Grecia

Caracteristici Generale
Suprafata: 131.944 km2
Asezarea geografica: 3450" - 4145" latitudine nordica, 1920" - 2815"
longitudine estica
Populatia: 10.256.000 locuitori
Densitatea populatiei: 76 locuitori/km2
Capitala si orasul cel mai mare: Atena, 3.096.775 locuitori
Limba oficiala: greaca
Produse importate: combustibili, produse din industria de masini, produse
chimice, fier si otel, mijloace de transport, materiale plastice.
Produse exportate: produse alimentare , tutun, fier si otel, stafide,
aluminiu, bumbac, ulei de masline.
Forma de stat: republica
Grecia este o ar din sud-estul Europei membr a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii
Europene i a zonei euro.Grecia este situat n Peninsula Balcanic, la sud de
Bulgaria, Republica Macedonia i Albania i la vest de Turcia. Are un litoral de
13.676 km la Mrile Egee, Ionic i Mediteran.Considerat de muli drept leagnul
civilizaiei occidentale, Grecia are o istorie lung i bogat, timp n care i-a
rspndit influena pe trei continente. Grecia se afl n sud-estul Europei, n
Peninsula Balcanic. Se nvecineaz la nord cu Bulgaria, cu Republica Macedonia i
Albania, la est cu Turcia i Marea Egee, la vest cu Marea Ionic iar la sud cu Marea
Mediteran. Se afl cuprins aproximativ ntre paralele 3500N i 4200N i ntre
meridianele 1900E i 2830E.
Grecia este format dintr-o parte continental cu numeroase golfuri i peninsule
(Peloponezul, o peninsul legat de continent prin istmul Corint) i o parte insular
(aproximativ 3 000 de insule n Marea Egee, Marea Ionic i Marea Mediteran).
Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu i grupele Dodecaneze i
Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coast.Aproximativ 80% din teritoriul
rii este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una dintre cele mai muntoase
ri din Europa. n Grecia occidental se gsesc lacuri i inuturi umede. Lanul
muntos central al rii este reprezentat de Munii Pindus, cu o nlime medie de 2
650 m. Lanul se continu cu insulele Kythera i Antikythera, pn la Creta i Rodos.
Insulele Mrii Egee sunt piscuri ale munilor subacvatici care reprezint o extensie
geologic a lanului.

Grecia ocidental i central conine zone abrupte, nalte, intersectate de

numeroase defileuri i alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora
i Defileul Vikos - ultimul fiind unul dintre cele mai mari din lume, al doilea ca
adncime dup Marele Canion, cu 1 100 de metri.n lanul Olimp se afl cel mai nalt
punct din Grecia, vrful Mytikas, cu o altitudine de 2 919 m. n nordul rii se afl un
alt lan muntos, Munii Rodopi, la grania cu Bulgaria. Zona este acoperit de pduri
ntinse, vechi de secole.Cmpiile ocup suprafee mai mari n nord, n special n
Tesalia de est, Macedonia central i Tracia.
Clima Greciei se mparte n trei categorii:
clim mediteranean, cu ierni blnde, umede, i veri clduroase, secetoase.
Temperaturile depesc rareori extremele, dei uneori au loc ninsori chiar i
n Atena sau Creta n timpul iernii.
clim alpin n special n Grecia occidental (Epir, Grecia Central, Tesalia,
Macedonia occidental precum i n prile centrale ale Peloponezului, cum ar
fi Ahaia, Arcadia i pri din Lakonia pe unde trece lanul muntos).
clim temperat n Macedonia central i estic, precum i n Tracia, n locuri
precum Komotini, Xanthi i Evrosul de nord, cu ierni umede i geroase i veri
secetoase i clduroase.
Suburbiile sudice ale Atenei se afl n zona mediteranean, iar cele nordice n
cea alpin.
Grecia este format din 13 regiuni, care sunt mprite la rndul lor n 51 de
prefecturi (nomoi, singular - nomos):
Regiuni Attica Grecia Central Macedonia Central Creta Macedonia de Est i
Tracia Epir Insulele Ioniene Egeea de Nord Peloponez Egeea de Sud Tesalia
Grecia de Vest Macedonia de Vest Pe lng acestea exist o regiune
autonom, Muntele Athos (Ayion Oros - Muntele Sfnt), un stat monastic sub
suveranitate greceasc.
Nomoi sunt divizate n 147 eparhii (singular eparhia), care sunt mprite n
1.013 localiti: 130 localiti urbane (dimi) i 900 comuniti rurale
(kinotites). n 1999, existau 5.775 de autoriti locale: 361 demoi, 5.560
koinotites, mprite n 12817 localiti (oikosmoi).
GEOGRAFIA GRECIEI
Localizare: Europa sudic, mrginindu-se
Mediteran, ntre Albania i Turcia
Coordonate geografice: 3900N 2200E

cu

Mare

Ionic

Marea

 Suprafa:
Total:309050km
Pmnt:130860kmcontinent-insule.Ap: 1 140 km lacuri-ruri 177 050 km
bazinul Egeei (atenie, nu se refer la apele teritoriale, ci doar la regiunea
egee inclus)
Granieterestre:
Total:1935km
rile vecine: Albania 282 km, Bulgaria 494 km, Turcia 931 km, Republica
Macedonia 228 km

Coast:15021km
Apele teritoriale: 12 mile marine
Clima: Trei zone climatice bine definite: mediteranean, alpin i temperat
Relieful: n general muntos, lanurile muntoase se continu n mare sub
form de peninsule sau lanuri de insule
Resurse naturale: bauxit, lignit, magneziu, petrol, marmur, zinc,
nichel,plumb, hidroenergie, gru, fructe i legume, tutun, msline, sare,
sfecl de zahr, struguri, bumbac, vite
Folosireaterenurilor:
terenarabil:19%
culturipermanente:8%
pduri:50%
altele: 23% (1993 est.)
Dezastre naturale: cutremure puternice

ECONOMIE
Grecia are o economie capitalist cu un sector public ce asigur aproximativ 40%
din PIB. PIB-ul pe cap de locuitor reprezint monentan cel puin 75% din nivelul
economiilor fruntae din zona euro. Turismul asigur 15% din venitul intern brut.
Imigrantii reprezinta aproape o cincime din fora de munc, aceasta fiind repartizat
n mare parte n agricultur i n munca necalificat. Grecia este o beneficiar
major de ajutor de la Uniunea European, acesta find egal cu 3,3 % din Venitul
brut anual. Economia greceasc a crescut cu aproximativ 4% pe an n perioada
2003 2007, datorit n parte cheltuielilor cu infrastructura legate de Jocurile
Olimpice de la Atena din 2004 dar i datorit disponibilitii creditului, care a

susinut niveluri record ale cheltuielilor consumatorilor. Dar creterea a sczut cu

2,8% n 2008 ca rezultat al crizei financiare mondiale i a nspririi condiiilor de
acordare a creditelor.
n iulie 2010, n Grecia existau 4,4 milioane angajai, din care 768 de mii lucrau la
stat.
Religia
Constituia Greciei recunoate credina ortodox greac ca fiind predominant;
religie a rii, garantnd n acelai timp libertatea de credin religioas pentru
toi.Guvernul elen nu ine statistici privind grupuri religioase i recensmintele nu
cer afiliere religioasa. Potrivit Departamentului de Stat, o valoare estimat de 97%
dintre cetenii greci se identific ca Ortodoxi Greci.
Limba
Grecia este astzi relativ omogen din punct de vedere lingvistic, cu o larg
majoritate a populaiei btinae folosind greaca fiind prima limb sau sigura.
Minoritatea musulman din Tracia, se ridic la aproximativ 0,95% din totalul
populaiei, este format din vorbitori de Turc Bulgar, (Pomak) i romni. Romana
este, de asemenea, vorbit n alte pri ale rii.
Alte limbi minoritare au fost n mod tradiional vorbite de grupurile de populaii
regionale n diferite pri ale rii. Utilizarea acestora a sczut radical n cursul
secolului 20, prin asimilarea cu majoritatea vorbitoare de limb greac. Acest lucru
este valabil pentru arvanii, un grup de limb albanez majoritatea situati n zonele
rurale din jurul capitalei Atena, precum i pentru Aromni i Moglenites, de
asemenea, cunoscui sub numele de vlahi, a cror limb este strns legat de
romni i care au folosit pentru a tri mprtiate n mai multe zone de
mountaneous Grecia central. Membrii acestor grupuri se identific etnic ca grecii i
sunt n present sunt ultimii bilingvi n limba greac. n multe domenii limbile lor
tradiionale sunt astzi meninute doar de ctre generaiile mai n vrst i sunt pe
cale de dispariie
CULTURA GRECIEI
Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, avnd rdcini puternice n
civilizaiile sale precursoare miceene i minoene, continund cu aa-zisa civilizaie a
"Greciei clasice", influenat i puternic influennd cultural Imperiul Roman,
respectiv penetrnd pn n vremurile Renaterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca s
renasc dup perioada dominaiei Imperiului Otoman prin rzboiul purtat pentru
cucerirea independenei i crearea statului modern grec.
TURISM

Grecia comprim zone montane dar are de asemenea deschiderea spre mare,
acestea fiind poziionate ntr-un mod unic. Cei care viziteaz Grecia trebuie s tie
c muntele Atos este rezervat n exclusivitate brbailor, femeilor fiindu-le interzis
accesul. Pentru a pstra solemnitatea religioas, Meteora pe de alta parte
comprim 7 mnstiri pe 7 dealuri distincte ritul religios fiind strict respectat.
Pentru a descoperi ns valorile mitologice orasul Delphi st la dispoziia turitilor.
Inchinat zeului Appollo, Delphi nu este doar un simplu ora, el fiind considerat n
trecut chiar centrul universului.
In palmaresul turitilor sunt de asemenea recomandate Atena i Salonic pentru
unicitatea mbinrii modernismului cu mitologia i pentru atmosfera naionala ce d
un iz aparte regiunilor greceti. Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani,
avnd rdcini puternice n civilizaiile sale precursoare miceene i minoene,
continund cu aa-zisa civilizaie a "Greciei clasice", influenat i puternic
influennd cultural Imperiul Roman, respectiv penetrnd pn n vremurile
Renaterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca s renasc dup perioada dominaiei
Imperiului Otoman prin rzboiul purtat pentru cucerirea independenei i crearea
statului modern grec.
Sarbatorile in Grecia
In Grecia se celebreaza nu numai sarbatorile de stat, ci si cele religioase. Cele mai importante
sarbatori grecesti sunt declarate oficial - Zile nelucratoare. Acestea sunt: Craciunul, Botezul
Domnului, Pastele, Adormirea Maicii Domnului, ziua Sfantului Dumitru, ziua Sfintei Treimi si
sarbatorile nationale: Ziua Independentei Greciei, Ziua Ohi (Ziua Marelui Nu) (ziua refuzului
oficial

al

aliantei

cu

fascistii

italieni)

etc.

Toate sarbatorile in Grecia se celebreaza pe stil nou. De exemplu, Nasterea Domnului Iisus Hristos
se sarbatoreste pe 25 decembrie. In anumite orase din Grecia exista biserici care celebreaza
sarbatorile pe stil vechi. Fiecare oras sarbatoreste ziua ocrotitorului sau. De exemplu, la Salonic se
celebreaza Ziua Sfantului Dumitru (26 octombrie). Pretutindeni in Grecia se celebreaza si sarbatorile
mai moderne, cum ar fi, de exemplu, ziua preferata a intregului tineret - Ziua Indragostitilor.
Sarbatorile
1
6

oficiale

in

ianuarie
ianuarie

Grecia sunt
-

Boboteaza

Anul
(Botezul

urmatoarele:
Nou
Domnului)

In Grecia cand se face referire la sarbatorile de Craciun se are in vedere o perioada destul de
indelungata, cuprinsa intre Craciun (25 decembrie), 1 ianuarie si Boboteaza (Fota - Theofania, 6
ianuarie). Desigur, de-a lungul acestor zile in toate orasele si satele grecesti se organizeaza
evenimente festive, spiritul carora este reprezentat de ritualurile si traditiile seculare de Craciun. Va
prezentam cu bucurie cateva dintre acestea.
Obiceiurile

de

Anul

Nou

Desi este evident faptul ca principala sarbatoare de iarna este Craciunul, Anul Nou se sarbatoreste
la fel de insufletit. Deja s-au impamantenit o serie intreaga de obiceiuri legate de schimbarea anului

in calendar. Iata cateva dintre acestea. Potrivit unei traditii, fix la miezul noptii capul familiei iese in
curte si sparge o rodie lovind-o de zid. Daca bobitele rodiei se imprastie prin curte, atunci in noul an
familia

va

trai

in

belsug

si

fericire.

In seara de Anul Nou in Grecia o importanta deosebita o au si pietrele obisnuite luate de pe

marginea drumului sau de la rau. Orice musafir care intra in casa gazdelor ospitaliere trebuie sa
arunce o piatra si sa afirme: Fie ca bogatiile gazdelor sa fie la fel de tari ca piatra aceasta.

Sarbatorile in Grecia. Fotografii de Anul Nou din Grecia

In Grecia pe data de 1 ianuarie se sarbatoreste ziua unui sfant indragit de tot poporul - Sfantul
Vasile, care este considerat de greci Mos Craciun. In cinstea lui se pregateste o prajitura speciala,
care ii poarta numele - Vasilopita - in care se ascunde o mica moneda de argint inainte de a se
introduce in cuptor. De anul nou aceasta se taie felii: persoana in a carui felie este gasita moneda
este considerata norocoasa si plina de succes de-a lungul intregului an care urmeaza. Acest obicei
se pastreaza in Grecia din timpurile stravechi: atat in Vechea Elada, cat si in Roma Antica se faceau
dulciuri si prajituri in care se ascundeau monede norocoase. La sfarsitul lunii decembrie in toate
magazinele, supermarketurile si brutariile din Grecia se vand Vasilopite cu monede. Insa, desigur,
cele mai gustoase si aromate pita Sfantului Vasile sunt cele facute in casa.
In momentul festiv al taierii Vasilopitei se pastreaza un ritual deosebit. Prima felie este destinata
lui Iisus Hristos sau Sfantului Vasile. In continuare, fiecare membru al familiei va primi cate o felie in
ordinea varstei (chiar si persoanele care nu sunt prezente). Daca moneda se afla in felia lui Iisus
Hristos sau a Sfantului Vasile, cu ea se cumpara o candela de la biserica si se aprinde in fata
iconostasului. Daca moneda se afla in felia unui membru al familiei care nu este prezent, cu aceasta
se cumpara o lumanare, care se aprinde in cinstea Sfantului Vasile. Familia se va ruga la Sfantul
Vasile sa-l ocroteasca si sa-l readuca mai repede inapoi in familie, viu si sanatos.
In dimineata Anului Nou toti grecii spera ca prima persoana care le va calca pragul sau pe care o
vor intalni sa fie un om bun: daca se intampla acest lucru, anul va fi bun si fericit. Daca insa primul
intalnit este un om rau, carcotas, dificil si tafnos, atunci lucrurile nu vor merge tocmai bine.
Lumina Bobotezei

Cele douasprezece zile de sarbatoare de Anul Nou se incheie cu ziua Bobotezei sau Botezului
Domnului (Fota sau Theofania). Ta Fota (in greaca - Lumina) reprezinta Lumina pe care Iisus
Hristos o aduce lumii. In aceasta zi se sfinteste apa la biserici. De asemenea, potrivit obiceiului, in
aceasta zi preotul arunca o cruce in cea mai apropiata apa - rau, lac sau mare, iar multimea de
inotatori se arunca in apa dupa ea. Se considera ca persoana care a ridicat-o primul va avea
succes.
Traditia spune ca pana in ziua Bobotezei demonii circula peste tot, acestia iesind la suprafata
pamantului in ziua de Craciun pentru a-i necaji pe oameni. Demonii dispar in ziua de Boboteaza. In
multe sate pot fi intalnite grupuri mascate care reprezinta fortele necurate.
Hranirea izvoarelor
La miezul noptii de ajunul Craciunului fetele tinere din satele grecesti ale regiunii Karditsa merg la
cel mai apropiat izvor, de unde iau putina apa tacuta. Apa este numita tacuta deoarece in drum
spre izvor nu au voie sa rosteasca niciun cuvant. Ele pun in izvor ulei si miere, punandu-si dorinta ca
urmatorul an sa fie dulce ca mierea. Pentru ca recolta noua sa fie bogata, izvoarele sunt hranite
cu diverse produse: bucati de paine, cascaval, branza, boabe si masline. Se spune ca fata care
ajunge prima la izvor va fi foarte fericita de-a lungul anului urmator. In incheierea ritualului, fetele isi
arunca in ulcioare frunze si cate trei pietricele, apoi revin la casele lor si raman tacute pana cand vor
bea din apa tacuta. Apoi cu aceeasi apa ele stropesc toate cele patru colturi ale casei si ascund
pietricelele.
In ajunul Bobotezei in multe regiuni ale Greciei se organizeaza carnavaluri zgomotoase si vesele
(Ragutaria), a caror istorie se pierde in negura timpurilor stravechi. Participantii se deghizeaza in
costume reprezentand animale de tot felul, isi atarna clopotei si colinda prin sate si pe stradutele
oraselor, cantand colinde satirice. Colindul este incheiat de mire si mireasa, in urma carora merge
parintele si alunga raul.

Sarbatorile in Grecia. Fotografii de la carnavalurile grecesti

In ziua de Boboteaza, in fiecare oras, dupa sfintirea apei, Mitropolitul sau preotul arunca o cruce in
apa. Cei curajosi, care nu se tem de apa rece, se arunca in apa pentru a scoate crucea. Fericitul
care reuseste acest lucru va merge din casa in casa pana seara pentru a transmite oamenilor
binecuvantarea acestei sarbatori.
Pe insula Thassos, in seara de Craciun toata familia se aduna in jurul semineului aprins, se scot
carbunii din semineu, se aranjeaza in jurul familiei si fiecare dintre cei prezenti arunca pe deasupra
lor frunze de pe crengute de maslin, punandu-si in gand cate o dorinta. Cel a carui frunza se strange
cat mai mult, va fi fericit iar dorinta lui se va implini.
In zona orasului Kavala este o traditie ca in prima zi a anului sa astepti sa intre in casa copii mici,
care merg din casa in casa si intra cu piciorul drept inainte, urand fericire si bunastare tuturor celor
ce locuiesc acolo. Pentru aceasta copilasii sunt rasplatisi generos cu dulciuri si cadouri.
In insula Creta sunt traditii interesante de Craciun. Cea mai veche traditie este prepararea
purcelului, care se fezandeaza in ajunul Craciunului. Carnea lui este felul principal de mancare pe
masa de Craciun. Purcelul este taiat in Ziua celor Zece Sfinti. Din carnea lui se fac carnati si alte
bunatati, cum ar fi omafies (un fel de caltabos -intestinele se umplu cu orez, stafide si ficat) si
gustari din slanina, care apoi se consuma cu paine.
Exista o traditie locala de a oferi si animalelor Christopsomo, Painea lui Hristos, pentru ca si ele
sa fie binecuvantate in Noul An. In prima zi a Anului Nou gospodinele din sate merg la rau (sau
acum - deschid robinetul) si pronunta urmatoarele cuvinte: Asa cum curge aceasta apa, asa sa

curga si binele in casa mea. Dupa care aduc in casa o pietricica si spun: Pe cat de tare este
aceasta piatra, pe atat de tare sa fie si casa mea. De Anul Nou copiii in Creta primesc o mana
buna - bani de la bunici si de la rude, care prin aceasta garanteaza simbolic protectia asupra lor. Iar
primul fel de mancare care se consuma pe data de intai ianuarie trebuie sa fie o bucata de
bugatsa dulce (placinta in foietaj, cu diverse umpluturi).
Dupa cum observati, in Grecia traditiile de intampinare a Anului Nou sunt foarte numeroase. Acestea
sunt diferite si originale, ca si Elada insasi. Pentru a simti mai bine atmosfera de sarbatoare care
domneste in tara in aceste zile trebuie pur si simplu sa vizitati aceste locuri in ajun de Craciun.
Sarbatorile in Grecia sunt un prilej de bucurie pentru toti cei care vor veni cu lumina in suflet si cu
inima

curata!

Datele de 25 si 26 decembrie sunt oficial declarate zile nelucratoare. Locuitorii oraselor mai mici si
satelor pastreaza vechile traditii chiar si in zilele noastre, iar populatia din orasele mai mari
celebreaza

Craciunul

ca

pe

sarbatoare

mondena.

In trecut grecii tineau post inaintea Craciunului. Postul incepea cu 40 de zile inaintea zilei luminoase
de Nasterea Domnului. In acea perioada credinciosii nu consumau produse de origine animala carne, produse lactate, oua, iar in zilele noastre multi continua sa pastreze traditia postului. Intr-un
fel sau altul, inainte de Craciun toate gospodinele grecoaice fara exceptie fac curatenie generala in
casa si prepara dulciuri traditionale de sarbatoare fursecuri aromate melomakarona si
kurabiedes, pe care cei mici le asociaza cu aceste zile minunate si cu asteptarea cadourilor de la
Sfantul

Vasile

Mos

Craciun

in

Grecia.

Grecii din zilele noastre se pot rasfata cu aceste bunatasi in orice zi din sarbatorile de iarna, insa in
trecut melomakarona erau rezervate exclusiv pentru ziua de Craciun, iar kurabiedes - pentru
Intai Ianuarie (Protohronia).
In secolele si in anii trecuti, fiecare familie care locuia la tara crestea un purcel special pentru
Craciun, soarta caruia era sa devina felul principal de mancare la masa de Craciun. Traditia de
preparare a curcanului in aceste zile de sarbatoare a venit din Europa si din Mexic in anul 1824. In
multe regiuni ale Greciei contemporane curcanul a inlocuit cu succes purcelul, ceea ce a dus,
desigur, la scaderea numarului de calorii, care si asa sunt din abundenta pe masa de Craciun.
In vremurile noastre in Grecia, la fel ca in intreaga lume, de Craciun se cumpara si se impodobesc
pomi de Craciun - braduti (adevarati sau artificiali). De regula, casele se impodobesc cu cateva
zile inainte de Craciun, pentru ca toata aceasta frumusete sa bucure ochii si sufletul pana la
Boboteaza. Potrivit unor cercetari istorice, inca din vremurile antice locuitorii regiunilor muntoase ale
Eladei impodobeau pomii cu lumanari in cinstea Zeului Soarelui - Mithra.

In ziua de Craciun la masa festiva capul familiei ia Painea lui Hristos, ii face cruce si o rupe,
impartind-o tuturor membrilor familiei si invitatilor. Acest lucru simbolizeaza acel moment din Cina
Cea De Taina, cand Hristos, rupand painea, a impartit-o discipolilor, acest lucru reprezentand Prima
Impartasanie.
Colinde, colinde
La fel ca si in Romania, un loc central al sarbatorilor de Craciun in Grecia il ocupa kalanda colindele. In ajunul Craciunului se aduna cete de copii care trec pe la toate casele cu cantece,
dansuri si urari de bine. Acompaniamentul muzical se realizeaza cu ajutorul unor mici triunghiuri
metalice si tobite de lut. Impresionati, consatenii le ofera colindatorilor dulciuri sau monede, in semn
de multumire.
Colindele sunt cantece populare create de-a lungul secolelor. Astfel, in toata Grecia intalnim aceleasi
colinde, cu nuante locale, aduse in creatia populara de diferiti interpreti cu un adevarat talent poetic.
Sfantul Vasile in colindele de anul nou este deseori infatisat ca plugar. Un specific cu totul deosebit il
au colindele cantate in satele mici cretane de pe malul Marii Libiei.
Ca si pretutindeni, in Grecia se considera ca uneori in ajunul Craciunului se activeaza puternic
fortele necurate. Locuitorii fiecarei regiuni din Grecia au propriile traditii de a opune rezistenta
fortelor intunericului: unii agata la usa o cruce neagra si dau foc in semineu la o pereche de ghete
vechi, altii stropesc cu apa sfintita toate colturile casei, iar altii incearca sa imbuneze fortele rele,
punand in cosul de fum oase de porc sau chiar carnati. Dupa cum spune traditia, fortele intunericului
se potolesc abia dupa Boboteaza. Povestile cu monstri urati sunt cultivate cu precadere in regiunea
Mani din peninsula Peloponez.
Sarbatorile in Grecia. Masa traditionala de Craciun!
Vom acorda o atentie deosebita mesei traditionale grecesti, pentru ca toate felurile de mancare
merita sa fie amintite separat! Aici pretutindeni se pregatesc diverse feluri de mancare din carne de
porc si berbec. Curcanul la cuptor umplut cu orez, cu organe, castane, stafide sau nuci a devenit
abia de curand o mancare prezenta pe masa de Craciun. De multe ori pe masa vom intalni carne de
mistret sau de iepure salbatic. Grecilor le plac si muraturile: ei marineaza legume, cel mai adesea
varza, pe care o servesc cu bucatele de carne de pui.

Exista o mare varietate de dulciuri. Acestea sunt facute de gospodine imediat dupa slujba de la
biserica. In general este vorba despre diferite tipuri de fursecuri din miere cu umplutura de nuci,
asemanatoare cu scovergile etc. Bunicutele din Grecia spun ca dulciurile de Craciun il indulcesc pe
nou-nascutul

Christos.

Terciul de grau traditional de Craciun si prajiturile cu unt figureaza si ele in lista cu bunatati. In
anumite regiuni exista dulciuri gustoase specifice. Astfel, tot in regiunea Mani sunt la moda
tiganites - aluat prajit in diverse forme, pe care bucatarii le prepara sub forma unor siluete
masculine si feminine. Bunatatile preparate sunt consumate pentru a aduce fericire.

Alte zile de sarbatoare in Grecia:

14 februarie, Ziua Indragostitilor - cea mai romantica sarbatoare a anului - Ziua Indragostitilor este celebrata de greci cu aceeasi placere ca si sarbatorile nationale. Cu mult inainte de 14
februarie cafenelele, cluburile, magazinele, apartamentele si curtile se impodobesc cu inimioare, cu
nuante de rosu si roz, care simbolizeaza dragostea si cum ar putea fi altfel pe aceste meleaguri,
unde conform traditiei chiar zeii olimpici au slujit drept exemplu de disponibilitate pentru aventuri
amoroase? Celebrati aceasta sarbatoare in Grecia si veti descoperi noi dimensiuni ale iubirii, cu
senzatii

noi!

Lunea

Curata

este

prima

zi

Marelui

Post,

de

dupa

Lasata

Secului.

Ziua Independentei - 25 martie, cea mai mare sarbatoare nationala. In aceasta zi, in anul 1821 a
inceput

lupta

Sfintele

Pasti,

de
Invierea

eliberare
Domnului.

nationala
Lunea

de

impotriva
dupa

Pasti

jugului
este

zi

otoman.
nelucratoare.

1 mai - este ziua celor ce muncesc. Se mai considera si Sarbatoarea Florilor.

9
Ziua

mai
Sfantului

Adormirea

Duh -Sarbatoarea
Maicii

celei

Ziua
de-a

Domnului

50-a

zi
pe

(a

mamei.
50-a
15

zi

dupa

Pasti)
august.

Ziua Marelui "Nu"- 28 octombrie - sarbatoare nationala. In anul 1940 in aceasta zi poporul grec a
raspuns un nu hotarat ultimatumului primit din partea Italiei fasciste, care a solicitat sa i se acorde
cateva puncte strategice de pe teritoriul Greciei.