PSIHOMOTRICITATEA

Exemple de bune practici

si fise de lucru
aplicate copiilor cu CES
in terapia tulburarilor de limbaj

Propunatori:

Amalia Bulea
Beatrice Gardin

PSYCHOMOTRICITY.
Examples of good practice and work sheets
for children with special needs
in SPEECH therapy

If your body is like a car engine, sometimes it runs on low,

sometimes on high or sometimes just right.
Williams & Shellenberger(1996)

Corpul uman este adesea asemuit cu o masinarie

perfecta.

Pentru a putea intelege ce se intampla in corpul nostru

trebuie sa intelegem cum functioneaza acesta
masinarie si , mai ales , rolul fundamental pe care il are
stimularea senzorio-percepto -motorie
pentru o dezvoltare armonioasa.

Invatare
academica

COGNITIE

Activitati
zilnice
Competente
lingvistice
Coord.
ochi-mana

Schema
coeporala
Postura

SISTEMUL

Olfactiv
Tactil

INTELECT

Comporta
ment

Perceptie
spatiala

Atentia

Coord.
oculo-motorie

Reglare
posturala

Maturitatea
reflexelor
Lateralitatea

Capac.de
transmitere msg
Motricitatea

Vizual

Auditiv

Vestibular

Gustativ

SENZORIAL

Proprioceptiv

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Sistemul senzorial:
a. Cele 5 simturi -de baza

-percep semnalele care vin dinspre mediu spre corpul nostru

b. Simturile *ascunse*
Pozitie
si
miscare

-percep semnalele din interiorul

corpului nostru care ne transmit
unde este corpul nostru in spatiu
si cum se misca.

Spatialitate,
echilibru

PROPRIOCEPTIV ( definitie simplificata) : simtul care ne spune unde sunt partile corpului nostru si
ce fac intr-un anumit moment / miscari pe care nu intotdeauna le constientizam

Exemple: urmarim un film ,si in acelasi timp mancam pop-corn. Miscarea pe care nu o constientizam
este aceea ca putem lua pop-cornul din vas, fara a urmari mana cu privirea si fara a o directiona
intentionat. In acest timp putem rade, glumi cu ceilalti.

Deci, cum functioneaza corpul nostru?

Exploreaza "vitezele" motorului, n primul rnd
pe propria ta persoana i apoi a copilului pe
care vrei sa il ajuti!
Ambele *motoare* trebuie sa functioneze in
acelasi ritm ,pentru a exista comunicare!

High/Fast - ridicat/ repede

Low/Slow jos / lent
Just Right - corect

calm, focusat,
relaxat, bucuros,
pregatit pentru a invata
obosit, plictisit,
tonus scazut,
bolnav, trist

corect

jos / lent

hiperactiv, lipsit
de control, iritabil,
frustrat, anxios

ridicat/ repede

Copilul este o personalitate

n devenire, reprezint un
material maleabil sub influena
factorilor
de
mediu
i
educaionali care, ca orice
fiin uman, are nevoi i
trebuine de deficien i de
cretere sau dezvoltare.
Putem s educm bine un copil dac-l cunoatem i l cunoatem mai bine educndu-l.
Cunoaterea, educarea i formarea copilului se mpletesc n procesul activitii concrete,
desfurat n coal. Deosebirile dintre copii, deosebiri ce trebuie cunoscute, se rsfrng
asupra procesului instructiv-educativ.
Aceleai aciuni sau msuri educative pot s duc la rezultate diferite, uneori contrare, n
funcie de particularitile individuale i de vrst ale copiilor cror li se aplic.

PSIHOMOTRICITATEA
Psihologia demonstreaza ca actul motor sta la baza
organizarii cunoasterii si invatarii, determinand, intr-o proportie

considerabila, organizarea mintala a persoanei , spune C.

Paunescu.

In acest fel, studiul psihomotricitatii are un rol determinant

in organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator
pentru toate varstele si tipurile de oameni.

In general, handicapul de intelect implica lipsa bagajului psihologic al primei

copilarii, ceea ce necesita ca printr-o educatie algoritmica sa se reia si sa se completeze
cunostintele privitoare la mecanismele motorii si psihomotrice care determina baza
pentru toate mecanismele mentale, pregatind formele de activitate intelectuala
superioara.

Miscarea incepe chiar din perioada fetala. In

ontogeneza functiile apar odata cu dezvoltarea tesuturilor si
a organelor corespunzatoare, inainte de a putea sa se
justifice prin functionare. Abia catre luna a IV-a a sarcinii,
mama percepe primele deplasari active ale copilului.
Dezvoltarea psihomotrica evolueaza dupa nastere progresiv,
in stransa legatura cu maturizarea neuromotrica si cu
formarea educationala.

Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta cateva caracteristici determinante

pentru ca ele stau la baza testarii nivelului si calitatii dezvoltarii la un moment dat. Aceste
caracteristici sunt urmatoarele:
dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari
cantitative; formele noi de comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente;
noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive
dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, in etape distincte, cu caracteristici proprii
fiecarei varste

transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale

mici de timp.
Deseori dezvoltarea psihomotorica nu este sincrona la nivelul diferitelor procese si insusiri,
la diverse etape de varsta, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare.

Educarea psihomotricitatii ocupa un loc

important in terapia educationala, tinand cont
de faptul ca deficienta mintala este asociata,
in general, cu debilitatea motrica.

1.Motricitatea generala
a)Mobilitatea capului si a gtului
b)Motricitatea membrelor superioare

c)Motricitatea membrelor inferioare

2.Motricitatea fina
include toate activitile copiilor
care au nevoie de precizie i un nivel ridicat de coordonare.

5.Structuri perceptiv-motrice de baza:

culoare
forma si marime
spatiu
timp

Rezultatele se inregistreaza in
*Fisa de evaluare psihomotrica*
fisa care constituie unul din
pilonii de baza ai interventiei
logopedice

COORDONAREA OCULO-MOTORIE

se poate realiza prin:

Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte

pe un traseu dat
Insirarea de margele ,
obiecte pe ata/sfoara

Colorarea unui desen in format A4

Conturarea dupa sablon (mana)

Asezarea
pionilor pe
tablita cu gaurele

Stimulare polisenzoriala (auditiva, tactila, kinestezica)

Teste proiective/autocunoastere: ex: *Omuletul*, *Casa*, *Arborele*

Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

Stimulare polisenzoriala
(auditiva, tactila,
kinestezica)

Cand ne descoperim in oglinda

Teste proiective

Decupaj/lipire
vizeaza:

atenia cocentrata (stabilitate, durat)

arcul oculo-motor ( abilitatea de a focaliza i de
a urmri cu privirea oiecte/elemente din cmpul
su vizual urmrirea traseului)
coordonarea mn ochi (abilitatea de a realiza
activii n care mna este ghidat de ochi,
implicnd criterii de acuratee, direcie, orientare
n spaiu)
dexteritatea manual (capacitatea de a manipula
obiectele cu minile i cu degetele, n activiti
precum scrisul de mn, decupat, lipit, cusut, etc)

Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte

pe un traseu dat

Trasarea liniilor cu creta pe tabla

Contur punctat

dezvoltarea abilitilor grafomotrice

antrenarea perioadei pregrafice (perioad ce precede
i pregtete nvarea i dobndirea scrisului)
dezvoltarea arcului oculo-motor (abilitatea de a
focaliza i de a urmri cu privirea oiecte/elemente din
cmpul su vizual urmrirea traseului)
dezvoltarea coordonrii mn ochi (abilitatea
de a realiza activii n care mna este ghidat de
ochi, implicnd criterii de acuratee, direcie, orientare
n spaiu)
dezvoltarea ateniei concentrate (stabilitate,
durat)

Imitatia grafica
-dezvoltarea abilitatilor perceptive

-atentie concentrata
-coordonare ochi -mana

Insurubare/desurubare

Legarea sireturilor

Incheierea/ descheierea
nasturilor

Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

Schema corporala ,este reprezentarea pe care o persoana o are cu privire la corpul sau in
diverse ipostaze: - corpul aflat miscare sau in repaus;
- corpul in raport cu alte obiecte din mediul inconjurator;
- partile corpului in relatie unele cu altele sau cu intregul.

Probe de verificare a achiziiilor privind schema

corporal
-indica/numeste notiuni corporale pe propriul corp /papusa / imagine;

-reconstruire imagistica a schemei corporaledintr-un numar gradat de

piese
-duce mna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mna stnga;
-duce mna stnga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta;
-indica partile corpului pe o imagine;
-deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;
-completeaza o figura umana lacunara;
- reconstruire in plan obiectual (papusa demontabila)a schemei
corporale

Semne ale unei tulburari de schema corporala:

- nu poate indica/ denumi diverse parti ale
corpului la el insusi si/sau la alte persoane cu
toate ca alti copii de varsta lui fac aceste
lucruri;

orientare spatiala deficitara: nu

intelege concepte opuse (sus-jos, in fata-in
spate, la stanga-la dreapta, inainteinapoi);

- lateralitatea (stangaci sau dreptaci) nu este

definitivata in ciuda varstei inaintate a
copilului;

-nu poate spune unde se afla el/alte

persoane in raport cu obiectele din jur (in
spatele mesei, langa calorifer, in fata
pomului etc.);

- apar dificultati perceptive care ii afecteaza

performanta scolara: confunda stanga cu
dreapta, citeste cuvintele de la dreapta la
stanga, confunda literele asemanatoare (b-d, pq, u-n) etc.;

- ii este greu sa realizeze sarcini motorii

fine, care necesita precizie si coordonare;

- incepe sa evite sistematic activitatile sportive, de coordonare; se observa izolare sociala

datorata sentimentului de nesiguranta de sine.

Schema corporala deficitara apare la o gama larga de tulburari si deficiente, incepand cu

tulburarile de dezvoltare (autism, retard psihomotor, sindroame genetice etc.) , de invatare
(dislexie, discalculie, disgrafie), neurologice (de exemplu, leziuni ale cerebelului) si
terminand cu deficientele fizice punctuale (membre amputate).

Etapele formrii schemei corporale

Cunoaterea schemei corporale proprii
(denumirea elementelor propriului corp)
Cunoaterea schemei corporale a partenerului
sau a altei persoane
Situarea obiectelor din mediul nconjurtor
n raport cu propriul corp sau cu alte obiecte

fetita- baiat

Orientarea n spaiu n raport cu diferii

parametrii topologici sau elemente de mediu

Numeste si arata.

Partile capului
FRUNTE

SPRANEANA

NAS
URECHE
OCHI

GURA

-indica/numeste organele de simt

pe propriul corp /papusa / imagine;

Imbracamintea

Coloraeza, decupeaza, imbraca!

Cum te simi?

suspicios
plictisit

confuz
surprins
trist

ameit
fericit

optimist

Autoportret
Uita-te n oglind i ncearc s-i faci autoportretul. Deseneaz-i gura, nasul, prul.

Tulburri de nsuire a schemei corporale

i consecinele acestora n activitatea colar
ntrzieri simple
n ritmul formrii noiunilor de schem corporal

Dificulti
n realizarea activitilor ce
necesit abiliti manuale

Incapacitate de a denumi prile corpului

Agnozii digitale
incapacitatea de a distinge, a arta sau a
denumi diferite degete de la mna proprie sau
al altuia

Acalculie
incapacitatea de a lucra cu simboluri

Dislexie i disgarfie
confuzii n procesul citirii i scrierii literelor, silabelor i cuvintelor datorate orientrii
literelor(pot s apar confuzii optice ntre litere ca p-b, m/n/u, la/al, nu/un)sau a cifrelor

Completeaza desenul!

LATERALITATE

-indica partea dreapta/stnga n raport cu

propriul corp;
- indica partea dreapta/stnga n raport cu
corpul altor persoane;
-indica partea dreapta/stnga pe o imagine
grafica data;

*Dreapta* (la usa!)

*Du-te langa fotoliu*

*In fata!*

*Priveste sus!*

*Pe fotoliu!*

Lateralitatea

Opuse

inauntru

dedesubt

in spate

opus

pe

deasupra

in fata

peste

urmatorul / alaturi

peste

la

langa

in cerc

prin

printre

intre

de-alatul

in sus

in jos

de-alungul

in afara

impotriva

peste

inauntru

sub

afara din

de lala

in urma

catre

Simetria

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE

CULOARE
- denumeste culoarea obiectelor;
-denumeste culorile din imaginile date;
- realizeaza clasificari dupa criteriul culoare;
-utilizeaza la cerere anumite culori n cadrul unui desen;

VERDE

VIOLET

ROZ

ROSU

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE

FORMA SI MARIME

-prezinta si denumeste principalele forme

geometrice: patratul, cercul, triunghiul,
dreptunghiul;
-identifica forme geometrice dintr-o multime,
pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros;
-construieste imagini simple cu ajutorul
figurilor geometrice (casa, masina);

Colorat simetric
1. dezvoltarea percepiei vizuale
2. dezvoltarea ateniei concentrate
(stabilitate, durat)
3. dezvoltarea capacitii de imitare, de
copiere, de respectare a unui pattern
(matrice)
4. dezvoltarea simului de observaie i a
abilitii de comparare
5. dezvoltarea gndirii algoritmice (urmrirea
patternului)

Potriveste umbra

1. dezvoltarea percepiei vizuale

2. dezvoltarea ateniei concentrate
(stabilitate, durat)
3. dezvoltarea abilitatilor perceptive
dezvoltarea simului de observaie i a
abilitii de comparare
4. dezvoltarea gndirii algoritmice (urmrirea
patternului)
5. Discriminarea formelor si a culorilor

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE

SPATIU

-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului

(stnga/dreapta, sus/jos, lnga, )
-executa miscari ale corpului n diferite directii;
-indica reperele spatiale fata de propriul corp;
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii;

Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal.

Spatiul general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar
spatiul personal presupune propriile miscari ale copilului asupra carora acesta isi
concentreaza atentia. Incepand cu varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera lui,jucariile,
dormitorul, bucataria etc.

In timpul terapiei , se vor crea

conditii de dezvoltare a memoriei spatiale, prin:
regasirea locului intr-un spatiu delimitat,

memorare a reperelor intr-un spatiu precizat,

exercitii de plasare a obiectelor fata de un
partener sau alt reper, inainte, inapoi, la
dreapta, la stanga,sus,jos.
De mare importanta va fi si formarea aprecierii
vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in
spatiu. Se vor utiliza exercitii de mers, alergare,
cu orpriri, porniri, cu diferite viteze de deplasare,
mai incet, mai repede, si mai repede, ne oprim,
pornim, in diferite formatii in coloana, pe
perechi,etc.

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE

TIMP

-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea

timpului (nainte, dupa, ultimul);
-parcurge o distanta, mai nti ncet, apoi cu pas
normal si n final n fuga, urmarind timpul necesar
parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung);
-recunoaste momentul n care are loc o actiune (bate
din palme cnd cineva spune un cuvnt, cnd trece
prin dreptul unui obiect);
-cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai
nti mi pun haina, apoi caciula);
-descrie actiuni ce vizeaza propria persoana
(programul zilnic);
-raspunde la ntrebari legate de reperele temporale de
baza (momentele zilei, zilele saptamnii, lunile
anului, anotimpuri).

LEXIE- GRAFIE

Litere si imagini

Cuvinte,activitati, imagini

Ocupatia copilului este

aceea de a se juca. Copiii
invata prin joc, deci dragi
colegi , activitatile trebuie
sa fie destinse , distractive!
Copilul, sa fie in centrul
atentiei dumneavoastra!
Cand lucrati cu el,
limpeziti-va mintea, uitati
de problemele personale,
*fiti acolo!*
Invatati sa fiti un bun
*detectiv* , observand
copilul, ceea ce-l motiveaza
, dar mai ales cum
raspunde la anumiti
stimuli si cum se comporta
in anumite activitati.
Incepeti cu acele activitati
in care se simte confortabil
si a avut rezultate pozitive,
apoi, treptat intoduceti
noutatile, provocarile.

Bibliografie
Amalia Bulea si Angela Tata(coord),*Profesorul, cel care deschide o fereastra catre lume*-ghid metodic pentru invatamantul
special, Editura Gotic, Brasov 2013
Dawn Hoffman, extras din cursul *Introducere in Intelegerea Procesarii Senzoriale*
MOET, D ( 2001), Psihopedagogia recuperrii handicapurilor neuromotorii, Editura Fundaiei Humanitas.
VERZA, E (1982), Ce este logopedia?
VRASMAS, E (1994), Terapia tulburarilor de limbaj, Bucuresti.

Surse internet:
Multumim tuturor celor preocupati de recuperarea diferitelor deficiente, materialele propuse (fise de lucru),
ne sunt foarte folositoare ,sunt adevarate surse de inspiratie pentru noi, si, ceea ce este cel mai important, sunt
foarte bine primite de copii.
https://www.facebook.com/NewOdyssey.ro/photos
https://www.pinterest.com/cupictograme
https://profesoriitineranti.wordpress.com/tag/ghid-invatam-cu-pictograme
Cassie @ 3Dinosaurs.com
https:// Educacion preescolar
http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/
http://search.tb.ask.com/search/AJimage.jhtml?searchfor=LA+PSICOMOTRICIDAD+EN+EDUCACIN+INFANTIL
http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/
https://annetharesseconsulting.wordpress.com/2012/03/29/03-pictograme-actiuni-color/
http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf
www.audreyschilaty.com
www.krokotak.com
Imagini/fise de lucru : TATIANA CORCIOVEI
http://gabi.csms.ro/index.php?fel=5&pag=3
http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf
http://jucarii-vorbarete.ro/
http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/
http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/
http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Dezvoltarea-psihomotrica-un-fa43461.php