Examen de admitere— 23 ube 2013 Grila or. 3 A. Marcati varianta coreetd de raspuns: 1, Trisatura prin care atributul se opune transant complementului (circumstantial sau necireumstantial) este: a, natura morfologic’ a termenului regent; b, infelesul lexico-gramatical; e. pozitia fata de regent; d. alt interpretare, 2. Sensul cuvantului a frustra este: a. a lipsi pe cineva de un drept; b. a pagubi; e. a ingela; d. toate cele trei sensuri de mai sus. 3. Sed urmitorul enunf: Va trebui sd plec datoria tie (1) /din cauza ta (2), dar si nu uiti cit ai ajuns celebra numa din cauza mea (3) / dator (4), nu pentru cit ai fi fost atoat 1 (5) / atotcunosedtor (6). Dintre seevenfele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numa (1), (3) si (6); e mamai (2), (4) si (6); 4. pumai (), G) $1). 4, Seda urmitorul enun{: Mulfimea adunata pe stradl tncepuse sii huiduie(1) / huiduiascd(2) si, cum spiritele se infierbamtaserd, era greu de crezut ed vor continua sit manifesteze(3) / manifeste(4) pasnic. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. toate; b. numai (I) $i G3); e. numa (2) si (4); d.numai (1), (2) 31 3). 5. Se di urmitorul enunt: fntotdeauna s-a purtat ca un disident(1) / dicident(2), iar acum(3) / act hotirat sii apere cauza ilor(5) / werainen intre euvintele subliniate, au forme cranienilor( (6). a. toate; b. numai (1), (3), (4) $i (6); €- numai 2), () si (5); alta interpretare, 6 Seda enunful: Urmarile proastei guverndiri inca se mat resto, flind dificil sane mentinem in continuare pe linia de plutire, drept pentru care va trebui si ludm mésuri mai severe. Acesta contine: a. trei pleonasme; b. doua pleonasme; c. un pleonasm; d. niciun pleonasm, (4) s-a 7. Seda enunful: Locuia intr-un cartier select, dar de acolo s-a mutat altundevi(1)/ dlundeva(2), in Ferentari, din cauza pemiiriei(3) / penuriei(4). Dintre cuvintele accentuate, sunt corect (potrivit) folosite: a, toate; ’, numai (1) si (4; €. numai (2) si (3); d. numai (1), 3) si (4). 8 Seda enuntul: Grila confine zee Dintre substantivele la plural st .numai (1), G) si (4); d. numai itemi(!) / itemuri(2), flind conceputa pe diferite nivele(3) / niveluri(4). liniate, sunt corecte, in contextele date: a. toate; b. numai (1) si (4); si Q). 9. Seda enuntul: Dupd ce ecranizarea filrmutui (I) sdu s-a dovedit un esec, iar protagonistul principal (2) a fost declarat cel mai prost actor, ni s-a cerut, cu 0 persuasiune convingdtoare (3), si le finanfim urmitorul proiect artistic. Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate; b. nuumai (2); e. numai (1) si 2) ‘. numai (3), 10. Seda enunful: Desi nu imi amintese mai nimic despre rizboaiele balcanice (1) / Razboaiele Baleanice (2), (pot sé ifi vorbese ore in sir despre Rézboiul de 100 de Ani (3) / Razboiul De 100 de Ani (4) / Razboiul de 100 de ani (5). in seeven{ele subliniate, este corecta serierca cu litere mici, respectiv eu majuscule: a. numai in (@) si 4); b. numai in (1) si (4); €. numa tn (1) gi G); d- numai in (2) i (5), IL. Se da enuntul: Desi in numele credinjei s-au produs, uneori, chiar masacre(1) / masucruri(2), lumea continuit sit freeventeze licasurile(3) / ldcasele(4) de cult. Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte, in contextele date: a, numai (1), 2) $i 3); b. numai (2) si (4); €. numai (1) si (3); d. alt interpreta, 12. Se di enuntul: Desi avea doi frati, nu tinea legittura decit cu unu(1) / unul(2), despre care auzisem doar tucruri bune de la un prieten de-al meu (3) / de-ai mei (4). Dintre secventele subliniate, sunt corecte: a numai (2) si (4); b. numai (1) si 4); e. numai (1), 3) i (4; d. alt interpretar. Se di enunjul: Cum nimeni nu-t mai invita nicaieri, -a prevalat (1) / prelevat (2) de prietenia cu tine ca sit intre la petrecere. Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime; ¢. cuvintele subliniate sunt variante opfionale, deci amandou sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua sunt corecte. 1B, 14, Se da enunful: Am incercat si-si suplinese lipsa, dar au aparut cétiva scandatagii, care au disturbat petrecerea, asa cd si ew am plecat dupa maxim doud ore. Acesta confine: a. nicio greseald; b. 0 greseal’; ¢, dou wreseli; d.trei gresel 15, Se dau urmitoarele substantive comune: amuzament, agilitate, acropold, trenur. Sunt defective de plural: a. toate; b. numai al doilea; e. numai primul; d alt interpretare. 16. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: (1) trebii, amiecii, medicine, cenusit; (2) trebei, amiezei, medicin cenuseis (3) trebi, amiezei, medicinel, cenusei; (4) trebii, amiezt, medicini, cenuyi. Confin numnai formeramen de admitere - 23 adie 2013 Geilene.3 0, 18, wy. 20. 2 2. 2, 24, 25. 26. 27. 28, 29. 30. 3h. 22 3B. corecte de genitiv-datiy arti prima, Se dau urmitoarele serii de cuvinte: (1) taxi, spléndid, scrutin, créieti-ma; (2) tixi, splendid, seriin, crddef-mi; (3) taxi, splendid, scrutin, credéfima; (4) taxi, splendid, scrutin, erédef-ma. Contin(e) doar cuvinte corect aecentuate: a. numai prima serie, b. numai a pata serie; e, numai a doua gi. treia sere; d. toate serie. wulat: a, toate; b. numai prima si a patra; e. numai a doua $i a treia; d. oumai Se dau urmitoarele expresii: depreciere monetard, inaugurare solemnd, ingeringd ilegald, clepsidri de nisip, Constituie pleonasme: a, toate; b. numai prima si a patra; c. numai a doua 51a treia; d. toate, in afard de a patra Se dau urmatoarele enunfuri: (J) Vrew neapérat ca sd devind avocat. (2) Muncea din greu ca sd devind favocat. (3) Se gandea meren ca sd devind avocat (4) Lar plicea mult ca sit devind avocat. Seeventa subliniata este coreet folosita fn: a. toate; b. numai in (2); €. numai in (1), (2) i (4¥; d. numai in (1) si (3). fe: daco-roman, non-sen Se dau urmatoarele eu masind-capcand, proces-verbal. Sunt corect serise cu cratim: a. toate; b. numai primul gi al doilea; e. toate, in afara de al doilea; d. numai primul, al doilea si al tiles. Se dau urmatoarele cuvinte: amfiteatru, autumnal, subliniat, coniac. Contin diftongi: a. toate; b. niciunul ‘c.numai primal, al doilea si al patrulea; d. numai primul sil patrulea, Se dau urmitoarele abrevieri: kg, dna, km, ad-tie. Sunt coreete: a. toate; . numai prima, a doua gia treia; d. numai a doua gia te b. numai prima si a patra; Se dau seriile: (J) Maiestate / Majestate; (2) omoloagit / omologa. Avem: a. paronime in (1) si euvinte in variaie liberd in (2); b. paronime in (1) si sinonime in (2); e. variante opfionale in ambele serii; d. paronime tr ambele seri Se dau cuvintele: (1) sobru; (2) cumpatat; (3) sever; (4) xgarcit. Sunt sinonime ale 2. toate; b. numnai primal, al doilea si al treilea; e. numai primal sal treilea; d. alta interpretare vantului auster: in proporiti: De ce-utt planta plop de-a lung yoselelor2, numirut reafilor (raporturilor) sintactice este deta. sapte; b 880; e cinci; d. par Fie urmitoarele structuri: (1) eforturile de ridicare ale nivelului calitativ; (2) eforturile de ridicare a nivelului calitativ; (3) tncerciirile de substituire ale discipline’ eu tirania; (4) incercarile de substiaire a disciplinei eu tirania. Sunt corecte gramatical: a. toate; b. numai (1) si GJ; ¢ numai (2) si (sd. alta interpretare, Fie urmitoarele structuri cu relativul care: (1) biiatul cu ai carui prieteni; (2) baiatul cu al citrui prieten; G) hiiatul cu ale citrui colege; (4) baiatul cu a cirat colega; (5) biiatul cu a cdrui prieteni; (6) baiatul cu ai ii colege; (7) baiatul cu prietena caruia; (8) bdiatul cu prietenele cdruia. Sunt corecte gramati a. toate, b. numai (1), (2), (3). (4), (7) $1 (8)s €- numai (1), (2), (3) si (4); d. alt interpretare, Fie urmitoarele structuri cu adjective demonstrative: (1) aceiasi protestatari; (2) aceeasi problemi; G@) aceleasi lucruri; (A) aceleiasi ideis (5) aceiasi procedurd; (6) aceleciasi fete; (7) aceleeasi mijtoaces (8) (impotriva) aceleasé orientari. Sunt corecte gramatical: a. toate; b. numai (I), (2), G) $i (Hs ¢ numai (1), 2), G), (5) si (6), d. nual (1), (2), GB), () si). Fie urmatoarele seevente: (1) md sfiesc; (2) se sfiieste; (3) ma sfiam; (4) te sfiiai; (5) mad sfiti. Sunt forme verbale eorreete: a. toate; b. numai in (2) si (3); €. numai in (1), G) si (5); d. toate, in afara de (1), Fie urmitoarele forme verbale: (1) su viis (2) sil nu vilz (3) nu serii; (4) mu scries (5) mu times (6) mu i: (7) sa sti; (8) nu stii, Sunt corecte: a. toate; b. toate, in afara de (2) si (5); ¢. toate, in afara de (4) si (5); d. numai (1), 3), (6), 7) $18) Fie urmitoarele definiri si/sau expliciri de cuvinte: (1) intr-o sitwatie umilitoare; (2) care induioss G) plin de emfazi, de afectare; (A) plin de patos. Care dintre acestea reprezinta sensul (sensurile) adjectivului patetic? a. numai prima; b. numai prima gi a teia; ¢. toate; d. numat a doua, a treia si a patra. Fie urmitoarele definiri si / sau expliciri de euvinte: (1) distins; (2) solemn; (3) de 0 corectitudine ‘exugeratd; (4) conventional. Care dintre acestea reprezinti sensul (sensurile) euvantului academic? 4 numai prima sia doua; b. numai prima, a doua si a patra; c toate; d. numai a doua gia treia, Fie enun{urile: Jarna trecuta s-au inregistrat temperauuri relativ mari, intre 0 si4 grade (1) / de 0-4 grade (2) Vintre 0-4 grade (3), cantitatea de zipadé fiind cu 20% (4) / doudzeci la suti (5) / doudzeci de procente laExamen de adoitere — 23 iulie 2013 Gila ne 3 M4 36. 37. 39, 40. Te a. 4a. 44, suri (6) mai micd decdt media anuald. Dintre secventele subliniate, sunt corect folosite: a, numai (1), (2), (4316); b. numai (1) si (6); ¢. toate; d. alt interpretae. Fie enun{urile: Auzi-a-i-ai ce prostii debiteazd intr-una? Dacd i intini miine, spune-te ed lei a dus faima de scandalagii. Acestea confin: a. cinci greseli; b. sase greseli; ¢. patru greseli d. trei gresel Fie enunurile urmatoare: (I) El trebuie si aibe rabdare. (2) Cred ci or sa mearga la mare. (3) Ei trebuia si ajunga ta timp. (4) Noile legi vor prevede pedepse mai aspre. (5) El vroia sit devind avocat. Sunt eorecte ‘gramatical formele verbale subliniate: a. toate; b. niciuna; e. numai din (1), (2), (3) si (5); d. numai din (1), Q)si@), Fie enuntuk $i bine eft am o prietend a carei parinti sunt acrit din fire; insesi mamei acestel prietene nu i-n obicei sii accepte ideile si intotdeauna fine si arate ci are pareri diferite de a ei. Acesta confine: a, patru agreseli; b.trei greseli; . doua greseli; d. 0 greseala. Fie enuntuk: Nu vreau ca vrewna dintre voi, dragile (1) / dragele (2) mele, s@ aiba (3) / sd aibe (4) impresia ca echipa cel (5) / cea (6) mai bine pregititd are victoria asigurati, de vreme ce in viafii conteaza si norocul. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (1), 3) si (5); b. numai (2), (4) si 6); ¢- numai (1), (4) si G)sd. toate Fic enunful: fi cursul intregitsiptiman si chiar a tile (I) / al zilet (2) / silei (3) de aci, a lucrat ta ‘montarea de parapete pe marginea autos si, din fercire, gi al drumutui (4) a dram (5) / drumului (6 national NT. Dintre euvintele subliniate, sunt coreet foloste: a, toate; b. numa (2) si (3); «. mumal (1) 5 (4); A. uma (2), (3), (5) si) Fic enunguli fn cac de rdcbo, se apdrd care cum poate. Cuvintele subliniate: a, sunt amfndout relative (subordonaioare, pronue sau advert); b. este relat (pronuine sau adverb) numa primul;e. este relaiv {promume sa adver) numa al dois; frmeaza impretna)oTocuune reatva (subordonatoare), Fie enuntul: De ce nu admifi cd victoria nu este a tuturor(1) / a tuturora(2), ci doar a alor mei(3) / alor ‘moi(d), iar precenfa candidetului celilalt(S) / celuilalt(6) pe podium este nemeritata? Dintre cuvintele ‘sublinite, sunt eoreet folosit: a. toate; b. numai (2), (4) si (5); €. numai (1), (2), (3) si (6); d. numai (1), G) (6). Fie enun{ul: Contrar parerii tale agreata de ceilalti membrii ai consiliului, eu cred ct mai bine ar fica banti caceia sii fi (i tu, fi-re-ar si fle de bani! Acesta confine: a. patru greseli; b. doud grescli; e. trei greselis 4. cinei greseli Fie enungul: Char daca sunt pe (1) sfarsitul carieret, nu-fl face grijt despre (2) mine, cit eu, unul, nu iaw {otal in serios si md réd (3) cfind vid cat se tot agitd uni. Dintre pozitiile subliniate (prepoziti si verb), sunt corect folosite: 2. niciuna; b. numai (1) $i 2); €. numai (1) si @); d. toate. Fie enuntul: Afland cd salariul sau va fi de doar doisprezece (1) /douitsprezece (2) milioane, la sfarsitul cele de-a zecea zi (3) / zile (4) de munca sta dat demisia. Dintre cuvintele subliniate, sunt coreet folosite: A. toate; b, numai (1), (2) si (3); € numai (1) gi (3); d- mumai (2) s (4). Cuvantul alean poate fi in raport de antonimie eu: a, suferin(’; b. dusmanie; ¢. melancolie; d. niciunul dintre cele trei cuvinte de mai sus. B. Marca interpretarea corecti a structuril frazelor de mai jos. (Proporitiile sunt date tn ordinea in care se succeda predicatele lor fexprimate sau subintelese] in fraza.) 45, 46, 47. Zin ci m-am siturat de ce se intimpli, de aceea haidefi si plecim! a. principala + subiectiva + circ, condijionala + consecutiv + circ. de scop; b. principala + compl. indirecta + compl. indirecté + consecutiv + cire. de loc; e. prineipala + subiectiva + compl. indirect + principala * cite. de scop; d. alté interpretare. jn alternativa ci lucrurile rman cum par si fie acum, solufia cea mai bund, desi putin agreati, si nu ne implicim in niciun fel, cH, orice am face, deci noastra, ci a altora, a. atributiva + predicativa + predicativa + circ. concesiva + principala + predicativa + circ. concesiva + circ, de cauza + circ. de cauzi; b. cire, conditional + predicativa + predicativ’ + circ. concesiva + principal + predicativa + principala (Incident) + cire. de cauz; e. circ. conditionala + predicativa + circ. de mod + circ. concesiva + principald + predicativa + circ, concesiva + circ. de cauza; d. alld interpretare. Faria fi fost rugat de cineva sf vind, el a apirut totusi printre primi. a. circ. concesiva + compl. directa + principal b. circ. de mod + compl. directs + principal; ¢. compl directa + prineipala;d. alta interpretare.Examen de admitere 23 adie Grita we 3 ©. Marcaji varianta corecta de analizd gramaticalé a cuvintelor subliniate din enunpurile de mai jos: 48. Vinovat de toate acestea am ajuns eu, a. subst. (provenit din adj.), N. / subiect; b. adv. de mod / nume predicativ; e, subst, N. (face parte din loc. verbala) / firs functie sintactied; d. ak’ interpretare. 49. ‘Trasul ew pusca in tot ce migcd era un fix al lui. a. pron. nehot., Ac. cu prep. / compl. cite. de loc; b. pron. nehot., Ac. eu prep. / alr. pron. prep.; ¢. pron. nehot, Ac. cu prep. / compl, indirect; d. loc. adv. de loc / compl cire, de loc. 50. Mare peat cd nu ai venit situ. a. adv. de mod / nume pred; b. subst, N./ nume pred.; e. adverb predicativ / pred. verbal; d. alta interpretare. 51. Nu-i admis, domaule, si faci asa ceva, a. verb, ind. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop. impers. + rume predicativ (adj. part, sg., mase., N.) / pred, nominal; e. verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod, prov. din part.)/ pred. nominal; d. foc. vb., ind. prez. d. pasiva / pred. verbal 52. Mi-am revizut fostii colegi de liceu. a. pron. refl, D. / compl. indirect; b. pron. pers., D. (posesiv) / att. pron. in dativ; e. pron. sell, Df ira functie sintacticas d, alta interpretare. 53. in pofida dorin(ei noasire unavime, premial a fost acordat alte als. a}. pron. pos, Gy pl, fem. ar a fem. at. pron. gen a, adj. pron. pos., G., sg. fem. / att adj. pron. pos., D., sg. fem. / alr, adj; d. pron. pos., G., pl, 54. Find bolnay si parasit de cei mai mulfi pricteni, sa stins destul de repede. a. verb, gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza; b, adj. part, sg, masc., N. /nume predicativ; e. verb, part, pers. aIll-a, sg., mase. / ume predicativ; d. alt interpretare Cam ne cumosteam de mici, nu mi puteam supira pe el. a. adv. rel. de mod / compl. cite. de mod; b. con}. subord. cauzata (cum ,cauzal”)/ fra functie sintactica; ¢. adv. rel, de cauza / compl. circ. de cauza; d. adv. rel. de mod cu val, cauzala / compl. circ. de cauza. 56. Cuo floare nu se face primavard, a, subst., N. / nume predicativ; b, subst,, Ac. / compl. direct; e. subst, N. subject; d. alt interpretare, Cerindwi-se pe masind 0 suma multiplicativ cu val, adj, N./ atr. ad; be adj, N./atr, adj d alt interpretare. fata de cursul piefei, a renunfat la a o mai eumpiira. a. num. num. multiplicativ cu val. adj, Ac. /atr. adj; e. nim. coleetiv cu val 58. Celui cdruia iam dat ieri o juckrie i-am dat si astizi ceva. a. adj. pron. rel., D. / att. adj; bs pron. rel., D. / compl. indirect; e. pron. rel., D. (parte component’ a pron. rel. compus cel_care) / firk functic sintactica autonoma; d, alt interpretare 59. Au mai trecut si dintre ai nostri. a. adj. pron, pos., Ac. / atr. adj. b. pron. pos., Ac. cu prep. / compl, indirect pron, pos., G. alr, pron. gen. d. alta interpretare. 60. Are un prieten bun in Turda, irector pe undeva nerpretare, u care in tinerefe fiieuse multe nizbatii, prieten care acum era mare ‘a. subst., N./ apozifie; b. subst., Ac. / apozitie; . subst. Ac. / compl. direct (reluat);d. alt D, Mareati répunsul corect: 61. Uzura moral’ apare: a, in urina scumpirii utilajelor; b. sub incidenja recuperarii pierderilor cauzate de efectele progresului tehnic; e, sub ineidenfa progresului tehnic si a conditiilor piefe; d. ca urmare a progresului social 62. Utilitatea totali exprima: a. prejul tuturor bunurilor; b. satisfactia totala resimjita de consumator, prin utilizarea mai mullor sau a tuturor unitafilor unui bun; e. satisfacfia totala rezultata din stocarea unei multimi de bunuti de acelagi fel; d. evaluarea tuturor bunurilor din aceeasi categorie. 63. Un agent economic a ob{inut un credit de la baned pentru o perioada de 3 ani, la 0 rata anual a doba de 10%. Care a fost marimea creditului (in w.m.), stiind ci atat imprumutul, e4t si dobanzile aferente se plitese la finalul perioadei si e& intreaga sum restituita Ia scaden{a este 266.200 wma a. 354.312; 1b. 200.000; ¢. 466.200; d. 100.000. 64, Totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea unui bun reprezinti: a. produsul creat; b. costul de productie al bunului ¢. pretul produsului; d. productivitatea muneii 65. Substitufia factoritor de produefie reflect: a. productia maxima ce se poate realiza prin utilizarea unui factor de productie nou, sau a unuia deja folosit; b. inlocuitea partiala sau totals a unui factor de productie cu un altulxamen de admitere — 66. or. 09. 70. 7 n. 2. 14 16. 7. 78. 79. 80. 81 . Oferta de cirbune creste (celelalte conditii ale piefei ra . La momentul t,, masa monetari die 2013 Grila ne. 3 astfel inodt si se objind cel putin aceleasi rezultate economice; e. sporul de producjie ce se poate objine prin utilizarea unui singur factor de productie ~ nou sau deja folosit (partial sau in intregime); d. sporirea resurselor cconsumate, Statul (autoritatea publie3) intervine asupra nivelului prefurilor prin stabilirea: a. numarului de cumparatori ai unui bun; b. tehnologiei de fabricatie; c. unor plafoane de pret; d. unei balante de plafi echilibrate Sporirea productivititii muncii determina: a. cresterea salariului, ca urmare a sc&derii producjiel; b. reducerea sdlariului, deoarece munca devine mai usoara; e. cresterea salariului, pe seama cresterii eficientei; d. reducerea salariului, in scopul sporiri profitului ‘Salariul nonvinal si satariul real sead, fiecare, cu 5% fag de o perioatki anterioard. Rezulti eX in perionda respectiva, nivel preturilor de consum: a. scade cu 5%; b, ereste eu 5%; ¢. rman neschimbat; deste cu 10% Profitul objinut de o societate pe acfiuni (care a emis 5.000 de tituri) este 1 milion u.m. Dac s-a Iuat decizia ca intregul profit si fie distribuit aefionarilor, sub forma de dividende, atunei un acfionar care define 3% din titluri va obtine dividende (in u.m.) in valoare de: a. 5.000; b. 30.0005 e. 3; d. 300.000. Pentru angajator, salariul este: a. 0 componenta a profitului anual; b. un element de cost; ¢. 0 modalitate de evaluare a situatiei firmei; d.o forma de recuperare a cheltuielilor cu procesul de produetie. Pe termen seurt, daci volumul productiei este zero: a. costul variabil este maxim; b. costul variabil are 0 valoare apropiati de cca a costului total; c. costul variabil este nul; d. costul variabil egalizeaza costul fix. Pe termen seurt, costul marginal ajunge si egalizeze costul total mediu (respectiv curba costului marginal intersecteaz curba costului total mediu), atunci cénd: a, costul total mediu inregistreaz& nivelul sfu minim; b, costul total mediu ajunge la valoarea sa maxima; c. costul total mediu este egal cu costul variabil total; d. costul {otal este egal cu pretul de vanzare al bunului. Pe o piatt, dependenta de pret a cererii, respectiv a ofertet pentru bunul A (preful lui A ffind notat P,) este C(A)=800-2-P, si O(A)=50043-P,. Preful si cantitaten corespunzitoare strié de echilibru a 20 u.m.; 100 bucati; b. 50 u.m.; 650 bucati; €. 60 u.m.; 680 bucati; d. 80 um; 1000 bucaf Pe masurii ce sporese posibilitatile de satisfucere a necesitiilor umane: a. omul evolueazi in plan spiritual; b. nevoile individuale evolueazi spre nevoi colective; e. nevoile umane se diversified si se amplifies in mod continu; d. nevoile colective devin nevoi individuale. indind neschimbate), daci: a. veniturile consumatorilor se majoreaza; b. prejul carbunelui scade; ¢. se acorda subventii pentru industria extractiva; d. se majoreazi fiscalitatea Nevoile umane pot fi: a. obiective si subiective; b. exclusiv obiective; e. fntotdeauna subiective; d. legate de cevolujia economic de pia Migratia internationala a populate’ active disponibile: a. nu are nici un efect asupra ofertei de fora de munca, niet tn jara de origine, nici in jara primitoare; b. contribuie la recalificarea somerilor spre ocupafii care le fac plicere; e. diminucaza oferta de fort de munc’ in fara primitoare; d. diminueaza oferta de fortd de munca in yara de origine. La 0 rata de 25% a impozitului pe profit, mirimea profitului net al unui ager Rezulta ci profitul siu brut a fost (in uam.): a. §,000; b. 1.870; €. 10.000; d. 7.500. La o firma productivi cu ciclu anual de fabricafie, capitalul tchnie este de 500 milioane u.m., din care 60% reprezinta capital fix, care se amortizeaz in 10 ani (in cote anuale egale). Se mai stie ci salariile plitite angaja{ilor insumeazi 150 milioane um. / an, Costul anual total, oeazionat de procesul de productic, este (in milioane w.m.): a. 300; b. 200; e. 305 d. 380. economic este 7.500 u.m. La 0 firma de producfic, costurile salariale reprezinti 30.000 u.m., iar amortizarea mijloacelor fixe este de oud ori mai mick decit marimea capitalului circulant. Daci totalul costurilor reprezint& 60.000 wm. ccapitalul circulant este (in u.tn.): a. 20,000; b. 30.000; €. 10.000; d. 60.000. La o firma a cirei productie ereste ,bucati cu bueati”, costul total al perioadei curente este 580 u.m., iar costul marginal inregistreazi nivelul de 20 u.m. Costul total al perioadei de bazi a fost (in u.m.): a. 600; 1b, 560; e. 11.600; d. 29. 1-0 economie nafionali a fost 4.000 milioane u.m. in interyalul to~ ti, nivelul general al prefurilor a crescut eu 1/5, volumul de marfuri si servicii supuse tranzac(iilor s-a dublat,examen de odin sre = 23 alle 2013, Grilane.3 lar viteza de rotatie a banilor s-a majorat cu 25% aa crescut cu 4%; b, a crescul cu 92%; ¢. 3 .. Rezulti cf, in perioada respectiva, masa monetari: selizut cu 8%; da erescut de 9,2 ori 83. La inceputul unei luni, productia unui agent economic era Q, = 100 buci{i, iar costul total mediu CTM, = 2 umJbue. La finalul lunii, ednd producfia a crescut la 101 bucii, costul total mediu a devenit 2,5 u.mJbuc. Costul marginal aferent este (in u.m.): a. 0,5; b. 52,5; ¢. 1: d. 252.5. 84. intre drepturlle definiorilor de actiuni se afl a dreptul de a angajasalariati . dreptul de a primi o parte din centurile mei. dreptul de a primi dividende;d. dreptl de inchsia contractele firm 85, in teancacfile la termen, un speculator 4a la hausse” est: a. cumparatorul; b. cel care sie sigur ct va cist ¢. vinzitora;d.emitentultitlurlor de valoare, pe piafa primar in luna aprilie, firma X a utilizat ew 10% mai pufiai lucratori deedt in una martie, dar a reusit si realizeze © produefie de 1,2 ori mai mare. Indicele productivitiii medit a muncii in intervalul respectiv a fost a. 33,3%; b. 75%; €, 10926; d. 133,3%. 87. in condiile unui exces al cererit de capital de imprumut pe piats monctar’, a. dea se reduce; bd a ramane constants e. de a crest; d. dea egaliza rata ina ta dobanzil are tendin(a: 88. fn cara unei fntreprinder, suma dintre cheltuicile materiale $i profit este 14.000 wm. se abjine se $.000 ws. Da ca cifrei de alacert es dveglstren an profit de 2.000 um; b. un 60st tora de 14.000 tm eo picrdere de 2.000 ua. dun cost total de 26.000 sn, mi 89. Elementele care formeazi factorul de producfie ,capital” sunt cunoscute drept: a. capital banese si capital circulant; b. capital fix si capital variabil; . fond de amortizare; d. capital tehnie (real). 90. Daca, pentru un depozit bancar copstituit pe o anumita period, dobinda se capitalizeaza (folosind notafile: S = marimea inifiaki a depozitului; d° = rata dobiuzii; n = perioada aferenta), dobinda compus (D) se caleuteaza astfel: a. S(1+d’)'; b. S(1+d?)*+ 8; €. Std)" = $5 4. S— (ed) 91, Dacd proful unui bun ereste cu 16%, iar oferta se majoreazai eu 4%, este azul unei oferte: a. cu clasticitate tuitard;b. perfect inclastiee; e. elastice; d. inclastiee 92, Dacit in raport eu preful, coeficientul de elas cerere est ate a cere a. inelastica; b, perfect inelastic; e. elastica; d. egala cu oferta. 93, Dacd din venitul disponibil al unei gospodirii scAdem cheltuielile determinate de consumul ei privat, remiltk: a. datoriile gospodariei; b. economille gospodarici; c. impozitele si taxele gospodarieis d. produsul nafional net, 94. Costurile totale ale une! intreprinderi sunt 132 miioane um. iar rata profitului (caleulatt ‘inseamna ci mirimea cifrei de afaceri ajunge (in milioane um.) la: a. 88; b. 150; 1.100; d. 18. 95, Costul marginal este privit ca: a, sporul de productie objinut la o unitate de cost salarial; b. cantitatea dint-un factor de produce necesari pentru a asigura sciderea productici cu © unitate; e.cantitatea maxim de factor’ de productie neces ‘bjineri une! unit de prxtctie; d. sporul costurlor totale antrenate de cresterea producfici cu o tanita ifra de afaceri este 12%. 96, Cielul economic ideal se defineste prin: a. perioada dintre doua fluctuatii de pret crize economice, pani la inceputul celei urmatoare; ¢. perioada de Ia ineeputul unei crize economice, par sficgtul celei urmatoare; d. perioada de la inceputul unei crize economice, pana ta inceputul celei urmatoare, 97. Cele mai cunoscute tiluri de valoare sunt: a. bursele de valori; b. cupoanele; e, actiunile si obligatiuniles d. dividendele. , perioada de ts sfarsitul unei la 98, Cit este rata profitului in funcfie de cost, pentru un produs al cirui pret de vanzare unitar este 250.000 tum, sial eirui cost total media este 200,000 u.m.: a. 50.000 um.; b. 25% €. 40%; d. 125.000 wan 99, Care este rata somajului la 0 populafie activi disponibila de 22,4 milioane persoane, dack aumirul somerilor este 2,688 milioane persoane: a. 8,33%; b. 12%; €. 0,12%; d. 0.833%. 100,Care este prefl a care trebuie si fie vandut um prods (in wn.) a cirui cost total medliu este 10 um. / bucat, pentru ca profitul unitar (pe bucata comercializata) si fe nul: a. 100; b. nse poate caleula; e105 4.8 6