxului nervos. 16 Fig. 14. Sinapsi axodendriticd: | - axon; 2 - buton termi- nal; 3 - vezicule sinaptice; 4 - fant sinapticd; 5 - dendrit ’. Mecanismele transmiterli sinaptice. A. Etape: 4- patrunderea calciului; b - actiunea mediatorului asupra receptorului; c- reabsorbtia mediatorului neutilizat;d -reab- sorbtia mediatorului inactivat;1. neurofibrile; 2. vezicula sinapticd; 3. mitocondrie; 4, influx nervos; - receptori B, Mecanism: 1. veziculé sinapticd; 2. membrana presinap- tid; 3. fanta sinaptic&; 4. membrana postsinapticd; 5. recep- tor; 6. acetileolin; 7. colinesterazi; 8. colind; 9. acetat; 10, actiunea mediatorului membranei postsinaptice.1.3. SISTEMUL NERVOS SOMATIC ou SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos isi desfisoara activitatea prin acte reflexe cu centri nervosi situati in substanta cenusie din diferitele segmente ale nevraxului, pe baza informaiilor transmise prin fibrele nervoase din constitutia nervilor si din substanta albé a sistemului nervos central. 1.3.1. Functia reflexd a sistemului nervos somatic Actul reflex este reactia de réspuns a organismului Ja actiunea unui excitant, din mediul extem sau intern, asupra unui receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex (fig.16). Arcul reflex are urmatoarele componente: — receptorul (proprioceptor, exteroceptor), care poate fi o formatiune specializatd, un corpuscul sau 0 dendrité a unui neuron senzitiv; — calea aferent, reprezentati de prelungirile neu- ronilor senzitivi din ganglionii spinali sau din gan- lionii omologi ai nervilor cranieni; —cenirul reflex, reprezentat de neuronii: motori medulari sau de centrii nervosi din trunchiul cerebral, cerebel sau cortex, care genereazit impulsuri; — calea eferenta, axonii neuronilor motori medu- lari gi fibrele motorii ale nervilor cranieni; — efectorul, muschi scheletic. Conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic. *Functia reflexii a maduvei spinirii La nivelul maduvei se inchid a, Reflexele monosinaptice, Se mai numesc reflexe miotatice sau osteotendinoase (de extensie). Arcul lor reflex este constituit din doi neuroni (reflexul rotulian, ahilian ete.) b. Reflexele polisinaptice. Se mai numese reflexe de flexie sau reflexe nociceptive’, de rispuns la acti- ‘unea unui stimu! nociv (exemplu: o infepaturd, 0 lovi- turd ete.) Arcul reflex are cel putin un neuron inter- calar. *Functia reflexd a trunchiului cerebral fn centrii nervosi din substanta cenusie a trun- chiului cerebral, situati in bulb, punte si mezencefel, se inchid urmitoarele reflexe somatice: —reflexe de tuse, strdmut, deglutitie si voma (in bulbul rahidian); —reflexe de supt,clipire si masticatie (in punte); —reflexe de reglare a miscdrilor si a altemantei somn-veghe (in substana neagré din mezencefel); —reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu din mezencefal); —reflexe de orientare a capului in functie de suisa de lumina (in coliculii evadrigemeni superiori) saw in funotie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal). *Functia reflexa a cerebelului Din punct de vedere functioral, cerebelul prezinté trei componente cu vechime filogeneticd diferita: athicerebelul, paleocerebelul si neocerebelul. a. Arhicerebelul sau lobul floculonodular, forma- tiunea cea mai veche, indeplineste functia de reglare a echilibrului. Primeste aferente vestibulare si proprio- ceptive incon: Lezarea athicerebelului determin’ pierderea echilibrului, dar nu afecteazi precizia migcarilor comandate de scoarta. Fig. 16. Arcul reflex medular: A. Structura nervalui spinal: | ~ mduva spindri; 2 - ridacind posterioara; 3 - gan- lion spinal; 4 - receptor tegumentar; 5 - muschi striat; 6 - trunchi mixt; 7 - ridicind anterioard; 8 - neuron de aso- ciatie; B. Arcul reflex spinal: 9 - receptori; 10 - cale afe- 1 - centru reflex; 12 - cale eferenta; 13 - efector. 17SISTEMUL NERVOS -Paleocerebetul, format din nuclei cerebelosi, pao! it mentinerea tonusului muscular (alétur de Tucleul rosu, substanta reticulata si Scoarta cerebral), El actioneazi prin intermediul fasciculelor vestibu- Tospinale si ubrospinale medulare, Extitparea paleocerebelului determit cresterea tonusului ‘Muscular, iar excitarea determina scdderea ‘onusului muscular. & Neocerebelul,formatiune noua filogenetic, este te lit din emisferelecerebeloase gi nucleul dintat fon, {itacterizat prin prezenta cortexului cerebelos drt din tei stratricelulare. Cel mai important este frit! millocu, ganglionar, format din celule piri- forme" Purkinje, cone otal asigura coordonarea miscarilor fine Find gtt® scoarta cerebral, diminuiind sau inti. sats comenzi si determindnd astfl armonizarea “Uta difettelor grupe musculare. cor cant State neocerebelului este urmaté de pierderea matititii de executie a miscdrilor fine, tulburdr in MEers Si atonie, e ‘xtirparea ‘otald a cerebelului este compatibila cu ee funcile sale fiind preuate progresiv de catre mintrarea totalé, experimentati la animale, deter- de g et nusului muscular (atonie), incapacitatea cap, pasta Pozitia verticals (astazie) si diminuarea *PACitatii de efort fizic (astenie). “Functia reftexd a scoarteicerebrale La baza activi : ‘tii corticale stau actele reflexe conditionate si ¢ onditionate. flexele neconditionate, inniscute si comune tun 7 Arancr, indivizilor, sunt constante si invariabile vali lor reflexe exist de In nastre gi se inchid le nivele infer Recondition net a nevraxului, Unele reflexe Seerefe gl ns, SUM simple (clipit, tuse, strinut, Teflexe) of gent > altele sunt complexe (lanturi de le repay tat 2 baza formar instinctelor (alimentar, Re lucere, de aparare, matem etc). 2 — conditionate, dobandite in cursul vietii, inchid Ie’ St individuale. Arcurle lor reflexe se formeagg nv ‘lMl Cortexului. Reflexele conditionate se dia te pe baza celor neconditionate, prin coinci- tata in timp a doi excitanti, unul necon- 18 ditionat (EN) si unul conditionat (EC) (fig. 17), Mecanismul formarii unui reflex conditionat consta in stabilirea unei legituri functionale temporare inte focarele de excitatie corticalé ale celor doi excitangi care coincid, EN si EC. Excitatia este procesul cortical activ, care provoa- 4, mentine sau intensificd activitatea nervoasd. Are un fect pozitiv asupra organismului. Inhibifia este, de asemenea, un proces activ care se manifestd prin diminuarea sau incetarea unor activitii corticale. Excitatia se poate transforma in inhibitie gi invers, proces de mobilitate denumit dinamied corticald. {in cadrul dinamicii corticale deosebim: iradierea, concentrarea $i inductia reciproca. Iradierea const in extinderea excitatiei sau a inhibitiei dintr-o zona cortical in zone vecine legate functional de prima, Mérimea procesului de iradiere depinde de intensitatea stimulului Concentrarea este un proces activ, opus fenome- nului de iradiere. El consti in revenirea excitatiei sau inhibitiei la zona initiala. Inducfia reciproca consté in faptul c& un focar de excitatie provoacd inhibitie in jurul lui, in timp ce un focar de inhibitie provoacd in jurul lui o zond de exci- latie. Ea tinde s@ limiteze extinderea excitatiei sau a inhibitiei, iar din aceasta interdependent rezulta un echilibra functional intre cele doua procese. : ccentru vizual cemisterd cerebral cortical | fexci itant (conditionat nervos cerebral sensibilitate cutanati exagerati, | special tantarii | | injepenirea cefei, dureri muscu- lare, tulburiri ale functiilor cere- ; brale motorii (paralizii,pareze) si tulburan psibice |Hemoragie cerebrald | Ruperea vaselor de singe | Paloare, agitatie, hipotensiune, _ | Evitarea consumului de al- |—iesirea singelui din | cerebrale la bolnavii cu ten- | accelerarea pulsului si ritmului | cool gi cafea, evitarea consu- vvasele cerebrale in fesu- | siune arterialé crescut8, sau | respirator, senzatia de sete, | mului de tutun si droguri | turi i cavititi (accident in traumatisme dureri de cap, varsituri, coma | . vascular cerebral) a Coma © Unmare a unor grave Pierderea cunostingei, a © Evitarea surmenajului, a | — slare patologica de | suferinte ale centrilor sensibilitti gi motrcitiii __|actvitiii nervoase excesive, | inhibit profunda a acti- | nervosi superiori voluntare, cu pistrarea functilor | a suparérilor si conflictelor | vitdfil nervoase supe- | Poate fi stadiul final al | fundamentale —circulaia si {de orice fel [ rioare uunor boli grave ale sistemu- | respiratia © O Viati echilibratd din toa- lui nervos central te punctele de vedere © Accidente, intoxicatii : Convulsii Apar ca simptome in diferite | Succesiuni de contractii muscu- |—simptome ale unor | boli: epilepsie, tetanie, iste- | lare involuntare, locale sau gen- . boli si nu o boald in sine | rie, intoxicatii, otraviri, stiri | eralizate : febrile 1a copii si sugari : Centra Judes de ; + Contos aa : Tn LIGA. ala ROMANA sn | | PENTRU =) |) SANATATE g MINTALA : T CENTRUL, ‘ DE RESURSEan SISTEMUL NERVOS LUCRARI PRACTICE *{, Demonstrarea reflexelor osteotendinoase Reflexul osteotendinos rotulian este un reflex medular proprioceptiv monosi- naptic, care poate fi demonstrat prin lovirea tendonului de sub rotuld, cu un ciocdnel de cauciuc sau cu muchia palmei, din pozitia picior peste picior. Se produce o migcare reflex bruscd de extensie a gambei. Reflexul osteotendinos ahilian, reflex medular proprioceptiv monosinaptic, se poate declanga prin lovirea tendonului Iui Achille atunci cnd piciorul este {ndoit in unghi drept si gamba se sprijind pe un scaun. Se manifesta prin con- tractia mugchilor gemeni si extensia labei piciorului 2, Observatii microscopice asupra fibrelor nervoase Se spinalizeaza o broasca si se izoleazi nervii sciatici. Se sectioneaza seg- ‘mente de 2 cm lungime care se asazi pe lame de sticla in cate o picaturd de ser fiziologic. Un capat al segmentului de nerv se tine fix, in timp ce invelisul conjunctiv al acestuia se disociaza longitudinal cu ajutorul unui ac de disectie. Fibrele ner- voase din constitutia nervului se indeparteaz apoi cu atentie unele de altele in lateral, cu ace, pentru a le izola unele de altele. Preparatul astfel obtinut se etaleaza pe o lama microscopicd, se coloreazi cu solutie de albastru de metilen, apoi se acoperd cu lamela, Excesul de colorant se indepirteazi cu hartie de filtru care se aplica pe marginile lamelei. La micro- scopul optic se localizeaza in cmp preparatul cu obiectivul 10x, apoi cu obiec- tivul 40x. Se pot observa numeroase fibre nervoase, teaca Schwann, miclina si ; strangulatiile Ranvier. *3, Demonstrarea reflexului pupilar Se pregatese patru sticle de ceas cu ser fiziologic. Se spinalizeazi doua broaste. De la fiecare, cu atentie, se extirp’ ambii ochi si se pun in ser, céte unul in fiecare sticla de ceas, Cate un ochi din fiecare pereche serveste a martor, iar ceilalti doi pentru experiment. in serul fiziologic al primului ochi de experiment se adauga adrenalina sau atropind, iar in serul celui de-al doilea se adaugai acetilcolina sau pilocarpi Se compari ochii pereche si se constatd c — ochiul tratat cu adrenalina sau atropind are pupila mariti — midriaza (datoritd contractiei muschilor radi- ari ai irisului); — ochiul tratat cu piloe: circulari ai irisului). sau acetilcolina are pupila micsorati —* mioza (datorité contractiei muschilor i Adrenalina si acetilcolina, substante farmaceutice si in acelasi timp mediatori chimici, au actiune simpati- | comimetica, prima, si parasimpaticomimetic’, a doua. Celelalte doua substante au efecte similare. i 4. Observatii asupra encefalului de mamifer i Se utilizeaza creier proaspat de porc, miel etc., adus de la abator. Se observa inti morfologia externa a parti dorsale si apoi a pirtii ventrale, Se identificd unele dintre componente: bulbul rahidian, puntea lui Varolio, co- i liculii cvadrigemeni, cerebelul, emisferele cerebrale, rAdacinile unor nervi cranieni. Se efectueaz& apoi sectiuni Prin bulb, cerebel si prin emisferele cerebrale si se observa modul in care sunt distribuite substanta alba si sub- stanfa cenusie in aceste organe. 31SISTEMUL NERVOS EVALUARE A. incercuifi literele corespunzitoare rispunsurilor corecte: 1, Dendritele conduc influxul nervos: 4, Hipotalamusul: a. centrifug; a. este situat deasupra talamusului; b, centiipet; b, intervine in reglarea stirilor emotionale; c. eferent; ¢. regleazd metabolismul hidric; d. aferent. . are legituri nervoase cu hipofiza, 2. Emisferele cerebrale: 5. Arhicerebelul: 3. stint formate numai din substan{a cenusie; a. participa la reglarea migcarilor fine; + +>, sunt formate numai din substantia alba; b. are rol important in reglarea tonusului musc1 . sunt legate intre ele prin substanta albi; ¢. prin extirparea sa determina pierderea echili- . prezinta in interior nuclei de substant cenusie, brului; q 3. Nervii cranieni d. primeste informatii prin caile sensibilitigi a. sunt in numar de doudsprezece perechi; proprioceptive inconstiente, ». din perechile Il, II, IV, VI inerveaza muschii _ 6, Sistemul nervos simpatie: globului ocular; a. contract muschii circular ai irisului: 3 ¢. au in structura lor radicini, trunchi si cinci b. contract muschii radiari ai irisului: ; ramuris c. relaxeaza sfincterele digestive; : 4. au in constitutie fibre nervoase motorii, senzi- d.inhiba secretia glandelor digestive gastrice si tive si vegetative. intestinale. 4 B. Notati, in spatiile libere din fata cailor nervoase din coloans I, literele din dreptul fasciculelor ner- voase corespunzitoare din coloana II: Coloana I Coloana I Caile sensibilitatii exteroceptive a. fasciculele spinocerebeloase 4 2. Caile sensibilitatii proprioceptive b. fasciculele spinobulbare : constiente ¢. fasciculele olivospinale : i a. fasciculele rbrospinale ——3. Gile motiitétit voluntare ¢. fasciculele spinotalamice £, fasciculele piramidale C. Scrie{i in coloana din dreapta cifrele formatiunilor nervoase corespunzitoare functiilor enumerate: sediul reflexelor pupilare centru al reflexelor salivare coordonarea miseétilor fine reglarea tonusului muscular reglarea motilitijii voluntare reglarea activititii endocrine statie de releu pe caile ascendente exteroceptive analiza informatiilor venite pe caile ascendente naliza(i figura 27 si stabliti provenienta fibrelor simpatice si parasimpatice care inerveazi fiecare din- tre organele prezentate. Descrieti traseul acestora. Comparati fibrele preganglionare si postganglionare simpatice, care inerveazaglandele suprarenale, cu fibvele simpatice care inerveaza celelatte organe. 32ANALIZATORIT 2. ANALIZATORIIT REACTUALIZARE A. cotectarea miopiei cu Tentile divergente corectarea hipermetropiei chi hipermetrop tile convergente ) 21. sele- | rotied; 2. muschi drept superior: 3. coroidi; 4. corp ciliar; | J | 5, pata galbend; 6. nerv optic; 7. pata oarba; 8. retin’: c | 9 cristalin; 10, iris; 11. umoare apoasa; 12. comee. | atism datorat astigmatism datorat - 5 aii comeei deforma ristaliu Fig. 29. Defectele vederii si corectarea lor: 1. ochiul nor- mal; 2. defect de sfericitate, jestibulerd 16 raph timipanick, 17, eohiee:’ 18! nerv- | Nesifbulo-coblear. spiral Corti 10. ramuré coblear a nervulii VIL 33ANALIZATORIT Utilizand imaginile aliturate, reamintiti-va struc. tura principalilor analizatori ale céor functii vor ff studiate in Continuare. Fig. 34. Localizarea mucoasei olfactive: 1. fosi nazal 2, comet nazal superior; 3. mucoasé olfactiva; 4. bulb olfactiv; 5. os etmoid; 6. coane; 7. bolt palatina, epiderm (iz ‘cormoase; 3, strat granulos; 4, strat a fe 6.derm; 7, zon papiara, 8. zon ie 10. arteré; 11, nerv vegettiy 14, glomerulul glandei sudorip ie aan sali IF. canal excretor, 18, folicul pilos Fidicina firuli de pit; 20. glanda sebacee; 21. muschi erector; 22. terminait nery Meissner 24, pepilf demic oe | > 2. straturi a 5. strat bazal; i reticulard; 9. hipoderm:; 12, vend; 13, adipocite; are; 15, corpuscul Pacini; svitatea bucali: 1. palatal lule de sustinere: 5. fibre nervoase 2. palatal moale; 3. limb’; 4. nerv.glosofaringian; 5. ner facial; 6, mandibul 7 dint; 8, buzi OF gustative2, il 3. eek. Fig. 38 Seofiune prin ci ANALIZATORIL Sistemul nervos isi deplineste rolul de integrare a organismului in mediul inconjurdtor si de coordonare a iiilor organelor interne pe baza informatiilor receptionate atdt din mediul extern, cat si din mediul intern ‘Sructurile anatomice care realizeazét aceste functii se numesc analizatori, Analizatorii sunt sisteme complexe ‘care receptioneazd, conduc si transformd excitayiile primite in senzayii adecvate. 2.1. SEGMENTELE UNUI ANALIZATOR ‘Analizatorii sunt constituiti din 3 segmente: perife- ric, intermediar si central. ‘a. Segmentul periferic, receptorul, este o celuli sau un grup de celule specializate pentru receptionarea rmodificirii unui anumit tip de energie care reprezint excitantul specific. Tab. 5 Clasificarea receptorilor dupa natura excitantului Dupi teritoriul de receptie a excitantilor, receptorii se clasificd in: exteroceptori, proprioceptori gi intero- ceptori. in tabelul 5 este prezentatd clasificarea recep- torilor dupa natura excitantului, 2 Receptori Stimuli g — mecanoreceptori ~atingere, presiune, lovire,distensie ~ termoreceptori ~ diferente de temperatura ~ algoreceptori ~ orice excitant care produce dureri(leziuni celulare) | ~ chemoreceptori ~ modificarea concentratiilor unor substante —radiatii lectromagnetice Iuminoase | ~electromagnetici Dupa distanta de la care actioneazd excitantul, receptorii pot fi: de contact (tactili, gustativi etc.) si de distanta (auditivi, olfactivi etc.). Specializarea recepto- tilor favorizeazi diferentierea stimulilor din mediu si mirirea gradului de excitabilitate pentru stimulul specific, Receptorii pot fi liberi (terminatii nervoase libere, butonate si corpusculi) sau pot fi inclusi in formatiuni anatofnice, constituind organe de simt. Ei difera struc- tural de la un analizator la altul, dar intotdeauna trans- formi actiunea stimulului in potential de receptor Specific, apoi in potential de actiune, influx nervos especific. Stimulul adecvat determin’ cresterea permeabilita- {i pentru Na* a membranei celulei receptoare si paritia potentialului de receptor care nu se supune legii tot sau nimic”. Valoarea potentialului de recep- tor variazd in functie de intensitatea excitantuli ‘Potentialul de receptor apare numai dacd excitantul ‘tinge un prag de excitare (valoarea minima a stimulu- lui), un prag de timp (durata minima a variatiei exci- fantului), un prag de suprafafi (suprafata minima pe care actioneaza) si un prag de diferentiere (diferenta minima a intensititii existente intre doi sau mai multi stimuli). Potentialul de receptor determina variatii ale potentialului de repaus al dendritei neuronului cu care celula receptoare este conectati. acd variatia atinge sau depaseste valoarea prag, se ‘genereazi potentialul de actiune, conform legii ,tot sau nimic”. Spre deosebire de potentialul de receptor, care Variaza in functie de intensitatea excitantului, la nivelul fibrei_nervoase se manifest numai_modularea frecventei potentialului de actiune condus. b. Segmentul intermediar, calea aferenti, este constituit din neuroni pseudounipolari din ganglionii spinali, care se continua cu tracturile ascendente medu- Jare, sau din neuroni senzitivi ai nervilor cranieni Caile aferente trimit colaterale la nuclei ai trunchiului cerebral. ¢. Segmentul central este reprezentat de arile cor- ticale unde informatiile, sub forma de salve de influx nervos, sunt transformate in senzatii specifice dupa procese de analiza si sinteza (vezi fig. 9), 35ANALIZATORII 2.2. ANALIZATORUL VIZUAL Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionatd prin v iz. Vederea are un rol esenial jn adaptarea la mediu, in orientarea spatiala, in mentinerea echilibrului si in activitdile specific umane nase; 3. limitantd exter’; 4, granular extern; 5. plexiform extem; 6. neuroni bipolari; 7. plexiform inte; 8. neuroni ‘multipolari; 9. fibre optice; 10. limitanta intern Fig. 37. Procesul de convergent in diferite zone ale retinei: A . retina perifericd; B. macula lutea; C. fovea cen- tralis. Segmentele analizatorului vizual a, Segmentul receptor al analizatorului vizual 3} constituie retina, tunica intend a globului ocular. Retina este constituité din zece straturi celulare (fig. 36). Stratul profund, format din celule pigmen. tare, are functii de protectie si metabolice, asigurand sinteza pigmentilor fotosensibil. AI doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase. Celulele cu conuri, aproximativ 7 milioane/retina, predomind in pata galbend (macula lutea) si constituie in exclusivitate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima, ‘ Pigmentul fotosensibil este iodopsina. Celulele cu conuri au rol important in vederea diuma, in perceperea culorilor $i a formelor. Celulele cu bastonase, aproximativ 130 milioa- — ne/retind, sunt mai numeroase la periferie, mai putine — in pata _galbend si lipsese din fovea centralis, « Pigmentul fotosensibil al acestora este rodopsina. — Celulele cu bastonase asigurd vederea la lumina slaba, vederea nocturnd. La nivelul stratului newronilor bipolari gi al stratus — Jui neuronilor multipolari din retind se manifesta pro- — cesul de convergenfd (fig. 37). La nivelul foveei cen- tralis, unde se afla exclusiv celule cu comuri, nu se manifesta convergent. Un neuron multipolar, impreuna cu neuronii bipo- Jari care converg la acesta sicu celulele fotoreceptoare care converg la neuronul bipolar formeaza 0 unitate functionala. Acuitatea vizualé depinde de structura unititilor funetionale asupra cérora actioneaza lumina, i Ris eee Analizafi unitatile functionale din figura 37g determinati careia dintre ele fi corespunde acuitatea vizuali maximé, 36ine steiner te aia , Segmentul de conducere. Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retin’. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotore- ceptoare. Al doilea neuron al cai il constituie celulele rultipolare retiniene, Axonii lor formeazai nervii opti- ci. Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma optic, apoi continua sub numele de iracturi optice pind la corpii geniculat laterali metatalamici unde fac sinaps cu al treilea neuron, Axonii neuronilor metata- lamici de releu au proiectie corticali (fig. 38), Din compii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI, spre miduva cer- vico-dorsali, spre coliculii evadrigemeni superior Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare, adaptare si acomodare, ¢. Segmentul central este localizat in lobii occipi- tali ai emisferelor cerebrale, de o parte si de alta a scizurii calearine, unde se afli aria optica primara. in jurul acesteia existi zona de asociatie vizuala, care determind realizarea notiunii de spatiu, necesara in orientare si recunoastere, si asiguri memoria vizuala (vezi fig. 9) Analizati componentele celor trei segmente ale clilor de conducere si stabilifi efectul incrucisérii fibrelor la nivetul chiasmei optice. Fiziologia analizatorului vizual Analizatorul vizual permite recunoasterea formei, mirimii, culorii, luminozititii, miscdrii obiectelor gi aprecierea distanfelor. in corelatie cu analizatorii acustic, vestibular si kinestezic, realizeaza orientarea in spatiu si menfinerea echilibrului. Proiectarea imaginii pe retina se datoreaz apara- tului optic (vezi fig. 28) Aparatul optic cuprinde medii transparente. —Corneea transparentd este nevascularizati, bogat inervati prin terminafii nervoase libere. — Umoarea apoasé din camera anterioara este un lichid transparent, secretat permanent de procesele cili- are si drenat prin sistemul venos. Fig. 38. Caile de conducere ale analizatorului vizual: 1, cmp vizual; 2. glob ocular; 3. nerv optic; 4, chiasma optic; 5, tract optic; 6. corpi geniculatilateali; 7, bandeleti optica; 8. arie vizuala; 9. punte; 10, coliculi cvadrigemeni; 11. nuclei ai nervilor cranieni HI, IV, VI; 12. fibra vegeta- tiva preganglionard (III); 13. fibri vegetativa postgan- lionara (IID); 14. ganglion ciliar — Cristalinul este 0 lentilé biconvexd, transpa- renta, invelita intr-o capsul — cristaloida. Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin liga- ‘mentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat. — Corpul vitros este un gel transparent. El umple cavitatea posterioarl a globului ocular inte cristalin si retina, Aparatul optic, prin procese de refractie, adaptare la intensitatea luminii si acomodare la distanta, asiguré focalizarea razelor de lumina la 24 mm inapoia crista- linului, pe directia axului optic, pe pata galbend Imaginea formata pe retin dupi o tripli refractie este real, mai mic& si ristumata (fig. 39 b). 37__ ANALIZATORIT fe Reamintiti-va de la fizica in ce condifi Tefractia Iuminii si precizati fenomenul in mediilor transparente ale ochiului. Procesul vederii este descris in mai multe faze, ccare, in realitate, se desPigoara concomitent, a.Reflexul de convergenté consti in miscarea concomitentd a celor doi och, avnd ca urmare modi. ficatea pozitei axelor optice gi reperarea corectd 4 obiectelor in spatiu, indiferent de distanta pnd la object si de pozitia acestuia (fig. 40). Campurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun | partial. Zona de suprapunere formeazi cmpul de vedere binocular Prin analiza cortical i diferenterea impulsuilor din cémpurile de vedere monoculara si binocular, a cate se adaug’ impulsurile proprioceptive dela ‘muschii extrinseci in timpul reflexelor de convergent, _ se asigura aprecierea distantelor fata de obiecte, : Fiecare ochi vede obiectul sub un unghi dlferit generind vederea stereoscopica, in relief. Precizaji muschii extrinseci ai fiecdrui glob ocu- — lar, care realizeazi orientarea ochilor in sus, in jos, la Fie-#9-Acemedare i stanga si a dreapta (tab, 6). Tab. 6. Musculatura extrinseci a globuldi ocular P ‘Muschi extrinseci Inervatie ~ drepti: superior, inferior gi | fibrele somatice ale ocu- ‘medial (intern) Jomotorului (III) ~ oblic inferior ~ drept lateral (exter) |—nervul abducens (VI) [ ~ oblic superior —nervul trohlear (IV) b, Adaptarea Ia intensitatea Iuminii se realizeazt Prin doud categorii de procese: reaotia pupilard si adaptarea fotochimicé. © Reactia pupilard, Irisul regleaza reflex (prin variatia diametrului pupilar) cantitatea de lumin& pro- | | jectatd pe retind, Stimulul este lumina, receptorul este P P retina, cdile aferente sunt somatice, iar cdile eferente sunt vegetative, simpatice si parasimpatice (tab. 7) Fig. 40. Schema procesului de convergent: o.— unghi de © Adaptarea fotockimicd. La proiectarea luminii rotate: B - unghi de convergent; p’ sip” proiecti pe e- pe retin, pigmentii fotosensibili scad cantitativ, find tin, descompusi in cantitate direct proportionali cu intensi- 38jatea acesteia, La trecerea de la lumina la intuneric, adaptarea dureazi 30-40 de minute, timp in care se resintetizeazi pigmentii si scade pragul de excitabili- tate al celulelor fotoreceptoare. La intuneric creste cantitatea de pigmenti depozi- taf, ceea ce are ca urmare scderea pragului de excitabilitate al celulelor receptoare. Deci, adaptarea la trecerea de la intuneric la lumina se petrece mai rapid (maxim 3-4 min). ¢, Acomodarea la distanti (fig. 39 a si 41) este realizati reflex prin actiunea muschilor circulari si radiari ai corpului ciliar, care marese sau micsoreazi convexitatea fefei anterioare a cristalinului ‘Aceste procese duc la modificarea unghiurilor de refractie a razelor luminoase. Atunci cnd muschiul ciliar circular este relaxat, ligamentul suspensor, ten- sionat de muschii radiari, mentine cristalinul aplatizat, realizndu-se adaptarea pentru vederea la distant. La contractia muschilor circulari, determinatd de parasim- patic,figamentul suspensor se relaxeazi, cristalinul se bombeaz, favorizind vederea obiectelor apropiate (tab. 8). 4, Stimularea retinei consta in excitarea recepto- rilor retinieni de citre radiatiile luminoase © Lumina strabate celulele retiniene pang la stratul pigmentar si este absorbita de pigmentii fotosensibili din celulele cu bastonase si conuri. Celulele receptoare sunt stimulate de radiatii cuprinse intre 390 si 770 nm. © Scindarea pigmentilor fotosensibili, sub influenta Juminii in retinol (derivat al vitaminei A) si opsina, cu cliberare de energie. Aceste procese determina cresterea permeabiliti membranei celulelor receptoare pentru sodiu si aparitia potentialului de receptor. © Transformarea potentialului de receptor in potential de actiune, care este condus sub forma de influx nervos modulat de citre celulele bipolare. © Refacerea pigmentilor, proces de sintezd in care un rol important il detine vitamina A. Fig. 41. Limitele acomodirii: A. ochi emetrop; B. ochi niop; C. ochi hipermetrop; a. distant minima a vederii clare; b. distant maxima a vederii clare; I. vedere clara fir& acomodare; 2. distanta vederi clare cu acomodare; 3. dis- ‘anja vederii neclare. : ANALIZATORIL Tab. 7. Comparatie intre arcurile reflexe de miozi si midriazi Stimulul Inteasitatea luminii Receptor | retina retina Cale aferenté | © nerv optic ‘© nerv optic «tract optic # tract optic # colaterale # colaterale Ceniru nervos | nucieu accesor al/@ coamnele laterale oculomotorului | medulare Cale eferenté | fibre parasimpati-[@ fibre _simpatice ce ale oculomotoru-| din ganglionii cervi- hai cali Efector ‘© mugchi circulari | © mugchi radiari ai irisului | Efect ‘miozi midriazi | Tab. 8 Comparatie intre arcurile reflexe de acomodare la distant: Stimulul | Claritatea lumi | [Receptor | retina retina Cale aferentit | nerv optic ‘© nery optic «tract optic tract optic | © colaterale # colaterale Centru nervos |e nucleu accesor al coarnele laterale oculomotorului | cervicodorsale Cale eferenté [fibre parasimpati-[@ fibre simpatice ce ale oculomotoru- | din ganglionii cervi- Ii cali Efector ‘@ muschi circulari| mugchi radiari ci- ai ciliari lari Efect ‘bombarea cristalin-|aplatizarea cristali- ului — vedere de|nului — vedere la apraope distanta saitiliiaeateameemsiansANALIZATORII Pentru a provoca excitatia, razele luminoase trebuie ‘i posede o energie suficienta sis actioneze un timp suficient de indelungat. culorile fundamentale: rosu, verde, albastru, D, aceste trei substanfe fotosensibile sunt descomp uniform, se percepe culoarea alba. Prin descom. Celulele cu bastonase au pragul de excitabilitate si puterea de vezolufie scdzute. Celulele cu conuri receptioneaza stimuli luminosi cu intensitate mare (au prag de excitabilitate ridicat), dar inregistreazi culoarea, detaliile si contururile. Teoria tricromatica Young — Helmholtz consi- der ci cclulele cu conuri, pentru vedere cromaticd, trebuie sa ibd cel putin trei tipuri de pigmenti pentru punerea lor inegald se percep celelalte culori. Vederea este un proces indeplinit proportional cele dou’ tipuri de celule fotoreceptoare, in functie conditiile de luminozitate. Sensibilitatea retin depinde de natura luminii, intensitatea si durata ip. minarii, dimensiunea sursei de lumina, zona retiniang, luminata si suprafata acesteia. : REVINET, es oe |. Lipsa vitaminei A din alimentatie determina tulburari ale vederii prin diminuarea sintezei de pigment fotosensibili (hemeralopia’, numit& popular ,orbul giinilor”), 2. Daca freeventa stimulilor depageste 40/s, are loc fuziunea imaginilor, fard a percepe discontinuitatea, datoritd persistentei imaginilor pe retin’. Pe acest principiu se bazeazi cinematografia, LUCRARI PRACTICE 1, Determinarea eémpului vizwal Se deseneazi pe tabla roza vanturilor, cu centrul la nivelul pupilei unui elev asezat la 15 cm de tabla. Elevul trebuie s& priveascd permanent, cu un singur ‘ochi, centrul de intretaiere a liniilor. Un alt elev misc © creta alba, pe fiecare linie, de la exterior spre centru ind primul elev distinge culoarea alba, se marcheaz punctul respectiv. Se repeta operatiunea pe toate lini- ile, Prin unirea punctelor determinate pe toate liniile, se obtine cdmpul vizual al ochiului respectiv pentru culoarea alba. Folosind creta de alte culori, se Poate determina cimpul vizual pentru fiecare culoate in parte. Se repetd experimental si pentru celilalt ochi. °2. Diseetia globului ocular Deseriem cea mai simpli metodi de disectie a globului ocular, accesibila tuturor elevilor, si uti in acelasi timp in procesw! de cunoastere, Se utilizeaza ochi de vitd, obtinuti de la abator. Se curité globul ocular pana la tunica externa rezistenta, sclerotica, de culoare alba. Se face o incizie a tunicilor pe linia ecuatoriala, evitind spargeien vorpului vitros. Se continua incizia pani la separarea celor doua jumatati. in jumatatea posterioard se observi retina de culoare neagra, pata galbend si pata oarbi. Se analizeazd consistenta si transparenta corpului vitros. Se desprinde sclerotica de pe jumitatea anterioara a ochiului, impreuna cu comeea. Umoarea apoasi se Scurge, Acum se observa irisul cu pupila, Irisul se desprinde gi se etaleaza pe o placa de sticla. Se observa crista- linul si corpul ciliar. Se desprinde cristalinul, se observa forma de lentilé biconvexa, consistenta si transparenta sa. Se poate incerca citirea unui text folosind cristalinul ca lentil 40 —ANALIZATORIL +3, Demonstrarea reflexului pupilar Un elev sti trei minute cu ochii acoperiti cu palmele in fata unei surse de lumina. La indepirtarea palmelor, privindu-i pupilele, se constatic& acestea, inital mérite in intuneric, la lumina se micsoreaza treptat. La intuneric s-2 produs midriazi, la lumina s-a produs mioz, Daca la repetarea experimentului se descoperd un singur ochi fn fata sursei de hamind, la compararea cu ochiul rimas acoperit se constati o reactie pupilard uniforma pentru ambii ochi. Se demonstreaza astfel ci efectul constrictor este identic, sub actiunea sinergica a parasimpaticulu. +4, Evidentierea petei oarbe Pe o bucatd de carton de culoare alba se deseneaz © cruciulité si un cere negru, la circa 6 centimetti dis- tanfa intre ele. Cu ochiu! sting inchis, se priveste cu ochiul drept cruciulita agezati in stinga. Cruciulita se va vedea clar, iar cercul negru se va vedea difuz. Apropiindu-se treptat cartonul de ochi, privind per- manent cruciulita, se constat cd, la circa 15 cm dis- tanfd de ochi, cercul negru nu se mai vede de loc La aceasti distanta, imaginea cercului negru proiecteaz pe retina in zona in care lipsesc celulele e@ | fotoreceptoare, numiti pata oarb’, si deci nu se formeaza imaginea. EVALUARE 1, Cunoscand faptul ci daltonismul este o maladie ereditard determinati de o gen revesiva heterozomali, 1 | argumentafi de ce boala se transmite cu preponderenfa la un anumit sex si care este acesta. 2. Argumentati utilizarea anumitor tipuri de lentile pentru corectarea defectelor oculare, utilizéind cunostinjele de optica (vezi fig. 29) i 3. Ce efecte are pierderea elasticitatii cristalinului la batrani, asupra procesului de acomodare? Determinati tipurile de lentile necesare pentru corectie. 4. De ce la pacientii, cArora li se inlocuieste cristalinul cu o lentilé artificial, procesul de acomodare nu se realizeaza? 5. Comparafi structura globului ocular cu structura unui aparat fotografic. 6. incercati si explicafi iluziile optice generate de imaginile de mai jos. | W ww N | [eeeANALIZATORIT 2.3. ANALIZATORUL AUDITIV Din punct de vedere functional, analizatorul auditiv si analizatorul vestibular sunt independenti, dar anato- mic, receptorii ambilor analizatori se afla in urechea internd, iar céile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian (VIII). Tab. 9, AleStuirea urechii interne Labirintal osos ‘Labirintul membranos © cu perilimfé © cu endolimfa «© vestibulul asos © utricula si sacula ‘© canalele semicireulare | @ canalele semicirculare osoase membranoase ‘© cohleea (melcul osos) @ canalul cohlear (melcul membranos) Fig. 42. Organul Corti: |. membrand tectoria; 2. cli; 3. celule senzoriale; 4. celule de susfinere; 5. dendrite ale neuronilor din sganglionul spiral; 6. membrana bizilar. de conducere ale analizatorului auditiv: Fig. 43. Cai 1. ganglion Corti; 2. nuclei cohleari bulbari; 3. lemniscuri late- tale; 4. coliculi evadrigemeni inferior; 5. corpi geniculati mediali metatalamici; 6. SAA; 7. talamus. 42 Segmentele analizatorului auditiv a. Segmentul receptor se afla in urechea intema (tab. 9; vezi fig. 30). Cohleea este un canal rasucit in jurul unui ax, columela Din columeld se desprinde lama spirali osoasi, pe toati lungimea canalului. | Aceasta si membrana bazilard care o continu impart canalul spiral in dowd rampe: vestibulari (comunicdnd cu vestibulul) si timpanicd (comunicand cu fereastra rotunda) (vezi fig. 31), Rampele comunicd intre ele prin helicotrema, orificiu situat in varful meleului, Canalul coblear are peretele inferior constituit din Jama spirald si membrana bazilard, iar peretele superi- or din membrana Reissner. in canalul coblear, pe ‘membrana bazilara, se afl organul Corti, receptorul auditiv (fig. 42). Celulele senzoriale ciliate din struc- tura sa sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, medial pe un rind, lateral pe 2-4 rénduri. Ele sunt insofite de celule de sustinere, Cilii celulelor sen- zoriale, dupa ce strabat membrana reticulaté, sunt in contact cu membrana tectoria, Baza celulelor senzori- ale este conectata cu dendrite ale neuronilor din gan- glionul spiral Corti aflat in columel. b. Segmentul de coducere are primul neuron in ganglionul Corti, Axonii acestuia formeazi ramura cobleard a nervului cranian VIII. Deutoneuronii cdi se afla in nucleii cobleari din bulb. Axonii acestora se {ncrucigeazi partial, furmind doud fascicule ascen- dente si fac sinapsd cu cel de al treilea neuron in corpii geniculati mediali din metatalamus. Colaterale se desprind spre coliculii evadrigemeni inferiori, spre nucleul facialului, spre nucleul oculomotorului, spre substanfa reticulata si spre cerebel (fig. 43). ¢. Segmentul central se afla in girul temporal superior (vezi fig. 9). Fiecare organ Corti proiecteady bilateral,si we Be t Fiziologia analizatorului auditiv ‘Analizatorul acustic capteazé, recepjioneazd undele sonore si creeazi senzatia auditivi. Urechea umand percepe sunete intre 16 si 20.000 de vibratii/secunda (Hz). Undele sonore sunt captate de pavilion, concen- trate in conductul auditiv gi conduse spre membrana timpanicd, a cdrei vibratie o determina, Sistemul de oscioare din urechea medie (ciocanul, nicovala gi seérita) preia vibratile, le amplificd sau le atenueaz’ si le transmite membranei ferestrei ovale. Miscarile acesteia determin’ deplasarea oscilatorie a perilimfei prin rampa vestibulari, helicotrem’, apoi prin rampa timpanicd pind la fereastra rotunda, care asigurd menfinerea constanta a presiunii perilimfei. Oscilatiile perilimfei determin’ oscilatii ale mem- branei bazilare pe care se aflé organul Corti si ale endolimfei, marind sau micsorand distanfa dintre celulele receptoare si membrana tectoria (variatii de contact). in urma presiunii exercitate de membrana tectoria asupra cililor si a deplasarii organului Corti fat de aceasta, se realizeazd stimularea celulelor receptoare, in urma stimularii, apar potentialele microfonice de receptor, care sunt preluate si transmise prin fibrele cli de conducere. 2.4. ANALIZATORUL VESTIBULAR Segmentele analizatorului vestibular a, Segmentul receptor. Se afld in labirintul mem- branos al urechii interne, Canalele semicirculare mem- branoase sunt dispuse in rei planuri, la 45° unul fat de celelalte, si se deschid in utricula. Deschiderile sunt in numar de cinci, deoarece douii dintre canalele semicir- culare se unese. Fiecare canal are la un capit o dilatare, numité ampulé, in care se,afld crestele ampulare (fig. 44), Crestele ampulare sunt constituite din celule recep- toare ciliate si celule de sustinere. Cilii celulelor recep- toare sunt inglobati intr-o masi gelatinoasd, numiti cupuld (fig. 45. A), Maculele din utricula si saculi au acelasi tip de epiteliu senzorial. In masa gelatinoasi care acoperi cilii se afla granule calcaroase, otolitele, Maculele con- stituie aparatul otolitic (fig. 45. B). ANALIZATORIL La frecvene inalte, vibreazi membrana bazilara de Ja baza melcului, iar la freevente joase vibreazi mem- bbrana bazilara de la varf. Amplitudinea vibratiei este direct proportionala cu intensitatea stimutului. Acuitatea auditivi maximé este intre 1 000-4 000 Hz, Pragul auditiv masurat in decibeli” este zero. Urechea umand percepe sunete intre 0 si 140 dB. Peste aceasta valoare este afectat organul Corti Localizarea sursei sonore se realizeaza datoriti diferentei de timp in perceperea biauriculard’ a sunetelor. Intervalul minim necesar perceperi directiet sunetelor este 0,1-0,6 ms. Aprecierea directiei sursei sonore se face prin miscdri ale capului si prin analiza spatiala vizuala. REDE {In mediile poluate sonor este indicata folosirea uunor mijloace de protectie acustica. Functia auditiva prezinta o deosebiti important socialé in comunicarea interumani | Fig. 44. Dispunerea receptorilor vestibulari: 1. canale semicirculare membranoase; 2, ampule; 3. utriculd; 4. sa- culé; 5. ganglion Scarpa; 6. ramurd vestibulara a nervului Vill; 7, ramurd cobleard a nervului VIM; 8. ganglion Cort 43ANALIZATORII A Fig, 45. A. Creasti ampulard: |, creastd; 2. cupula: 3. ils 4-celule receptoare; 5. celule de sustinere; 6. fibre nervoase B. Maculi: 1 ili; 2. otolite; 3, substangi gelatinoasé: 4. ce- Tule de sustinere; 5. celule receptoare; 6. fibre nervoase le conducere ale analizatorului vestibular: |. ganglion Scarpa; 2. nucleu vestibular; 3. spre cerebel: 4 fascicul vestibulo-spinal; 5. nueleii nervilor.cranieni III IV, VI: 6. prin talamus spre cortex. 44 Crestele ampulare si maculele sunt receptorii ana: lizatorului vestibular. Crestele ampulare sunt receptor: ai echilibrului dinamic, iar maculele sunt receptori echilibrului static gi ai acceleratiei liniare. Celulele lop Teceptoare sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii Scarpa, b. Segmentul de conducere al analizatorului are protoneuronii in ganglionii Scarpa. Axonii acestora formeazi ramura vestibulara a nervului VIII ‘Si fac | sinapsi cu deutoneuronii in nucleii vestibulari din bulb. De aici fibrele se despart in cai directe gi colate- tale. Calea direct are al treilea neuron in talamus, iar axonii acestuia projecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulo-spinal (cale motorie extrapi- ramidala), fasciculul vestibulo-cerebelos, prin arhice- rebel spre nucleul rosu si formatiunea reticulata, fasci- culul vestibulo-nuclear, spre nuclei nervilor eranieni I, IV, VI (fig. 46). €. Segmentul central nu este bine precizat, Diferiti Autor’ il plaseaza fie in girusul temporal superior, fie in girusul parietal ascendent. Fiziologia analizatorului vestibular Mentinerea pozitiei este asigurata prin modificari ale tonusului muscular, care determind pistrarea pro- iectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de sprijin format de tilpile picioarelor. Crestele ampulare sunt stimulate de accelerarea sau incetinirea miscdrilor de rotatie ale capului si ale cor- ului. Rotirea capului determina deplasarea endolimfei din canalul semicircular aflat in planul miscarii, Endolimfa, in deplasare contrara directiei de miscare, antreneazi cupula. Aceasta stimuleaza cilii celulelor eceptoare care descarcd permanent impulsuri. La inceputul miscarilor orizontale, verticale sau de rotatie, freeventa acestora creste. Pe baza lor se desfaisoari reflexele labirintice de acceleratie, care determina con- twactii ale muschilor cefei, corpului si membrelor numite reflexe de echilibru sau statokinetice, {in cazul maculelor, gravitatia face ca otolitele si exercite permanent presiune asupra cililor. in functie de pozitia capului se modifica si modul de actiune a otolitelor asupra cililor, generind presiune sau tensi- une. De aici pomese reflexele de pozitie sau statice, in functie de pozitia capului sau de acceleratia miscarii liniare. Modificarile pozitiei capului influenteazd sspozitia corpului (Postura). Reflexele care determin postura se mumesc reflexe statie sau posturale, {mpreund cu analizatorul vestibular, in reactiile de redresare postural mai sunt implicati analizatorit cutanat, Kinestezic si vizual, cerebelul si nuclei ai rnenvilor cranieni III, IV si VI 2.5. ANALIZATORUL CUTANAT. Distrugerea labirintului determina initial tulburari grave ale echilibrului static si dinamic. Dupa o perioadi de timp intervin mecanisme compensatorii proprioceptive, vizuale si cutanate care preiau unele functi ale labirintului si determin corectarea pozitci corpului, Analizatorul cutanat are rol in integrarea organismului in mediu si in apdrarea activé a acestuia, prin reacti- ile adaptative generate pe baza excitatiilor prelucrate de SNC si transformate in senzajii tactile, termice si dureroase. Segmentele analizatorului cutanat a, Segmentul periferie este reprezentat de recep- torii tactli, termici si durerosi situati in difertele stra- turi ale pieli. Pielea este organul conjunctivo-epitelial, care acoperé integral suprafata organismului. Pielea este constituitd din treistraturi: epiderm, derm si hipoderm (fig. 32). — Epidermud este un tesut epitelial pluristratificat keratinizat agezat pe o membrana bazal, —Dermul este un tesut conjunctiv dens. La con- tactul cu membrana bazali prezint numeroase cute, numite papile dermice. Tab. 10, Principalele tipuri de receptori cutanati —Hipodermul este un fesut conjunctiv lax, cu grupuri de adipocite’, rezerva de grisime subcutanati a organismului. Amprentele digitale, uilizate in criminalistica, reprezint& imaginea dispunerii specifice a papilelor dermice digitale, caracteristice fiecdrui individ. in piele se afla productiile acesteia: parul cu mus- chii erectori, glandele sebacee si sudoripare, precum si receptorii sensibilititilor cutanate specifice. in tabelul 10 este redaté distributia receptorilor, rolul lor si stimuli la care reactioneaza. Sensibilitate | Tip de receptori Receptori Localizare Stimuli © iacilé find ‘© mecanoreeptori | corpusculi~ Meissner | papile dermice | deformari usoare ale — Merkel « foliculipilosi tegumentului (atin- gere) @actilé grosierd | mecanoreeptori_ | © corpusculi — Golgi * hipoderm « presiune, deformare ~ Ruffini sifntindere a tegu- fe ~ Vater-Pacini mentului termicd ‘iermoreceptori | compusculi— Krause | @ dem rece ~ Ruffini © hipoderm © cald (diferente de « terminati nervoase libere |e cornea globului | temperaturé) ocular © dureroasi ‘ algoreceptori | terminafii nervoase libere | epiderm, foliculi |e nespecific care | pilogi, comee determina leziuni | celulare | 45 ANALIZATORIL snaANALIZATORII b. Segmentul de conducere. Caile aferente au fost descrise la functia de conducere a maduvei gi la nervii cranieni. {n cazul fasciculelor spinobulbare, axonilor ddeutonenronilor din bulb li se alaturd gi fibrele senzi- tive ale trigemenului (V), ¢, Segmentul central al analizatorului cutanat este Jocalizat in girusul postcentral din lobul parietal (ariile somestezice) (vezi fig. 9; fig. 47), Proiectile tactila, termicd si cureroasd, dintr-o anumité regiune a corpu- lui, se amesived in aceeasi zona a scoarfei de pe emis- fera opusa. Revedefi ile ascendente medulare care intra in constitufia segmentului de conducere al analiza- torului cutanat si precizati rolul nervului trigemen in sensibilitatile tactila, termic& si dureroasé la nivelul capului, Fiziologia analizatorului cutanat Pielea are funetia de protectie impotriva agentilor extern, de exeretie (prin glandele sudoripare), de ter- moreglare (prin vasodilatatie, vasoconstrictie peri- feris si secretie sudorala), de depozitare a lipidelor si functia de organ de simt, prin receptorii pe care ii contine. Sensibilitatea tactilé find, epicritica sau de atingere, este determinaté de excitanti care produc deformari usoare ale tegumentului. Sensibilitate tactili mai | Fig. 47. Reprezentarea grafic a proieetiei corticale in girusul posteentral, aria somestezicd primara a sensibi- lieagii generate a corpului (homunculus senzitiv). 46 ronuntata prezinti zonele piroase, pulpa degetelor gj buzele. 4 Sensibilitatea tactild presionalé este determinatd de apisare, iar receptorii specifici sunt situati in profun. Zimea tegumentului Doua sau mai multe excitafi tactile aplicate simul. tan sunt receptionate numai dacd distanta dintre punctele excitate este suficient de mare. Fenomenul_ oarti numele de discriminare tactild Sensibilitatea termicd este neuniforma pe suprafata tegumentului. Receptorii pentru rece sunt mai nume- tosi decdt cei pentru cald, Intensitatea senzatiei depin- de de marimea suprafetei excitate si de diferenta de temperatura dintre tegument si excitant, Sensibilitatea dureroasd, determinata de excitanti care produc leziuni celulare, se manifesta mai intens la nivelul degetelor, buzelor si varfului limbii. La durerea tegumentara se manifest 0 mare capacitate de dis- ctiminare, deoarece aceeasi zona a pielii poate fi iner- vata de mai multi neuroni, Durerea viscerala poate fi determinata si de distensia unui organ, Algoreceptorii sunt mai rari in viscere, motiv pentru care durerea vis- cerald nu se poate localiza preci. Pe baza informatillor din mediul extern, se creeazi senzatii care permit recunoasterea dimensiunilor, formei, greutiti si consistenfei unui corp, a vibratiilor, a diferentelor de temperatura si a unor agenti nocivi Pe aceasti bazii se pot elabora comenzi adecvate, care au ca rezultat reactia de adaptare a organismului Analizatorul cutanat, impreund cu analizatorul kines- tezic, asigurd determinarea pozitiei si deplasirii unor segmente corporale in raport cu altee. Datorita conducerii pe aceleasi cdi medulare a sen- sibilititilor dureroase somatice si viscerale, durerea somaticd este insotiti de reactii vegetative (accelerare a ritmului cardiac, secretie sudorala etc.) iar durerea viscerala este insotiti de reflexe somatice (contractia musculaturii abdominale etc.)| | ' 1 *2,6. ANALIZATORUL GUSTATIV ANALIZATORIT Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatile determinate de proprietatile chimice ale sub- stanjelor sapide" solubile care intra in contact cu mucoasa bucala Segmentele analizatorului gust a, Segmentul receptor este reprezentat de mugurii agustativi (vezi fig. 33), rispanditi in intreaga mucoast bucofaringiana si in mucoasa linguala, {ntr-un mugure gustativ exist $~20 celule senzori- ale cu cili, care reprezinta formatiunile receptoare, fn mucoasa lingual, mugurii gustativi pot fi gru- pati in papile gustative (fig. 48). Papilele circumvalate’ formeazi la baza limbii ,V”-ul! lingual, cele fungifor- re’ sunt rispandite pe varful si marginile anterioare ale limbii, iar cele foliate’ pe marginile posterioare ale limbii (fig. 49. A). b. Segmentul de conducere. De la polul bazal al celulelor receptoare poesc fibrele senzitive ale nervilor cranieni VII, IX si X. Nerval facial inerveaza primele 2/3 ale limbii, glosofaringianul treimea posterioari, iar va- gul,restul mugurilor gustativi pand la epiglotd Protoneuronii cailor sunt situati in ganglionii ner- vilor cranieni VII, IX si X. Dendritele acestora sunt co- nectate cu celulele receptoare, Deutoneuronii se afl in nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale celor trei nervi cranieni. Axonii acestora, dupa in- crucisare, fac sinapsi cu cel de-al treilea neuron in talamus. ¢. Segmentul central este reprezentat de aria gus- tativd, situata la baza girusului parietal ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tactila, ter- mica si dureroasé a limbii, transmis prin fibrele trige- menului (V) (vezi fig. 9 si fig. 47). Fiziologia analizatorului gustativ Gustul contribuie la aprecierea calititii alimentelor sila declangarea secretiilor digestive Deosebim patru tipuri de senzatii gustative: acru, sirat, dulce si amar. Ariile linguale ale diferitelor gus turi au localizare specifica, deci mugurii_ gustativi dobandese o anumita specializare (fig. 49. B). Pragul de excitabilitate gustativa este diferit pentru ficcare substanta. Cea mai mare sensibilitate se mani- festé pentru substanjele amare. Intensitatea senzatiei depinde de concentraia substantei dizolvate, de numi ral receptorilor excitati si de temperatura solutiei. Analizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se adapteazi la actiunea indelungata a unui excitant, Fig. 48, Papili gustativa: 1. suprafaja limbii; 2. muguri gustativis 3. fibre nervoase; 4. glande secretoare. 49. A. Distributia pe limba a tipurilor de papile: 1. papile circumvalate; 2. papile filiforme; 3. papile fungi- forme; 4, radacina limbii; 5. epiglot&; 6. amigdald palating 7. amigdala linguala; 8. corpul limbii B. Localizarea gusturilor: 9. amar; 10. acru; 1, sérat; 12. dulce. 47ANALIZATORII *2.7, ANALIZATORUL OLFACTIV Segmentele analizatorului olfactiv a. Segmentul receptor este format din epiteliul olfactiv, consttuit din celule receptoare (chemorecep- tori de distanta) si din celule de sustinere incluse in mucoasa olfactiva, Mucoasa olfactiv’ are o suprafati de 2-3 om? gi este dispusi in regiunea superioari a foselor nazale (vezi fig. 34). Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. Dendritele acestora prezinta butoni olfactivi de la care pleacd 6-8 cli olfactivi receptori, care depa- sesc celulele de sustinere si patrund in mucusul secre- tat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive (fig. 50). b. Segmentul de conducere. Axonii neuronilor olfaectivi, care constituie protoneuronul cai, strabat in mdnunchiuri lama ciuruiti a etmoidului si patrund in Fig. 50. Structura mucoasei olfactive gi cdile olfactive: 1. epiteliu olfoctiv; 2. substanté odoranti; 3. mucus; 4, cli olfactivi; 5. buton olfactiv; 6 neuron bipolar olfactiv; 7, ce- {ula de sustinene; 8. celulé bazalé; 9, tesut conjunctiv; 10. gland mucoasa; 11. nerv olfactiv; 12. lama ciuruitd a et. ‘moidului: (3. celule mitrale; 14, bulb olfactiv, 48 catia craniand, forménd nerviiolfactivi cu traseu p la bulbii olfactivi, Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezi deutoneuronii cdii olfactive. « Axonii acestora se despart: 0 parte tree in bull controlateral, iar cealalta parte formeazi tracturle olfactive, care se proiecteaza in cortex. ; ¢. Segmentul central este reprezentat de paleocor. texul olfactiv, aria de proiectie primar a aferenteloy olfactive (vezi fig. 10) Fiziologia analizatorului olfactiv : Analizatorul olfactiv are rol in aprecierea calitii aerului, prevenind patrunderea in organism a unor sub. — stante nocive. , Impreund cu analizatoral gustativ, analizatorul : olfactiv intervine in aprecierea calititi alimentelor gi _ in declangarea secretiei salivare. : Stimulii specifici ai analizatorului olfactiv sunt eprezentati de substantele volatile, care ajung la Teceptori odatd cu aerul inspirat. Substantele volatile Sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor in pelicu- la de mucus. Pentru a putea fi receptionate, aceste sub- Stanfe trebuie si aibé 0 concentratie egal sau supe- rioari pragului de excitabilitate. Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea mini- mi de substanta odoranta capabili si provoace senza- tia de miros. Acesta variaza in funetie de natura sub- « stanfelor. Intensitatea senzaiei olfactive este proportional cu concentratia substanjei odorante in aer si depinde de urmitorii factori: gradul de solubilitate a particulelor in lichidul care acoperé mucoasa, umiditatea mucoa sei, varsta si starea fiziologica a organismului, Dac& substanjele odorante persist un timp mai indelungat, apare fenomenul de adaptare. Calea olfactiva este formaté numai din doi neu- Toni, protoneuronul fiind chiar celula receptoare, Inflamarea mucoasei nazale in afectiuni respira- torii scade sensibilitatea olfactiva.1 | ; *2.8. ANALIZATORUL KINESTEZIC Analizatorul kinestezic’informeazii SNC despre pozitia si miscarea in spatiu a corpului si a segmentelor sale, ANALIZATORIL iprecum si despre gradul de contractie a muschilor. Pe baza acestor informatii, prelucrate de centrii nervosi “superior, contractile musculare adecvate diferitelor miscari a, Segmental periferic al analizatorului kinestezic este constituit din proprioceptori situati in muschi, ten- doane, aponevroze, capsule articulare, periost si peri= condru. Numele si repartitia proprioceptorilor este redata in tabelul 11. Organele tendinoase Golgi (fig. 51. A) sunt sti- mulate de cresterea tensiunii in tendoane, determinata de contractia muscular’, Corpusculii Vater-Pacini au ca stimul presiunea exercitati asupra formatiunilor structurale in care se srisesc. Ei sunt sensibili la miscari rapide gi la vibrati. _ Terminatiile nervoase libere din articulatii. si “ muschi sunt numai receptori ai dureri gi nu proprio- ceptori. ei mai importanti proprioceptori sunt fusurile neuromusculare (fig. 51. B). Acestea sunt constituite din grupe de 2-10 fibre intrafusale, cu rol senzitivo- ‘motor, situate intre fibrele musculare obisnuite (extra- fusale) si paralel cu acestea. Extremititile fibrelor intrafusale pot fi prinse pe tendoane si fibre extra- fusale, sau numai pe fibre extrafusale, O fibra intra- fusali are extremititi striate contractile si 0 portiune central necontractila, mai voluminoasi, cu mai multi nuclei si fir’ miofibrile. Inervatia senzitiva a fusului este formata din termi- natii primare spiralate, situate in zona central, gi ter minatii secundare, fibre ,,in buchet”, situate la extre- mitatile zonei centrale. Terminatiile primare, cu con- ducere rapida, sunt stimulate de gradul de intindere a rmuschiului Inervatia motorie, proprie capetelor contractile ale fibrelor intrafusale, este reprezentati de fibre nervoase cu originea in neuronii motori gamma medulati, spre deosebire de fibrele extrafusale care sunt inervate de neuronii motori alfa medulari. b. Segmentul de conducere cuprinde: — chile nervoase ale sensibilititii proprioceptive inconstiente, cu rol in activitatea reflexa de contractie tonicd a muschilor, reprezentate de fasciculele spino- cerebeloase; ipar senzatiile posturale si de miscare si se elaboreazii comenzi care determing tonusul muscular $i — cle sensibilititii proprioceptive constiente, re- prezentate de fasciculele spinobulbare, la care se adauga aferente cerebelo-corticale. ' ¢. Segmentul central il reprezinta ariile senzitivo- motorii corticale, care marginese sanful central, unde are loc analiza informatiilor aduse pe cdile sensibili- tatii proprioceptive constiente si transformarea lor in senzatii si aotiuni motori tonice corective Tab. 11. Distributia proprioceptorilor Localizare Tn tendoane si ligamente Proprioceptori Organe tendinoase Golgi ‘Corpusculi Vater-Pacini in tendoane, capsule articu- fare, fascit musculare, liga- ‘mente, periost, pericondru Printre fibrele musculare Fusuri neuromusculare Fig. 51. A. Organe tendinoase Golgi: 1. fibrd senzitiva: 2. capsuli conjunctiva; 3. fibre de colagen. B. Fus neuro- muscular: 1. fibre musculare extrafusale; 2. capsulé con- Junctivl a fusului; 3. fibrintrafusald; 4. terminatii nervoase spiralate; 5. fibre in buchet; 6, 7. fibre senzitive; &. fibre efe- rente gamma; 9. fibre eferente alfa 49 —ANALIZATORIL NOTIUNI ELEM. Consecutiva unor boli ca Tulburiri de vedere (vedere — inflamatie a conjunc- tivei globului ocular — opacifierea cristali- | diabetu, atrta, arterioscle- | dublé sau multipla, ,musculite lui roza, de obicei la virste. | zburatoare”), colorarea in alb inaintate sau cenusin a pupilei [Glaucom (Cresterea tensiuni intra-ocu-| Reducerea cdmpului vizual, —boaliaochiului | lare dureri oculare intense, tulburdrt de vedere pind la orbire, pupile de culoare palben-verzuie Conjunctivita ‘Infectioasé sau alergic’ | Inflamarea pleoapelor, rosealé in Jjurul ockilor, secretie lacrimala ‘abundenté, senzatie de corp strain in ochi NTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE igiend a vederii © Evitarea oboselii ocul a privitului indelungat TV, folosirea ochelarilor de soare si a ochelarilor protectie la Tocul de ‘mune’, dupi caz «© Evitarea factorilor nat nocivi (fig, vant etc.) | © Evitarea inotului in ape | poluate — inflamati ale mucoa- sei nazale (guturai) abundenti, stare subfebrili Oties Tnfcfie microbiand sau | Durei locale, scderea auzului, |» Menfinerea in stare de —inflamatie a urechii | viroticd febri frisoane, stare generali | curijenie a urechii externe exteme sau medi alterati (cea mai freeventa) Micoze CCiupereiparaite care atacd | Erupfil cutanate, mincarime, | e Respectarea regullor de — afectiumidatorate | piclea si anexele sale (pir, | royeafa, inflamati locale, aspect | igiend a peli baie gene- nor ciupere ‘unghif) sau unele organe | microscopic caractristic rald regulat, spare pe interme (de exemplu pliménii) ‘maini cu apa si sépun [Acnee Tulburéri funcfionale sau Cregterea secretiei glandelor | mainte de masd si dupa —afectiune a pielii | leziuni ale glandelor sebacee | sebacee (seboree), puncte negre, | ilizarea toaletei, datorate cel mai des unui _ | ,coguri”,abcese ale pieli, folosres anes pnb dezechilibru hormonal * | erupti, mai ales pe plea fefei | int igienice, folosirea Gecncs joven prosopuli individual, evitarea contactului direct Herpes Infect virotcd ce aparein_|Apartiape plea feteia nor | peroane boll infectioase (pneumonie, | vezicule mii grupate in buchet, | joimave grip, meningite) sau in pe fond de rogeafa local’ intoxicafi alimentare Piodermite Tnfectibacteriene (cu | Abcese, furanoule,foliculte’, — afectiuni ale pielii si | stafilococi sau streptococi), | inflamarea ganglionilor limfatici mucoaselor supurative din apropierea zonei afectate Rinite Infectie viroticé Stranut, secretie nazala apoasi si| e Respectarea regulilor de igiend nazalé, evitarea ‘igului sia curentilor Goa 6 te sinaae ANALIZATORIT LUCRARI PRACTICE 1. Evidentierea sensibilitatii tactile a. Receptorii tactili au o densitate diferité pe suprafafa tegumentului, ceea ce determina grade de acuitate sifeite pe tegumentul diverselor regiuni corporale, Pentru a determina densitatea receptorilor tactli, se pot uti "jize compasul si rigla, Pe suprafafa tegumentului dintr-o zona aleasd, se aplicd cele doua varfuri ale compasului cu deschidere mini- ni Se repetd operatia, marind progresiv distanta intre varfuri, pnd cénd elevul (cu ochii inchigi), pe care se face experimentul, anunfé c& simte distinct ambele varfuri ale compasului. Se noteaza regiunea corporalA si distanta distre varfurile compasului masurata pe rigli. Se executa experimentul pe spate, obraji, frunte, palma, dbsul smdinii, buze, barbie, antebrat, coaps, varful limbii etc. si se noteazi distanfele. Cu cit distanta dintre cele doua puncte este mai mare, cu atit acuitatea tactilé este mai scdzutd b. Cu varful unui creion, se traseazi o ciffd pe tegumentul din diferite regiuni corporale. Elevul pe care se efectueazi experimentul va recunoaste cifra acolo unde acuitatea tactila este ridicatd 2, Evidentierea sensibilitatii termice Senzatia de cald sau rece se produce atunci cand pielea vine in contact cu un corp a crui temperatura este ‘mai ridicati, respectiv mai scizuti decdt temperatura proprie. Cele mai sensibile regiuni tegumentare la cald si rece sunt obrajii, dosul mainilor ete., acolo unde densitatea corpusculilor este mai mare. Intensitatea senzatiei de cald sau rece depinde si de marimea suprafetei asupra cdreia actioneazi agentul ter- mic. Acest lucru se poate demonstra folosind doua vase in care se afla apa la aceeasi temperaturii, 40°C. Intr-un vas se introduce un deget, iar in al doilea se introduce mana in totalitate. Elevul care efectueazi experimental va avea senzatia ci apa in care a introdus mana este mai calda decat cea in care a introdus numai degetul. 3. Evidentierea amprentelor Amprentele digitale reprezinti imaginea dispunerii specifice a papilelor dermice digitale, Ele reprezinti 0 caracteristici a fiecdrui individ si un criteriu de identificare in criminalisticd. In laborator se pot evidentia amprentele utilizind o tusiera semiumeda si o coald de hartie alb3. Dup amprentare, se pot face comparatii si se poate evidentia unicitatea acestora. “4, Harta gustului Pentru evidentierea specializitii receptorilor gustativi, se folosese mici tampoane de vata imbibate in soluti de diferte substante (zahar, glucoza, sare de bucatrie, oft, sare amard ete.) Cu ajutorul unei pense se aplid pe rand, pe limba unui elev, tampoanele de vati, inti in 2ona central, apoi pe latur si spre baza limbii si apoi spre arf. Subiectul va indica de fiecare dati senzatia de gust obtinuta, Se vor remarca atat diferentele de sensibilitate fafa de diferitele substante, cit si gradul diferit de sensibilitate gustativa la diferti elevi. Se poate determina un fel de hart” a gustului. Folosind solutii cu concentratii diferte, se poate determina pragul minim de sensibili- tate gustativa *5, Recunoasterea diferitelor substante dupa miros Se folosesc sticlute cu substante odorante (benzen, toluen, parfumuri, esente ete.) pe care subiectul si le erceapd printr-o inspiratie profunda sau prin inspiratii scurte si repetate (adulmecare). Se di apoi pentru inspi- Tat 0 cantitate crescuta de substanta odoranta si, dupa un timp, subiectul va declara cd nu mai simte mirosul respectiv. Inlocuind substante odoranta, subiectul va declara ci simte mirosu] noii substante, Pentru aprecierea mirosurilor unor alimente, se procedeaza astfel: se di unui elev si manance un mar aromat Si se cere sé spuni daca ii simte mirosul specific. Se observa cd, mestecind marul, el expiri aerul din gurd prin Coane spre cavititile nazale unde se afla receptorii olfactivi Folosind solutii cu concentratiidiferite, se poate determina pragul minim de sensibilitate olfactiva. *6. Proba Romberg Pentru aprecierea echilibrului static si dinamic, procedati in felul urmator: un elev sti drept, cu bratele alipi- te de comp si cu talpile asezate una inaintea celeilalte, avand cAlcdiul unui picior alipit de varful celuilalt picior si inchide ochii. In cazul unei deficiente vestibulare pe o parte a corpului, se produce balansarea corpului spre | pattea respectiva. | } 51ANALIZATORII EVALUARE A. Incercuiti literele corespunzatoare raspunsurilor corecte: 1, Analizatorii: a. asigur’ integrarea organismului in mediu; b, transforma senzatile in excitaii specifice; . receptioneazi informa din mediu; d. conduc excitatiie la centrii nervosi. 2. Analizatorul gustativ are urmitoarele func a. aprecierea calititii alimentelor; b. aprecierea calitatii aerului; ¢. declangarea secretilor digestive: 4. incalzirea aerului expirat. 3. Adaptarea Ja lumini dureaza circa: a. 30-40 secunde; b. 3-4 minute; ©, 30-40 minute; 4. timp nelimitat. a. sensibilitatea termicd; b. sensibilitatea tactila find; c. sensibilitatea olfactiva; d. sensibilitatea dureroasa. ibleme de rezolvat 1. Argumentati folosirea anumitor tipuri de lentile pentru corectarea defectelor oculare, utilizénd cunos- tinfele de opticd. 2. Ce efecte are pierderea elasticitatii cristalinului la batrani, asupra procesului de acomodare? Determi- nati tipurile de lentile necesare pentru corectie. 3. De ce, la pacientii clrora li se inlocuieste crista- linul cu o lentila artificiala, procesul de acomodare nu ealizenza? 4. Comparati structura globului ocular cu structura aparat fotografie. 5. Enumerati structurile globului ocular prin care tree razele de lumina pand la retin’. 5. Urmitoarele structuri reprezinti medii trans. parente, cu 0 except a. comeea; ’. umoarea apoasa; . irisul; 4. cristalinul. 6, Sunt componente ale analizatorului vestibular cu o exceptie: a. crestele ampulare; ». timpanul; c. canalele semicirculare membranoase; d. aparatul otolitic. 7. Teoria tricromaticd stabileste drept culori fundamentale urmatoarele; a. rosu, alb, albastru; b.alb, gri, negru; ¢. rosu, galben, albastru; d. rosu, verde, albastru. 8. Fac parte din segmentul de conducere al ana- lizatorului kinestezic: a. fasciculul spinocerebelos direct; b, fasciculele spino-bulbare; ¢. fasciculul vestibulo-spinal; 4, fasciculul spino-cerebelos incrucisat. 6. Identificati principalele surse de poluare sonora din localitatea dumneavoastrd, —- 7. Argumentati influenta poluarii sonore asupra desfiguratii activitiilor zilnice 8. Determinatirolul fiziologic al. trompei lui Eustachio, 9. Stabiligi efectele distrugerii a¢cidentale unilate- rale a labirintului. 10. Cunoasteti reflexele de redresare a organismu- Jui la oprirea bruscd a unui vehicul. Explicati mecanis- mele fiziologice care se desfisoard si rolul analiza- torului vestibular in initierea acestora. 11. Indicati calea vibratiilor sonore din mediul exter pani la receptorul specializat CC, Aledtuiti un eseu cu tema ,Echilibrul static si dinamic al organismului uman”, Repere: segmentele nevraxului yi analizatorii implicati in mentinerea echilibrului, evidentiind modalitatile de actiune ale fiecdruia, 52 a3, GLANDELE ENDOCRINE Glandele endocrine (glandele cu secretie inte; fig. 52) formeaza sistemul endocrin al organismului “ istemul endocrin cuprinde: — glande endocrine propriu-zise: hipofiza, epifi- "7a, tiroida, paratiroidele, timusul, glandele supra- renal; — glande mixte (glande cu secretie intema si “ externa): pancreasul, gonadele; " — glande endocrine temporare: placenta. Produsii de secretie ai glandelor endocrine sunt “hormonii. "Tab. 12, Topografia glandelor endocrine Glande endocrine Localizare II a . Glande propriu-zise | Epifiza in partea dorsal a diencefalului |) Hipofiza |= baza diencefalului ; Tiroida —in partea anterioara a 4 gatului | HP Paratiroide — in partea dorsal a wee tiroidei Timus — retrosternal Suprarenale | =e poli superior rena ‘|B. Glande mixte Pancreas, — sub stomac Gonade —in partea inferioari a abdomenului €.Glande temporare GLANDELE ENDOCRINE REACTUALIZARE 53 | -7— JOCRINE. a GLANDELE END! sea functional @ organismulu se realizeaci prin actiunea conjugaté a sstemului nervos sia sistem. Unitatea, | ' Ini endocrin gocrin cuprinde totalitatea glandelor cu seertie interna din organism, Glandele endocrine aun Sistemul Cnn em geli secretoril ale cdror celule isi varsi produsii, numii hormoni, direct in singe. sructura Tor PP" astante active cu aciune specified reglatoare a metabolismului celular. Prin actiunea lor, Flora svn sintezi, hormoniicontribuie la dezvoltarea si fucionarea normalé a organism la distantd de en poate fi considerat ca un sistem morfo-functional complex, coordonat de sistemul nerves, Sistemul endrm oniza, pe cale umorald, activitatea organelor interne. Aste, se realizeazdintegrarea activ. | vind rolul dea ari ansamblul functilor organismului . slor intern I o : sai oe vinele interne au o dubla reglare: nervoasé si wmoral Toate 3.1, HIPOFIZA sa (ganda ptutard) are dimensiunile unui bob de fasole masa de 0.5 g. Este localiza la baza ence- Hipofiza i ceascl a osulul sfenoid. Ea este formatd din tre loi: lobul anterior (75% din masa glandei), ee i ty (2961 ambele de origine epitlial, constituind adenohipofica, si lobul posterior (239%), de orig bul mijlociu (299) Ore ne ectodernich, wens rer prin tia pituitard, care cuprinde sistemul circulator port hipotalamo- Hipofica esr ding $i tractl hipotalamo-hipofizar. hipoftzar Pope por, factorii de eliberare si inhibare din nucleti hipotalamici mijlocti ajung in adenohipofizd temul ore nt hipotaiame-hipoficar, produsti de neurosecrete’ ai ncleilorhipotalamici anterior jung la neu- Prin trac rohipofica (fig. 53) } j a. Lobul anterior este constituit din cordoane celu- late, care formeaza epiteliul secretor al glandei. Acesta cuprinde celule specifice pentru fiecare dintre hor- moni secretati. Adenohipofiza secreti hormonul . ( somatotrop si hormonii glandular tropi. | @Hormonul somatotrop (STH), hormonul de crestere, are ca actiune principalA stimularea cresteri 3 armonioase a intregului organism, De asemenea, inter- vine in dezvoltarea celulelor, activeazd transportul aminoacizilor in celule si stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor, cu efect asupra cresterii oaselor, muschilor si viscerelor’. ii 3. Hipofza |-lobanteior,2.lob mijloci; 3 lob pos- intensified oxidarea lipidelos, asigurand energia | tenor, 4 i hipoizarks $- neuron hipotalamici; 6. sistem sas ntezei protece. Are efect de crutare a gh- | porthipofizar. cidelor si, deci, rol hiperglicemiant, Stimuleazi secre- tia glandelor mamare. 1 RETINETI Hipersecretia de STH inainte de pubertate deter- = ales funetionale dint hipotae| 594 glgantismu, iar dupa puberate produce acrome- | Legiturile struct galia Hiposecretia de STH determina la copii nanis- hipofiad demonsteaza unitatea functional Tamus si ’ mul hipofizar. Secretia de STH este stimulati de neuro-endocrina. hipoglicemie si de diverse solicitari ale organismului. 54‘¢ Hormonii glandulari tropi. —-Hormonul adrenocorticotrop sau. corticotro Le (ACTH) stimuleazi cresterea, dezvoltarea gi act | tue suc glndslorcorcosuprareale,Hiper- N Oe ein de ACTH determina hipertrofierea’ cortico- - Guprarenalei si hipersecretie de hormoni ai acesteia, wind ca urmare tulburari metabolice, —Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH) stimuleazi cresterea, dezvoltarea si secretia de hor- “ori ai glandei tiroide —Hormonii gonadotropi controleazi functiile ~ gonadelor’ feminine si masculine. De asemenea, con- _goleazi secrefia glandelor mamare la femeie, Bi sun —hormonul foliculostimulant (FSH) care deter- “mind Ia femei cresterea si maturarea_foliculilor ovarieni si secretia hormonilor estrogen’ iar la birbati stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi ai testiculelor si spermatogeneza; —hormonul luteinizant (LH), care determina la femei ovulatia si aparitia corpului galben de sarcind, iar la birbati stimuleaza secretia hormonilor andro- bei’ | ~~ Hormonul luteotrop (LTH) sau protactina ta | simuleazi la femei secre(ia corpului galben si secretia ie_| lat. Nu se cunoaste aciunea Tui la barbat 3.2. TIROIDA Hormonii tiroidieni, derivati iodati ai tirozinei aflati in structura tireoglobulinei, sunt tiroxina si tri- iodotironina, Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide gi ‘mai putemice in cazul triiodotironinei. Actiunea lor in organism este complexa: —au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal (MB), a consumului de oxigen sia oxidirilor celulare; — controleazi, impreun cu hormonul somatotrop, cresterea si diferentierea celulari; «+ GLANDELE ENDOCRINE b, Lobul mijlociu (intermediat) al hipofizei secreti hormonul melanocitostimulant (MSH). Acesta stimuleazi sinteza de melanin’ in melano- cite’, cu rol in procesele de pigmentare a piel. ¢. Lobul posterior este constituit din axoni ai neu- ronilor din nucleii hipotalamici anteriori si celule gliale. Neurohipofiza constituie un depozit de hormoni produsi de hipotalamusul anterior. © Hormonii neurohipofizari sunt vasopresina si ocitocina. —Hormonul antidiuretic (ADH) sau vaso- presina contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare in organism, prin stimularea absorbtiei de apé la nivel renal. Deci, are efect anti uretic, prin reducerea cantititii de urind climinati, Secretat in doze mari determina vasoconstrictie (acti- lune vasopresoare generala) si hipertensiune arterial, dar are si efecte metabolice (hiperglicemie’), De asemenea, stimuleazd si peristaltismul” intestinal. — Ocitocina favorizeazé nasterea, prin stimularea contractillor musculaturii netede a uterului gravid, si aliptarea, prin stimularea contractiei _celulelor micepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare, Tiroida este cea mai mare glandé cu secretie internd din organism, avand masa de circa 40g. Ea este situata in partea anterioard a gétului, in dreptul cartilajului laringian al carui nume il poarta. Tiroida este formata din doi lobi laterali unit intre ei prin istmul tiroidian, Structural, prezinti un parenchim glandular format din celule epiteliale grupate in foliculi. Acesti foliculi contin la interior un coloid, tireoglo- bulina, care este forma de depozitare a hormonilor tiroidieni (fig. 54). Tiroida este bogat vascularizatd si iner- vata. Inervatia vegetativa are numai functii vasomotorii. — intensificd eliminarile de azot din organism si catabolismul proteic; — redue depozitele lipidice prin activarea lipolizei; —intensificd absorbtia intestinaki de glucozi si catabolismul glucidic, determindnd hiperglicemie; — stimuleazi activitatea gonadelor; — mentin, impreund cu prolactina, secretia lactaté. Hipofunetia tiroidiand determina efecte variate in functie de varsta. La copii determina nanismul tiroidi- an, cu dezvoltare fizicd si psihicd redusé pana la cre- tinism, La adulti determina mixedemul. 55GLANDELE ENDOCRINE Fig. 54. Folicul tiroidian — sectiune: |, epiteliu folicular, 2. celulé parafoliculard; 3. capilar sangvin; 4. membrand bazalé; 5. treoglobulind. *3,3, PARATIROIDELE La populatiile din zonele montane, cu ape sirace iy iod, apare gusa endemicd. Combaterea se face prin administrarea de tablete ce contin iod si sare iodata, Hiperfunctia tiroidiand determina boala Basedow. Graves, freevent’ mai ales la femei ~-RETINETI in afectiunile tiroidiene in care apare gusa, aléturi|_ de tratamentul medicamentos, se practicd si extir- parea chirurgical’ partial’ a glandei, ‘ ‘ | ; Parasiroidele sunt patra glande mici situate in partea posterioard a tiroidei (fig. 55). Hormonii secretari au rol i mentinerea echilibrului fosfocalcic al organismului. Ei sunt: parathormonul (PTH) si calcitonina. Fig. $5, Glandele paratiroide: 1. gloti; 2. 0s hioid; 3 lands tiroida; 4. glande paratiroide. RETINETI Paratiroidele sunt indispensabile viii, chiar dacd masa lor totald este de numai aproximativ 80 mg. Extirparea lor experimentald la animale duce la moarte prin paralizia muschilor respirator 56 a. Parathormonul ate ca actiuni principale cres- terea calcemiei’, prin eliminarea calciului in lichidul extracelular, si scdderea fosfatemiei’, prin eliminarea pe cale renala a fosforului. Astfel, se produce demine- ralizarea osoasi, prin stimularea activititii osteo- clastelor. b. Calcitonina, sectetati si de citre tiroida, are actiune antagonic& parathormonului, prin sc&derea cal- comiei si cresterea fosfatemiei, determindnd minera- lizarea normal a oaselor. in cazul functionarii normale a paratiroidelor, exist un echilibru dinamic intre producerea de parathormon si cea de calcitoning. Reglarea acestuia se face pe cale umorali, in functie de echilibrul fosfocalcic sangvin, independent de factorii nervosi. Cresterea calcemiei determina secretia de calcito- , iar scderea ei, secretia de parathormon, Extirparea paratiroidelor duce la grave tulburari nit metabolice, datorate lipsei calciului din organism, cunoscute sub numele de tetanie.* GLANDELE ENDOCRINE corticalé, corticosuprarenala, dispusd la periferie (80% din masa glandei), care inconjoard complet Corticosuprarenala (CSR), de origine mezo- Ja fel cu gonadele, secretd trei categorii de i steroizi, pe baza de colesterol: mineralocorti- , lucocorticoizi si sexosteroizi » Mineralocorticoizii au ca reprezentant principal seronul, cu rol in reglarea metabolismului mine- ‘i determin’ reabsorbtia Na’, retentia apei si elimi- a K* la nivelul tubilor distali gi colectori_ ai iilor. “Astfel, se mentin echilibrul acido-bazic si presiunea - osmotica’ normal’ a mediului intern. Hipersecretia jpomonilor mineralocorticoizi determin absorbtie ‘uplimentard de Cl’ si HCO; iar hiposecretia deter- “ind acide Glucocorticoizii, reprezentati de cortizol, inter- “Yin in metabolismul intermediar al glucidelor. Bi “simuleazi gluconeogeneza (sinteza glucidelor din acizi sau lipide la nivel hepatic). Activeazd “taiaholismul proteic, cu exceptia celui din celulele Jepaice. Intervin si in metabolismul lipidic, prin ilizarea acizilor grasi din fesutul adipos. Crese “clminirile de azot. Glucocorticoizii sunt utilizayi in _Mialarea unor afectiuni, avand un rol antiinflamator. 3.5, PANCREASUL ENDOCRIN a glucozei in celule, a depunerii glucozei sub de glicogen sia transformarii glucidelor in lipi- . Stimuleazd sinteza de proteine. Hiposecretia de insulina produce diaberul zaharat. edulard, medulosuprarenala (20%). Cele doud zone diferd din punct de vedere embriologic, anatomic si © Hormonii sexoizi (sexosteroizi) sunt asemin’- tori celor secretati de gonade, a ciror actiune 0 com- pleteazi, contribuind si ei la aparitia si dezvoltarea ¢2- racterelor sexuale secundare. Acestea diferentiaza cele dowd sexe (dezvoltarea specifica a musculaturi, depunerile lipidice, pilozitatea caracteristicd, timbrul vocal etc.). b, Medulosuprarenala (MSR) are origine ectoder- mic, la fel cu ganglionii simpatici. Ea secret hormoni cu actiune identica celei a SNV simpatic. Acestia sunt: adrenalina (circa 80%) si noradrenalina (circa 20%), Ei reprezinta si mediatorii chimici ai SNV simpatic Actiunile lor principale se manifest la nivelul metab- olismului, determinind: — glicogenoliza’ si hiperglicemie; —mobilizarea grisimilor din depozite si catabo- lizarea acizilor grasis — la nivelul sistemului circulator, tahicardie, vaso- constrictie si hipertensiune; —relaxarea musculaturii netede a peretilor tubului digestiv, contractia sfincterelor si inhibarea majoritii secretiilor digestive; — a nivelul sistemului nervos produc alerta cort- calf, anxietate’ si fried. Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (1~2% din masa pancreasului), asezate acinii glandulari ai pancreasului exocrin. Aceste insule sunt formate din doud tipuri de celule: celule alfa vat si administrarea de insulind in stadiile avansate ale boli, Acumularea de corpi cetonici in organism, ca urmare a tulburérilor metabolice, duce la comé diabeti- ci si chiar la moarte, in lipsa unui tratament adecvat. Hipersecretia de insulind produce hipoglicemie ita de slabirea fori fizice, de tulburiri ale acti- ti nervoase si chiar de coma, i vi 57GLANDELE ENDOCRINE b. Glugaconul, secretat si de duoden, are efecte ‘opuse insulinei, determinand hiperglicemie prin glico- genoliza hepatici (nu si musculara), intensificarea gluconeogenezei’ din aminoacizi si sciderea utiliziri celulare a glucozei, cu accentuarea lipolizei, Impreund cu hormonii medulosuprarenalieni, glucagonul este uunul din principalii hormoni hiperglicemianti ai orga- nismului. *3.6. EPIFIZA Epifiza, numité si glanda pineal datorta formei sale asemanitoare cu un con de pin, este un organ al diencefalului, cu functie endocrina. Epifiza este locali- zati in partea posterioara a diencefalului (epitalamus). Functia epifizei este incomplet cunoscuta. Hormonul siu principal, melatonina, are actiune inhibitoare asupra glandelor sexuale (functia antigo- *3,7, TIMUSUL Fig, 56, Timus la nou-niiscut: tiroidd; 2. arterd carotid; Scoala roméneascd de endocrinologie este Tecunoscuti pe plan mondial datorité. contributie| uunor savant de tenume, ca: N, Paulescu, C.. Parhon, St. Mileu, Gr.T. Popa, Ana Aslan Primul extract de insulin’ a fost realizat de tre savantul roman N, Paulescu (1921). nadotropa) ce explica involutia’ epifizei dupa puber tate. De asemenea, actioneaza si asupra axului hipota- amo-hipofizo-corticosuprarenalian. Melatonina are si efecte metabolice, Epifiza are legituri functionale cu retina globului. ocular, stimulii luminosi determindnd, prin intermedi- ul nervilor simpatici, sciderea sintezei de melatonina. Timusul este in principal un organ limfoid, situat inapoia sternului (fig. 56). El involueaza dupa puber- tate. Extractul de timus, asa-zisul hormon timic, are efecte antigonadotrope (ca si hormoni epifizari), dar si de stimulare a mineralizarii osoase, deci are rol in crestere, Celulele timice, numite timocite, provin din madu- va osoasi, de unde migreazi apoi pe cale sangvind in organele limfoide (ganglioni limfatici, splina, timus). Limfocitele T, otiginare din maduva hematogend gi diferentiate in timus, participa in procesele de imuni- tate celulari, fiind specializate in pastrarea memoriei imunitare, 3. pliméni; 4. pericard; 5. timus; 6. vend jugulara; 7. trahee. i Sistemul endocrin mai cuprinde gi celule producatoare de hormoni locali, rispandite in organism. Acestea constitue sistémul endocrin difuz sau paracrin. fn tabelul urmator sunt prezentatictiva dintre hormonii locali si functile lor principale. | Hormont locali Funetii principale Histamina, serotonina — stimuleazi musculatura viscerala, participa in reactiile imunitare j | Renina, angiotensina — determind contracfia arteriolelor gi cresterea presiuni arteriale 1 Gastrina, enterogastronul, secretina, colecistoki- | — intervin in reglarea gi coordonarea activitatilor motori sisecretorii | nina, pancreozimina digestive 1 Prostagiandinele [= moduleaza activititile celulare | 58* GLANDELE ENDOCRINE 3. 8. GONADELE mnadele sunt glande mixte care indeplinesc doud functii: producerea de gameji, spermatogeneza si ovo- al pI p spermatog: __geneza nce excrnd) si secrtia de hormont ute endocrnd). Ambele fan sunt conolae de hormani gonadorropi ai hipofizei anterioare, Sunt glande cu secrete mista, exocrin si endocrind. Smctura si funeia lor Funcfia endocrind a testiculul Secretia de hormoni androgeni’ se datoreazi elulelor interstitiale. Principalul hormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol. Hormonii androgeni stimuleazi cresterea si dez~ - yoltarea gonadelor masculine, asigurd dezvoltarea si " snenfinerea caracterelor sexuale secundare (anumite particularititi somatice, vocea, pilozitatea, dezvoltarea musculaturii ia scheletului, distribuirea stratului adi- pos) si au un efect anabolic asupra protidelor. Activitatea testiculard este reglata de hormonii gonadotropi hipofizari, iar activitatea hipofizei este eglata de citre nivelul testosteronului plasmatic printr-un mecanism de feed-back, care actioneaza atat asupra hipotalamusului, cét si asupra hipofizei. TEZA: ACTIUNILE PRI ‘xocrind vor fi studiate la capitolul .fanctia de reproducere’” Functia endocrind a ovarului Hormonii estrogeni’ sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii, de corpul galben si de placenta in timpul sarcinii, iar in cantitati mici sé de catre corticosuprarenale si testicul. Actioneaza asupra gonadelor feminine, stimulénd proliferarea mucoasei uterine si aparitia caracterelor sexuale secundare. Progesteronul este secretat de corpul galben, de corticosuprarenale si de citre placenti in timpul sarcinii, Actiunea lui const in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonal ovariand este controlati de hormonii gonadotropi hipofizari, in functie de concen- tratia sangvina a hormonilor ovarieni FSH controleazi maturajia foliculard si secretia de estrogeni, iar LH provoacd ovulatia, controleazi activitatea corpului galben si secretia de progesteron. IPALE ALE HORMONILOR ASUPRA METABOLISMULU! SUBSTANTELOR ORGANICE _ Metabolism! [lormonil _ Proteic Glucidic Lipidie Hormoni anabolizangi STH STH insuling aldosteron insulin hhormoni sexual insutina hormon epifizar hormoni sexuali /Hormoni catabolizanti ‘ACTH hhormoni tioidieni STH cortizol glucagon glucagon hormoni tiroidieni adrenalin hormoni tiroidieni glucagon noradrenalina cortizol cortizol adrenalin | noradrenalini | ACTIUNILE PRINCIPALE ALE HORMONILOR ASUPRA METABOLISMULUI MINERAL HO. ‘ADH STH STH pietcntie: +) doveron’ | parathomion' |” calciditad | akdoseroa’ | °° S7# Stee caller: : cortizal Eliminate caleitonind | parathormon aldosteron_| hormoni | troiient 59E GLANDELE ENDOCRINE A SECRETIEI ENDOCRINE Reglarea seeretii oy in cazul soni ropi sera hipofizei, reglarea Secretiei de hor- tip feed-back nepare Pritt mecanism umoral de are hipotalamusat 18 Care rolul cel mai important il moni de eliderare es Secret factori specifici, hor- mon adenoipoe © ihibar, penta fear hor. Secreta hinotay: g diet pee =e inten andl oe si + Prin stimuli de la sistema lim. > %s Drin stimuli de jg receptor, ; *3.9. My . 7 ECANISMUL GENERAL DE REGLARE NERVOASA SI UMORALA - midocting be beats Wdocrine se realizeazd prin mecanisme neuro-umorale. Prin echilibrul dinamic al acestor mecanisme rezulté functionarea normala a hipofizei si a glandelor endocrine controlate de hipofiza: tiroida, cortico. suprarenale, gonade. Dacd Iuim ca exemplu glanda tiroidi, reglarea secrefiei tiroidiene se face printr-un mecanism de feed-back hipotalamo-hipofizo-tiroidian, similar cu cel _ al tuturor glandelor endocrine controlate de hipofiza (fig. 57). Daca lua cree g ‘Kemp secretia endocrini a pan- hipofiza, reglareg Cu" ™ este controlati de. citre Brin impulsuri pecs"! de insulin se face direct, Mecanism de eed w™Patice vagale, i. printun ack, in functie de niveful glicemiei (Panereasul isi : tl ga OM Since ox re si cups inten eretorii de hor- Secreta de gan nexiunilornervoae, a ° a ‘Son este stimulaté de hipoglicemie Inconditiile u nu determind cresterea fo Blucide scdzut, slucagonul 60 de hormoni hipofizari si ai glandelor controlate de hipofiza. DIFERITELOR | Reglarea secretiei medulosuprarenalelor se face prin mecanisme neuro-umorale in care intervine sis- temal simpati. Stresul si suprasolicitirile (efort fizic, frig, tensiune nervoasi etc.) stimuleazi secretia medulosuprarenalei. In stiri de stres cu care organismul este obignuit, reste secretia de noradrenalin4, iar in cele neobignuite creste secretia de adrenalina, Jn acest fel, medulosuprarenala exerciti un rol important in adaptarea organismului la agresiuni | | | | i licemic ©! prin gluconeogene, exteme sau interne. |+” GLANDELE ENDOCRINE DISFUNCTI ENDOCRINE DISFUNCTIL CAUZE SIMPTOME Nanismul hipofizar Hiposecretia hormonului somatotrop Crestere insuficienté in indlfime, cu dezvoliare fizicd proportionala si intelect normal 'Cayexia hipofizard Deficienfa fimctionala a hipofizei cu tulburiri. metabolice profunde, in unele boli cronice” Scidere extremi in greutate, disparita stratului adipos, arofie muscular, anemie, adinamie’, astenie, hiperten- siune Gigantismul Hipersecretia hormonului somato- trop inainte de pubertate Dezvoltare fizici anormalé, cu talie mare (peste 2 me- tri) si crestere exageratd a extremitajilor ‘Acromegalia Hipersecre(ia hormonului somato- trop dup pubertate Cresterea exagerath 2 extremitifilor membrelor, @ caselor fei, a mandibulei, a limbi si buzelor, a unor viscere, si tulburari de metabolism Diabetul insipid Leziuni ale hipotalamusului sau ale hipofizei care determing hiposecretia de vasopresind Pierdere masiva de apa prin urind, far eliminare de glu- coza (poliurie), si sete contimua (polidipsie) Boala Basedow-Graves Hipersecretia hormonului tireotrop Cresterea metabolismului bazal, slibire accentuati,ii- tabilitate crescuti, tahicardie’, hipertensiune, exoftal- | rie’, hiperfagie” cu scddere in greutate, gus ‘Mixedemul Hiposecrefia de hormoni tiroidient la adult Reducerea metabolismului bazal, edem’ mucos, piele uscati si ingrosati, cdderea plrului, scderea capacitaii de invatare $i memorare ‘Nanismul tiroidian Hiposecrefia de hormonitiroidieni la copii incetinirea dezvoltiii fizice (piticism) si psihice (cre~ | tinism) Gusa endemic& Lipsa iodului in apa potabilé din iferte regiuni geografice Hipertrofierea glandei tiroide (gusa) insotita de hipose-| cretie hormonala Extirparea accidental a paratiroide- Jor ce duce la scderea calciului in organism Convulsi ale musculaturi scheletce, spasme ale mus- culaturii digestive si laringiene, irascibilitate, stiri de confuzie si halucinatii, sensibilitate sporiti la frig, unghii fiabile, ciderea parului sia dinjlor *Boala Recklinghausen Hipersecretia de parathormon ‘Cresterea eliminarit de fosfor din organism gi retentia (osteoza paratiroidiana) de calciu in fesuturi, care duce la neoformatii osoase si leziuni ale majoritii oaselor Sindromul Cushing | Hipersecrejia de hormoni glucocor- | Obezitae, hiperiensiune arterial, diabet consecutiv ticoizi ‘Sindromul androgenital Leziuni nervoase ale diencefalulu, ‘nsogite de dereglarea functiei hipof are, sau hipersecretia de hormoni sexosteroizi corticosuprarenalieni la adolescenti Obezitate si insuficienta dezvoltare a organelor sexuale la baieti PP isto portant pres tes opal et ns Wl Caos Wd dmc COUN Ta gene- tice si diagnoza prenatala. 61 acid acti 70. Schema proceselor energetice din muschi. (CP = creatinfosfat) 71 anesrelaxati; B. contractie; C. contractie maxima: I. disc clar; 2. disc intunecat; 3. zona H; 4. membrana Z; 5. actind; 6. mio- Zina; 7. sarcomere. ecvents CM stimulilor Secusd muscular: incompleta (B) si completa (C). B, C. Contractii_ tetanice: Tab. 13, Raportul dintre durata contract Muschi lurata relaxdril Contractie 30-40 ms Relaxare 150 ms [sriatscheiede | striat cardiac 038 | 4s Tab. 14, Raportul dintre ATPul produs obi gi cel produs prin oxidare aerobit oxidare anae- | Oxidarea % ATP produsimol glucozi |amaeaka | 3 Tmoli ATP Teo am 34 mali ATP | contractie ' Parametri in repaus in activitate {Goa oxigilnn | 250 350m | Debit circulator/min 31 : 251 Debit respirator/min 8 [Desires [ati 12-451 La o excitatie, muschiul rspunde printr-o contrac. tie simpli, secusa musculard, Aceasta se intalneste rar in organism. Durata acesteia difera in functie de tipul de muschi (tab. 13 si fig. 72 A). Contractile unice sau repetate de scurt& duratd uti- lizeazi energia produsi in repaus prin oxidarea celu- Jara a substantelor energetice si acumulatd sub formé de ATP si creatinfosfat (CP). Creatinfosfatul asigur’, pe termen scurt, refacerea ATP. CHl,,0,+60,=6CO,+6H,0+38 ATP P+ ADP = ATP + creatind Stimularea repetatd a muschiului in faza de relaxare determina aparitia contractiilor tetanice, incomplete sau complete, in functie de frecventa stimulilor (fig. 72 B,C). Acestea predomind in activitatea moto- rie a organismului, Efortul muscular de lung’ durata (peste un minut) epuizeaza rezervele de ATP si CP, dupa care se intensificd respiratia celular mitocondri- ala, care asigura energia necesara. In acest caz, 07 genul este insuficient, motiv pentru care oxidarea glu- cozei se realizeazd in cea mai mare parte anaerob (tab. 14); se creeazi o ,datorie de oxigen” so acumu- lare de acid lactic, toxic pentru mugchi (tab. 15), C(H,,0,+ 2 ATP =2 C,H, 0, (acid lactic) + 4 ATP Perioada de refacere. Dupa efort, procesele oxida- tive se mai pastreaza intense o perioada necesard refa- cerii rezervelor de ATP si CP si metabolizarii acidului lactic. Acum plaménit pot asigura necesarul de O,, deci respiratia celulelor musculare este integral aerobit Spunem c& in aceastl perioad’ se achiti ,datoria de oxigen” CH,0, + 60, = 6 CO, + 6,0 +38 ATP ACID LACTIC + O, = CO, + H,O + ENERGIESISTEMUL MUSCULAR *4,2.5. Manifestarile contractiei musculare Fora contractiei. Fibra musculara se supune legii ,tot sau nimic”, dar muschiul ,in situ” are contractie gradata. Gradarea se realizeazé prin cresterea numarului unititilor motorii activate, in functie de intensitatea si frecventa stimulilor. Forfa de contractie este maxima cdnd intrd in activitate toate fibrele muschiului respec- tiv si variazd intre 3,6 si 10 kg/cm, Manifestarile termice ale contractiei. Energia chimicd eliberaté in timpul contractiei este convertit circa 30% in lucru mecanic si circa 70% in energie caloric. Muschi sunt principalii generatori de cl uri, atat prin tonusul muscular, cat si prin contractii mici si frecvente numite frisoane, declansate in mod reflex la expunerea la frig. Deosebim o céldurd de repaus, componenti a ter- mogenezei, degajaté tot timpul de muschi, $i 0 cdldura de activitate, eliberatd in timpul contractiei (fig. 73). Tonusul muscular este starea de contractie permanen- 14, dar partial, a musculaturii. fn fiecare moment, un mic numa de fibre musculare din totall fibrelor unui muschi se afl in contracte si determing o stare de usoara tensiune a musculaturi, caracteristicd pentru starea de veghe, ae Fig, 73. Secusa si manifestirile termice ale contractiei 1, semnal electric; 2. inregistrarea potentialului de actiune; 3. miogrami; 4. variatia energiei calorice produse anaerob (a), aerob (b) si in repaus (c); 5. perioada de latenta; 6. perioada de contract; 7. perioada de relaxare. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE Forfa musculari Fora musculara depinde de proprietijile morfo- functionale ale muschilor si de intensitatea stimulilor. Muschi lungi dezvoltd o fort mai mare decat muschii Scurfi. Forfa unui muschi depinde de suprafata de sectiune a fibrelor sale. Cu cat suprafata este mai mare, u att forta acestuia este mai mare. Efortul prelungit diminueaza forta de contraetie, ca lumare a aparitiei oboselii musculare. Ei REFINETI ‘enomenele secundare ale oboselii musculare, cunoscute sul umirea de febra muscular, se inlturd tot prin activitat uscular si nu prin repaus total Prin contractia succesiva a unor grupe de fibre se asigura permanenfa tonusului muscular, cu rol esential {in mentinerea posturii normale, in mimicd, in termo- reglare etc. : Tonusul muscular, fenomen de natura reflexi, este mentinut de impulsuri provenite de la SNC prin nervii motori, pe baza informatiilor primite de la pro- prioceptori Asigurarea pozitiei normale a corpului se realizeaz’ prin contractii tonice posturale: Tonusul postural este un proces reflex complex, controlat de SNC i realizat prin actiunea unor grupe musculare tensoare si exten- soare, agoniste si antagoniste, cu participarea unor parghii osteoarticulare. Locomotia si ortostatismul sunt rezultatul activi- {iii fiziologice conjugate a componentelor biomecanice pasive (sistemul osteoarticular) si active (sistemul mus- cular), a receptorilor, nervilor si centrilor nervosi Realizarea actului locomotor presupune succesiunea unor evenimente informationale si efectoare: mesaj sen- zitiv, mesaj motor reflex sau voluntar, contractie mus- culari si mobilizarea componentelor osteoarticulare Grupele de muschi agonisti si antagonisti actioneaz’ intr-o anumiti succesiune si sincronizare, realizati reflex sau voluntar, cu mentinerea proiectiei centrului de ‘greutate in poligonul de sprijin al corpului, {in cazul eforturilor musculare de mare intensitate, se instaleazi hipoxia’, 73SISTEMUL MUSCULAR : Oboseala musculard ‘Oboseala muscularé consti in reducerea temporaria capacititii functionale a muschilor in uma desfisuririi unor activititi prelungite sau excesive. Se datoreazi scdderii randamentului energetic, acumulirii de acid lactic, lipsei de oxie gen, epuizani substantelor macroergice (ATP, CP), a glucozei si epuizirii mediatorilor chimici la nivelul placilor motori, Allte cauze ale oboselii musculare sunt stresul, munca in medii poluate (chimic, fonic ete.). Oboseala muscu Jara se manifesta prin diminuarea fortei musculare, scdderea excitabilitati, alungirea fazei de relaxare care poate ajunge la contractura fiziologica, prin disparitia relaxarii, insofitd uneori de dureri musculare. intinderi si rupturi musculare intinderile musculare sunt lezari ale muschiului gi ale tendonului acestuia produse in urma unor accidente, unor misedri bruste de rasucire, unor eforturi musculare exagerate, oboselii musculare sau unor pozitii vicioase, Rupturile fibrelor musculare apar de obicei ca urmare a unor eforturi musculare intense, mai frecvente in activitajile sportive (de exemplu in alergari de viteza), Simptomele principale sunt durerile locale intense, tumefierea si invinetirea zonei afectate. Dintre modalittile de prevenire amintim: regimul de viatd echilibrat, 0 alimentatie sdndtoasé si, mai ales, +incdlzirea” musculara prealabila prin exercitiifizice pregatitoare *Distrofii musculare Distrofia musculard progresiva este o boali muscular’ cu evolutie lent’, care afecteaza mai ales copii si ado- lescenti. Aceasta maladie geneticd se caracterizeaza prin atrofii’ musculare simetrice, mai ales ale musculaturii membrelor i prin scdderea pana la disparitie a sensibilititii musculare. *LUCRARI PRACTICE *Evidenfierea proprietitilor mugchiului scheletic Proprietatile muschilor striati sunt: elasticitatea, excitabilitatea si contractilitatea. 1. Contractilitatea mugchiului striat indepartati tegumentul de pe membrele unei broaste spinalizate. Excitati intai muschiul gastrocne- mian, Se produce extensia piciorului, Daca excitati muschiul fibular situat pe partea anterioara, se produce flexia piciorului, Rezulté ci acesti doi muschi sunt antagonisti. Daca Ja un muschi gastrocnemian se indepirteaz pe o mica portiune membrana conjunctiva si apoi se excité cu cfite © picdturd de acid clorhidric ambi gastrocne- mieni, se constati c& se produce contractie numai in ‘muschiul cu fesutul conjunctiv indepartat. Daca sunt excitafi electric, ambii mugchi se contract. Gasiti explicatia acestui fenomen, 2. Elasticitatea si extensibilitatea musculard Izolaji_ muschiul gastrocnemian, Pe tendonul lui Achille aplicati dowd legaturi cu afd; cea distal se conecteazii cu un taler pe care agezati greutiti, Atémati muschiul de o bard metalica a unui stativ, legdnd arti- 74 culatia tibiofemurald. Introduceti in tendon, intre cele dou noduri, un ac lung cu rol de indicator. Pe o rigli plasati vertical in dreptul acului, citi cu cdti milimetri se alungeste muschiul. Dacd se mai adaugi greutiti, se constati ci muschiul se intinde la inceput mai mult si apoi deloc, desi se mai adaugi greutafi. Se scot greutatile pe rand si se noteaza cu cat se scurteaz muschiul, Se constata cca revenirea este mai intensd, cnd se reduce mult din tractiunea exercitati asupra muschiului Elasticitatea muschiului amortizeaza efectul misc3- rilor rapide gi impiedicd eventualele rupturi musculare in timpul contractiilor bruste. Datorita clasticitatii, ‘muschiul igi recapatd forma gi dup 0 eventual com- primare, 3. Excitabilitatea Excitabilitatea este proprietatea specified muschiu- Jui de a reactiona fafa de excitanti prin contractie. Folositi muschi prelevat cu 2-3 zile inainte de experiment, tinut la temperatura scdzuté (2-3°), timp fn care se produce degradarea structurilor nervoase intrinseci. Excitafi electric intdi nervul gi apoi mus- aSISTEMUL MUSCULAR chiul, Veti obfine rispuns numai la excitarea directa Experienta pune in evidenfa excitabilitatea musculard 4, Contracfiile izotonice gi izometrice in orice contractie se produce o tensiune mai mare sau mai micd, tensiune care poate fi intovarasité sau nu de scurtarea muschiului Contractia unui muschi, cu scurtarea maxima si in care tensiunea nu variaza, este contractia izotonica. Cand contractia unui muschi se face fird. si se poati scurta si riméne la aceeasi Jungime, contractia este izomettic’. Aceasta se dezvolti cu tensiune maxima. Se poate evalua intensitatea tensiunii maxime care se dezvolti in timpul unei contractii izometrice, cunoscind va- Joarea greutatii minime pe care un om nu o mai poate ridica De exemplu, in sala de sport, un elev ridic 20 kg, dar nu mai poate ridica 21 kg. Aceasta este valoarea ea mai micd pe care mu o poate riica, Cu toata stimu- Fig. 74. Inscrierea gi reprezentarea grafic’ a obosel musculare: A. dispozitiv de inregistrare; B. ergogramd in conditii normale de irigare sangvind; C. ergograma dup’ aplicarea garoulu larea volitionala, mu poate realiza un Iucru mecanic peste capacitatea total de lucru de care dispune organ- ismul si. 5. Secusa Contractia determinati experimental de actiunea unica a unui excitant se numeste secs’. Aceasta poate fi analizata in intensitate si in timp prin inregistrarea miscarii efectuate. Traseul obfinut este 0 miogram’. Tehnica de inre- gistrare necesit’ aparate speciale (fig. 74). Secusa se inserie intr-o curbii la care deosebim trei perioade : de latenti (0,01 s), de contractie (0,04 s) si de relaxare (0,05 s). in total contractia unicd dureazd 0,1 s (vezi fig. 73). 6. Contractile musculare fuzionate Excitati muschiul gastrocnemian cu o freeventa mici. Veti obtine un numar egal de secuse. Dac exci- tati cu o frecventi mai mare, relaxarea se intrerupe si muschiul se contract din nou objindndu-se o stare de contractie cu perioade partiale de relaxare care se inscriu sub forma de platou dintat. Aceasta aste starca de contractie tetanic’ incompleti (vezi fig. 72 B). Cresteti frecventa excitatiilor, astfel ca acestea si actioneze in timp ce muschiul este in stare de con- tractie. Se observa ci starea de relaxare nu se mai initi- az deloc. Muschiul este contractat in mod permanent, atat timp cit dureazi excitaiile. Aceasta este con- tractia tetanicd completa, care se inscrie sub forma de platou continuy (vezi fig. 72 C). Contractiile muscu- lare fuzionate sau tetanice sunt determinate de actiunea repetatd a unui stimul cu o frecventa de cel putin 30/5. in organism muschii scheletici sunt mentinuti in stare de contractie tetanica tot timpul cit acestia efectueazii o activitate motorie. Impulsurile transmise din centrii nervosi au frecvente de 200~300/s. Odata cu suprimarea impulsurilor inceteaz si starea de con- tractie tetarlic 7. Oboseala musculari Oboseala musculard se inregistreaz4 la om cu aju- torul ergografului (fig. 74 A) utilizdnd contractile muschiului flexor al degetului mijlociu al mainii Ritmul contractiilor trebuie si fie de aproximativ 30 pe ‘minut. Pe misura instalarii oboselii, amplitudinea con- tractiilor inregistrate scade (fig. 74 B). in cazul unei slabe irigatii sangvine, oboseala musculari se insta- Jeazi mai rapid (fig. 74 C). 75SISTEMUL MUSCULAR EVAI A. Alegeti rispunsurile corecte, 1. Organitele specifice ale celulei musculare sunt: a, mitocondriile; b. fibrele musculare; ¢, miofibrilele; 4. nuclei 2. Contraetie involuntard au: a. muschiul striat scheletic; », muschiul neted visceral; ‘c. mugchiul striat de tip cardiac; 4. miocardul, 3. Proprietafile mugchilor striati sunt: a. elasticitatea; ». plasticitatea; . excitabilitateas 4, contractilitatea. ARE 4, Contractia muscular unica se numeste: a. contractie tetanicd; b. contractie tetanica incompleta; ¢. secust; 4. contractie tetanicd completa. 5, Starea de contractie permanenti gi partial a muschilor se numeste: a. contractie izometric’; b. contractie izotonica; c. secusd; d. tonus muscular. 6. Datoria de oxigen se produce: a. in perioada de refacere musculard; b. in efortul muscular de lung’ durati; ¢. la epuizarea rezervelor de ATP si CP; 4. in oxidarea aeroba a ATP. B. Ordonati corect evenimentele care duc la realizarea unui act locomotor. a, contractia musculara; », mesaj motor, c. mesaj senzitiv; d, analiza cortical; ¢, mobilizarea componentelor osteoarticulare; f. realizarea deplasarii; 1 C. in timpul contractiei musculare, o parte din energia rezultatd prin oxidare se transformé in eildura — elldurii de contractie, Cum va explicati producerea de cilduri si dupi incetarea efortului muscular? D. Unul dintre fenomenele secundare oboselii musculare este cunoscut sub denumirea de febrit mus- culara, Explicati cauzele aparitiei acesteia si stabiliti cel mai eficient mod de inkiturare. E. Notati, in fata segmentelor corporale din tabelul de mai jos, literele corespuzitoare oaselor gi muschilor care fac parte din segmentele respective: Segment corporal Oase Anes: Muse . ST baat ) tibia e)humerus | 3) pectorali 1m) gastrocnemieni 2 coapst ») stern ) femur 5) intereostali 1) croitor 3. gambit ©) radius 8) fibula 1, evadriceps femural | 0) biceps brahial 4. torace d) coaste h) ulna | 1) triceps brahial |p) biceps femural F. Antrenamentele si exercitiile repetate duc la realizarea unor acti iti fizice cu o cheltuiald mai mica de energie. Comparafi efortul depus la invitarea mersului pe bicicletd, a inotului, a patinajului etc., cu efortul necesar dupa ce aceste activitai au fost invatate si se desfagoard in mod automat. 76 ~* DIGESTIA $I ABSORBTIA B. FUNCTIILE DE NUTRITIE Prin functiile de nutritie se realizeazé schimburile de substante si energie dintre organism si mediu, precum si transformérile din interiorul organismului. 1, DIGESTIA $I ABSORBTIA ‘Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaz REACTUALIZARE d digestia alimentelor si absorbyit: nutrimentelor. In tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizicé si chimicd a alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secrepile lor la procesele de digestie (fig. 75). Sistemul digestiv a, Tubul digestiv cuprinde: — cavitatea bucala cu: —limba, — ding — faringele; — esofagul; stomacul; — intestinul subtire: duoden, —iejun, —iileon; intestinul gros: — cecum cu apendice, colon ascendent, — colon transvers, — colon descendent, — colon sigmoid, — rect; — orificiul anal b. Glaidele anexe ale tubu- Jui digestiv sunt: — glandele salivare — parotide, sublinguale, —submandibulare; — ficatul; — pancreasul exoerin, Fig. 75, Sistemul digestiv: 1. cavitate bucalé; 2. buze; 3. dint; 4. gland salivard sublingual; 5. glanda submandibu- lard; 6, glanda parotida; 7. limba; 8, faringe; 9. esofag; 10. stomac; 11. colon transvers; 12. pancreas; 13, duoden; 14. jejun; 15, ileon; 16. colon descendent; 17. colon sigmoid; 18. rect; 19. anus; 20. ficat; 21. vezica biliard; 22. colon ascendent; 23. cecum; 24. apendice. 77DIGESTIA $I ABSORBTIA Formula dentitiei definitive. renee Lys inte: 1, coroand; 2, col; 3. rida fase sangvine; 5. smalt; 6. dentind; 7. gingie; 8. pulpa; 9. cement; 10. canal dentar; 11. alveol; 12. liga ment; 13. orificiul apical; 14. nery Fig. 78, Sectiune in mucoasa intestinald: 1. vilozitati in- testinale; 2. epiteliu cilindric unistratificat; 3 capilare sang- vine; 4. capilar limfatic (chilifer); 5. fesut conjunctiv; 6. glande intestinale; 7. venul’; 8. arteriola; 9. vas limtfatic; 10, tunic& mucoasi; 11. tunicd submucoasd; 12. tunica mus- culard; 13, tunica seroas, Fig. 77. Structura stomacului: 1. esofag; 2. cardia; 3. cor- pul stomacului; 4, curbura mic; 5. duoden; 6, fundul stoma- cului; 7. tunicd seroasé; 8. musculatura longitudinala; 9. musculatura circulard; 10, musculatur’ oblic&; 11. curbu- ra mare; 12, pliuri ale mucoasei; 13. antrul pilorie; 14 por. Fig. 79. Cai biliare extrahepatice: 1. canal hepatic drept;, 2. canal cistic; 3. vezied biliara; 4, duoden; 5. ampul hepatopanereaticd; 6. sfincter Oddi; 7. capul pancreasului; 8. canal pancreatic (Wirsung); 9. corpul pancreasului; 10. coada pancreasului; 11. pancreas; 12, canal accesor (Santorini); 13. eanal coledoc; 14. canal hepatic comun; 15, canal hepatic stang; 16. ligament. 78«+ | DIGESTIA $I ABSORBTIA 1.1. TRANSFORMARI FIZICO - CHIMICE ALE ALIMENTELOR iN TUBUL DIGESTIV Digestia alimentelor este un proces unitar care incepe in cavitatea bucald si se termind in intestin Pentru a putea fi absorbite prin mucoasa intestinalé, alimentele suferd transformari mecanice si chimice. 1.1.1, Digestia mecanica Digestia mecanicd presupune desfisurarea a trei categorii de fenomene: —transformarea alimentelor ingerate sub forma de fragmente relativ mari si solide, in particule mici i roi, usurind digestia chimica; —amestecarea continutului tubului digestiv. cu sucurile digestive, proces care favorizeazi transfor- mirile chimice si absorbtia; —progresia (transportul) alimentelor de-a' lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate. De calitatea digestiei mecanice depinde desfaisu- raiea corespunzitoare a digestiei chimice si a absorb- tiei intestinale. in cavitatea bucali, sub actiunea dintilor, limbii si a muschilor masticatori are loc masticatia, care reduce dimensiunea particulelor alimentare, Je amestecd cu saliva si contribuie la formarea bolului alimentar. ‘Masticafia reprezinti un act reflex invafat. La nou- niscut exist miscéri de expulzie a alimentelor intro- duse in gura si nu de masticatie. Bolu! alimentar urmeaza a fi inghitit, proces denu- mit deglutitic, in tri timpi: —timpul bucal, voluntar, in care bolul alimentar “este impins in faringe; ~timpul faringian, voluntar, in care bolul este impins in esofag; —timpul esofagian, in care prin contracfii_ peri- staltice* involuntare, bolul se deplaseaza spre cardia RETINETI: Conexiunile centrilor deglutitiei cu cen- ‘tii respiratori bulbari fac posibila oprirea respiratiei in timpul deglutitie’ (fig. 80). Fig. 80. Deglutitia: 1. fose nazale; 2. limba; 3. laringe: 4, cale respiratorie; 5. val palatin; 6. epigloti; 7. cale diges- tiv; 8, esofag. in stomac se desfagoari miscari tonice, de umplere a stomacului, are loc depozitarea temporaria ali- mentelor in functie de consistenta lor, precum si migcari peristaltice de amestec cu sucul gastric, care duc la formarea chimului gastric, Acesta va fi evacuat lent si fractionat in duoden prin mige&ri peristaltice de evacuare. Contractile ritmice in gol” ale musculaturii gastrice determina senzatia de foame. in intestinul subtire au loc miscari de segmentare (de amestec), migcari peristaltice lente si rapide de propulsie a continutului spre colon, precum si miscdri pendulare ale portiunilor intestinale libere (jejun si leon). Sub actiunea lor se realizeazi amestecul chi- mului gastric cu sucurile intestinale, usurarea contac- tului cu mucoasa intestinal in vederea absorbtiei si transportul continutului, numit chil intestinal, spre colon. Dupé absorbtie, chilul intestinal trece prin valvula ileocecald in cecum si apoi in colon. in colon este supus unor contractii lente, segmentare, de amestec si unor contractii peristaltice .,in masa”. Aceste miscari favorizeazi absorbtia apei si a unor siruri minerale, ‘impingerea confinutului colic spre rect si formarea materiilor fecale, care vor fi eliminate prin orificiul anal, proces denumit defecate. 79DIGESTIA $I ABSORBTIA 1.1.2. Digestia chimica Cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul diges- tiv, Aceste transformari de tip idroltic se datorese actiuni substanfelor prezente in sucurile digestive (tab. 16). ‘Tab, 16, Sucurile digestive Jizozim Compozitia chimicd gi alte ee _ Denumirea si glanda rea Locul actiunii Actiunile principale Saliva api 99.5% cavitatea bucai | — pregitireaalimentelor pentra digest Glandele salivere | — substante minerale (faringe, | — formarea bolului alimentar (KCI, NaCI, bicarbonati) | esofag, stomac) |— excretia unor substante toxice (uree) gi virusui —substanfe organice: — favorizarea vorbiii amilaza slivari, mucin, — digestia chimicd a amidonului preparat — acfiune antiseptica (prin lizozim) — favorizarea actiuni receptorilor gustaivi |— mentinerea echilibrulut hidric — substane organice: en- ime proteolitce, glico- litice gi lipotitice Sueul gastric — ap 99% stomac | HCI: activarea enzimelor proteolitice; pregitirea Glandele gastrice | —substanfe minerale (duoden) | proteinelor pentru digestie; actiune antiseptic (HCL, cloruri,fostatiy Enzimele: —substanfe organice: en- — digestia chimic& a proteinelor zime proteolitice, enzime — digestia chimicd staba a lipidelor emmulsionate lipolitce gi mucing Mucina: protectia mecanici si chimici a mu- —pH=15 coasei gastrice fata de actiunea autodigestiva a —camtitate: 1,5 1/24 ore HCI si pepsinei Sucul pancreatic |— api 99% Intestin subtire | Bicarbonatul de sodiu: Pancreasul exocrin | —substanfe minerale — neutralizarea chimului gastric (bicarbonat de sodiu) Enzimele: |—digestia chimica a proteinelor, glucidelor si lipidelor Glandele intestinale — sdruri minerale: NaHCO, — substante organi mucin, enzime proteo- litice, glcolitice si | lipolitice — pH =7,5-8,5 — cantitate: 2-3 1/24 ore —pH=8,5 ~ cantitate: 1,5 1/24 ore Bila = api 97% intestin subjice | Strurile billare: Ficatul — substante minerale /— emulsionarea lipidelor —substanfe organice: — favorizarea absorbtiei lipidelor si vitaminelor| siruribiliare, mucin, liposolubile prin formarea de micelii hidroso- fosfolipide, colesterol, bile cu acizii gragi pigmentibiliari — stimularea peristaltismului intestinal —pH=7-8 Pigmentii biliari |— cantitate: 0,8 V/24 ore |— dau colorafia materiilor fecale Sueul intestinal intestin subjite | Biearbonatul de sodiu: — neutralizarea chimului gastric Enzimele: — desivarsirea digestiei chimice a proteinelor, a glucidelor sia lipidelor 80 | 4 sie i*Actiunea enzimelor digestive Tab. 17. Actiunea enzimelor din sucurile digestive ++" DIGESTIA $I ABSORBTIA Enzimele sucurilor digestive scindeaza substanjele alimentare complexe pénd la compusi simpli usor absorbabili, numiti principii alimentare sau mutrimente (tab. 17). Sucuri digestive ‘Substange alimentare digerate Produsi rezultati Saliva = Amilazi salivari (ptialin8) | —amidon preparat — maltoza ‘Suc gastric ‘| |=Pepsina —proteine — peptide | |-Labferment la sugari) | —lapte — lapte coagulat |— Gelatinazi —gelatina — gelatini hidrolizata — Lipazi gastric —lipide emulsionate (din apte, friged et.) |— glicerol gi acizi gragi Bild (au conjine enzime) | — lipide neemulsionate — lipide emulsionate ‘Sue pancreatic —Tripsind, chimotripsind | — proteine nedigerate in stomac gi peptide | — tripeptide gi dipeptide —Carbopeptidaze — peptide —aminoacizi — Elastaza — proteine fibroase — proteine fibroase hidrolizate /— Amilaz pancreatic —amidon |— maltoza | \— Lipaza pancreatic& —lipide emulsionate — slicerol si acizi grasi Suc intestinal Peptidaze — tripeptide gi dipeptide —aminoacizi '— Dizaharidaze: — dizaharide: — monozaharide: —maltaza —maltozd — glucozi (2 molecule) —lactazi —lactoza — glucozi + galactozi —aharazit vaharozai — glucoza + fructozi — Lipazi intestinal —lipide —licerol si acizi grasi I 1.1.3. Absorbtia intestinal Absorbfia este un proces fiziologic complex prin care produsii de digestie, apa, sérurile minerale si vita- minele tree prin mucoasa intestinala si ajung in mediul intern, 90% din procesele de absorbtie se desfaigoar la nivelul mucoasei intestinului subjire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu uni- stratificat, valvule conivente, vilozitati intestinale cu inigatie sangvina si limfaticd bogaté, microvili la polul apical al celulelor (vezi fig. 78; fig, 81). Suprafaja activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m2. Procese de absorbtie reduse au loc si 4a nivelul cavititi bucale, stomacului (pentru alcool si lunele medicamente) si intestinului gros (pentru apa, siruri minerale si unele vitamine). Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt active si pasive. a. Mecanismele active sunt mecanisme de trans- port activ, cu consum de energie, selective, care se desfisoard impotriva gradientului® de concentratie (un fel de pompe chimice). b. Mecanismele pasive sunt: —difuziunea substanjelor de la 0 concentratie ‘mare la concentratie mai miei; —osmoza, adicd trecerea solutilor de la presiune osmoticd micd la presiune osmotic mai mare, prin membrana semipermeabili pe care o constituie ‘macoasa intestinalé; —pinocitoza, adic& inglobarea unor picdturi de lichid gi transportul lor prin mucoasa intestinal, sub forma veziculelor de pinocitoz8, spre mediul intern. Mecanismele pasive sunt favorizate de cresterea presiunii din interiorul anselor intestinale si de migcdrile vilozitatior intestinale 81 entities