Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Primele semne apar odată cu victoria romanilor asupra dacilor, implicit odată cu
fenomenul colonizării. De-a lungul timpului lexicul ne este imbogăţit de numeroase elemente
slavone, greceşti, latine etc. Primele scrieri cu caracter slavon apar în Târgovişte sub forma de
cârţi duhovniceşti printre care Liturghierul lui Macarie, Octoihul în 1510, Evangheliarul în
1512, Molitvelnicul în 1545. Ca literatură cu caracter laic, trebuie amintită cea mai importantă
operă a literaturii de limbă slavo-română, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Teodosie, manuscris din 1520-1521. Totodată o influenţă tot mai mare asupra culturii şi
spiritualităţii româneşti şi în special asupra celei moldoveneşti, încep să exercite marile
curente culturale şi spirituale europene. Este vorba în primul rând de valorile epocii renaşterii
europene, de umanism, de manifestarea unor elemente baroce…care au venit în Moldova prin
intermediul culturii şi civilizaţiei poloneze. Acestea au influenţat esenţial asupra istoriografiei
noastre din secolul al XVII-lea.
O mare influenţă asupra românilor a avut-o şi Bizanţul. Influenţa bizantină la noi s-a
manifestat în special în Biserică - în arta şi arhitectura sacră, dar şi în organizarea statului.
Frescele bizantine, mozaicurile sau tipologiile sfinţilor costelivi şi uniformi specifice în
mijlocul unor peisaje reale apar pe majoritatea bisericilor.
Influenţa evreilor s-a remarcat în diverse domenii, cei mai importanţi fiind Alexandru
Graur – specialist în fonetica istorică sau pe autorul şi coordonatorul echipei care a dat cea
mai bună ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române - profesorul I. A. Cândrea.
Implicarea culturală a evreilor este pe cât de puternică, pe atât de greu de identificat, nu doar
în cultura românească, ci şi în cea europeană, deoarece ei s-au adaptat atât de bine la
specificul ţărilor în care au locuit încât operele lor par la fel de originale ca şi cele ale
autohtonilor.