COLEGIUL ,,VASILE LOVINESCU FLTICENI

PROIECT
PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A CALIFICRII ABSOLVENILOR
INVMNTULUI LICEAL FILIERA
TEFNOLOGIC

NIVEL 4

CALIFICAREA: TEHNICIAN VETERINAR

PROFESOR INDRUMATOR :
CANDIDAT:
Dr. ANDREI MIHAI CTLIN
APOPEI MARIANA PAULA
Medic primar veterinar

2015

SEMIOLOGIA APARATULUI CIRCULATOR

CUPRINS

Argument
I. Anatomia sistemului circulator
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5

INIMA
ARTERE
VENE
VASELE DE SANGE
ANATOMIA COMPARATIVA LA MAMIFERE SI PASARI

II.Examenul general al sistemului circulator

III.Semiologia sistemului circulator
IV. Boie sistemu circulator

V.Norme de sntate si securitate in munc

Bibliogafie

Argument

Sistemul circulator este cel care realizeaz micarea sngelui prin ntregul organism.
Inima i vasele sanguine sunt cele mai importante componente ale sistemului circulator, fiecare
btaie mpinge sngele n vasele de snge ce transporta oxigen i nutrieni ctre teuturi prin
intermediul sistemuli arterial i produse de degradarea de la nivelul esuturilor ctre cord prin
intermediul sistemului venos.
Sistemul circulator al animalelor este de dou tipuri: sistemul circulator deschis i este format din
vase de snge i lacune, sistemul circulator nchis care este format din vase de snge i inim.
Este adevrat c inima are un rol esenial att pentru organismul uman ct i cel animal, ntruct
ea este pompa care alimenteaz i conduce sistemul cardiovascular.
Sistemul circulator este cel care face c organismul animalelor s funcioneze, dac sistemul
circulator nu ar funciona iar inima nu ar bate i nu ar transporta sngele din vene, animalele nu
ar tri.
Sistemul circulator este o parte important a organismului fcnd posibil viaa fiecrui animal
sau om.

I. Anatomia sistemului circulator

1.1 Inima
Este facuta dintr-un muschi cardiac putin diferit fata de muschiul scheletic gasit in alte parti ale
corpului.
Acesta este capabil sa ajusteze rata contractiei musculare permitandu-i inimi sa mentina un ritm
de pompare regulat . Principalele parti ale inimi sunt: camerele si sistemul electric .
Fig.nr.1 Inima

Camerele inimii sunt de doua tipuri : atrii-aici ajunge sangele care se intoarce la imima prin
vene si ventricole.
Atriul drept pompeaza sange

catre ventriculul drept iar cel stang catre ventriculul

stang.Ventriculele sunt mult mai mari decat atriile ,iar pereti lor musculari grosi sunt folositi
pentru a pompa sange din inima spre restul corpului si spre plamani.
Valvele se afla intre atrii si ventricule respectiv intre ventricule si arterele mari .Se inchid si se
deschid prin schimburile de presiune dintre camere si se comporta ca o bariera ce nu lasa sangele
sa se revarse inapoi . Sunetele carateristice pe care le auzi la stetoscop sunt rezultatul
vibratiilorcauzate de inchiderea valvelor .

Fig.nr.2 Structura inimii

1.2 Arterele transporta sangele din inima si se afla in permanenta sub presiune mare din cauza
pompatului inimii . Pentru a-i mentine structura chiar si atunci cand presiunea este mare , au
peretii grosi si elastici care permite sa se intinda si sa-si revina.
Artera pulmonara transporta sange neoxigenat din ventriculul drept inspre plamani unide preda
dioxidul de carbon si primeste oxiden .Ea transporta sange cu oxigen din ventriculul stang catre
corp. Arterele se remifica in arteriole si vase capilare.
1.3 Venele
Vasele capilare foreaza o rtea de vase de sange mici cu perei foarte subiri si permeabili .Sunt
prezentate in toate tesuturile importante din organism si au un rol importnt in schimbul de gaze
nutrienti si lichidele din corp tesuturi si alveole pulmoare.Cand capilarele se unesc formeaza
vene care se reintorc la inima .Ele nu sunt supuse unor presiuni atat de mari ca si arterele, asa ca
au peretii mult mai subtiri . Venele au si valve prin care se asigura transportul sangelui in directia
corespunzatoare.

Vena pulmonara returneaza sangele oxigenat din plamani catre atriul stang .Vena cava returneaza
sangele din corp in spre atriul drept, sangele care se intoarce la inima este reciclat prin sistemul
cardio-vascular.
1.4 Vasele de sange
Sunt tesuturi care permit transdprtarea sangelui si sunt de trei tipuri :artere ,capilare, vene .
Acestea transporta sange prin intreg organismul schimband oxigenul, substaantele nutritive cu
dioxidul de carbon si reziduri.

Fig.nr.3 Vasele de sange

1.6

ANATOMIA COMPARATIVA LA MAMIFERE SI PASARI

Inimile acestor animale au cate 4 camere , 2 atrii si 2 ventricule . este cel mai efficient system
cardiovascular pentru ca sangele oxigenat sic el dezoxigenat din corp prin vena cava superioara
si vena cava inferioara. Sangele trece apoi in ventriculul drept, este pompat prin arterele
pulmonare catre plamani , primeste oxicgen si reintoarce in atriul stang prin venele pulmonare si
este pasat catre ventricolul stang dupa care este pompat catre intreg organismul prin aorta , o
artera uriasa si foarte elastic .Inima asigura vascularizarea tuturor tesuturilor din corp pentru a
facilita mobilitatea muschilor.Deasemenea rezervele mari de oxygen ajuta aceste animale cu
sange cald sa isi mentina temperature corpului. Sistemul cardiovascular al animalelor este
compus din inima si vase de sange . rolul sau este de a alimenta fiecare celula din corp cu oxygen
si substante nutritive.
Fig.nr.Alimentarea cu sange a celulelor din corpul animalului

II.Examenul general al sistemului circulator

Semnele functionale intr-o afectiune cardiaca pot fi dispneia care traduce tulburarea hemozei si
creasterea concentratiei de carbon in sange proportional cu oboseala muschiului cardiac si
incetinirea circulatiei.
Dipnea cardiac are un character polipneic si foate fi din cauza efortului sau de reapos continua
sau permanenta in criza sau in excese poroxistice , cionoza legamentelor si mucoaselor care
explica prin cresterea hemoglobinei reduse in caz de atroza pulmonara sau a tulburarii
circulatorii locale.
Prin palparea regiunii cardiac se percepe socul cardiac sub aspectul sediului intensitatii , al
frecventei si al ritmului. Cresterea frecventei cardiace are loc in stari febrile , procese
inflamatorii , circulatorii la nivelul miocardului iar scaderea frecventei cardiac in iconite
hemoragii , uterine, conulescenta bolilor infectioase , intoxicatii.
Modificarile ritmului cardiac poarta denumirea generic de aritmii, determinate fiind de
procedura si conducerea stimulilor.