Model Atestat

LICEUL TEORETIC VIDELE
Profil : Real
Specializarea : Matematica - Informatica
Profesor Coordonator:
Elev:Gheorghe Ionut-Daniel
Craciun Violeta
Clasa: a XII-a B
Videle
2015
Tema:Mercedes-Benz
Cuprins
Capitolul 1: Limbajul Html si

JavaScript
.4
Capitolul 2: Pagini Webcss
.7
Capitolul 3 : Specificarea mediului de programare
utilizat.............13
Capitolul 4 : Prezentarea siteului15
Capitolul 5 :Codul
sursa
19
Bibliografie......................................................................
...........................25
Capitolul 1
Limbajul HTML si JavaScript
Redus la esen, Limbajul de Marcare HiperText (HiperText

Markup Language HTML) este un set de coduri speciale care se
insereaz ntr-un text, pentru a aduga informaii despre
formatarea i despre legturi. HTML se bazeaz pe Limbajul
Generalizat Standard de Marcare ( Standard Generalized Markup
Language - SGML).
Noiuni de baz HTML
Prin convenie, toate informaiile HTML ncep cu o parantez

unghiular deschis (<) i se termin cu o parantez unghiular
nchis (>). Acest control sau marcaj HTML, cum mai este numit
comunic unui interpretor HTML (program de navigare) c
documentul este scris i format n limbajul HTML standard.
Dei multe controale HTML sunt uniti de sine stttoare,
unele dintre ele sunt perechi, avnd controale de nceput i
sfrit. Controlul de nceput se numete control de deschidere, iar
cel de sfrit se numete de nchidere.
Cer mai important dintre controalele de baz este <html>,
care specific faptul c informaia care urmeaz este scris n
limbajul HTML. Marcajul <html> este de tip pereche, deci trebuie
s adugai un marcaj de nchidere la sfritul documentului, care
este la fel ca marcajul de deschidere dar are adugat o bar
nclinat: </html>. Orice element situat ntre marcajul de
deschidere i cel de nchidere capt atributul acelui marcaj.
Cele mai importante marcaje nepereche, i cele folosite cel mai
des, specific trecerea la paragraf nou sau la linie nou. Ele sunt
<p> i <br>.
Fiierele HTML sunt de obicei mprite, din motive de
organizare, n dou seciuni: antetul (sau headerul) care conine
informaia introductiv de formatare a paginii i corpul. Utilizai
3
marcajele pereche <head></head> i <body></body> pentru a

delimita fiecare seciune. Alt chestie folositoare si simpl este
s-i dai un titlu cu ajutorul controlului pereche <title></title>
care trebuie s fie pus n blocul de informaii <head></head>
(vezi bara de sus a ferestrei). Un control util pentru organizare
vizual a documentului este rigla orizontal care este introdus
de comanda <hr>.
Referinele ctre alte pagini exterioare se fac cu ajutorul
marcajului <a href=adresa paginii respective></a>. Referinele
ctre locul din cadrul aceluiai document se fac cu ajutorul unui
<a name=ancor intern></a>.
Tabelele reprezint o extensie important a limbajului HTML,
avndu-i originea n laboratoarele de dezvoltare ale corporaiei
Netscape Communication. Pentru a construi un tabel trebuie s
specificai parametrii tabelului, apoi parametrii fiecrei linii prin
comanda <tr></tr> iar, n final, fiecare celul trebuie nconjurat
de marcajele <td></td> date de tabel.
JavaScript este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este
folosit mai ales pentru introducerea unor funcionaliti n paginile web, codul Javascript din
aceste pagini fiind rulat de ctre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n
construirea siturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded objects)
n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctre Brendan Eich de la Netscape Communications
Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.
n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i limbajul Java nu exist nicio
legtur. Ca i Java, JavaScript are o sintax apropiat de cea a limbajului C, dar are mai multe
n comun cu limbajul Self dect cu Java.
Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu
Ediia a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript.
Versiunile de Mozilla ncepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentruE4X, care este o extensie a
limbajului care are de a face cu XML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de
Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox i Thunderbird versiunile 2.0) suport JavaScript
versiunea 1.7.
Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptarea paginilor web. Programatorii web
pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor
introduse de utilizatori sau crearea de meniuri i alte efecte animate.
Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma

unui arbore de obiecte i pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi
i manipula. Arborele de obiecte poart numele de Document Object Model sau DOM. Exist un
standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer
premiza scrierii de script-uri portabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns,
standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de a se
alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti majore, cum este
cazul Internet Explorer.
O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp este AJAX, abreviere de
la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast tehnic const n executarea de cereri HTTP n
fundal, fr a rencrca toat pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin
manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp de
rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini HTML complete
este n mare parte eliminat.
Capitolul 2
Pagini Web si CSS
Paginile de Web sunt scrise intr-un limbaj numit HTML
(Hypertext Markup Language limbaj de marcare hipertext). HTML
permite utilizatorilor sa produca, pagini care includ texte, grafica
si indicatori la alte pagini de Web. Vom incepe sa studiem HTML
cu acesti indicatori, pentru ca ei reprezinta tocmai mecanismul
care tine Web-ul conectat
URL- Uniform Resource Locators
O pagina de Web poate sa contina referinte la alte pagini. Sa
explicam cum sunt implementate aceste referinte. Inca de la
crearea Web-ului a fost clar ca pentru a avea o pagina care sa
indice spre alta pagina este necesar un mecanism care sa permita
numirea si regasirea paginilor. In particular sunt trei intrebari la
care trebuie sa se raspunda inainte de a se putea afisa o pagina:
Daca fiecare pagina ar avea un nume unic, atunci nu ar
exista nici o ambiguitate n identificarea paginilor. Totui,
problema nu este inca rezolvata. Sa consideram de exemplu o
5
paralela intre oameni si pagini. In SUA aproape fiecare persoana

are un numar de asigurare sociala; care este un identificator unic,
astfel incat nu exista doua persoane cu acelasi numar. Totusi,
cunoscand numai numarul respectiv nu exista nici o posibilitate
de a gasi adresa persoanei respective, si sigur nu se poate afla
daca persoanei respective trebuie sa i se scrie in engleza,
spaniola sau chineza. Web-ul are practic acelasi fel de probleme.
Solutia aleasa identifica paginile intr-un mod care rezolva
toate trei problemele in acelasi timp. Fiecare pagina are un URL
(Uniform Resource Locater - adresa uniforma pentru localizarea
resurselor) care functioneaza ca nume al paginii general valabil.
Un URL are trei componente: protocolul, numele DNS al masinii pe
care este memorat fisierul si un nume local, care indica in mod
unic pagina (de obicei numele fisierului care contine pagina). De
exemplu, URL-ul departamentului din care face parte autorul este:
http://www.cs.vu.nl/welcome.html
Acest URL este format din trei componente: protocolul (http),
numele DNS al serverului (www.cs.vu.nd) si numele fisierului
(welcome.html), cu semnele de punctuaie corespunztoare.
Se utilizeaza notatii care reprezinta prescurtari standard. De.
exemplu user/ poate sa fie pus in corespondenta cu directorul
WWW al utilizatorului user, folosind conventia ca o referinta la
directorul respectiv implica un
anumit fisier, de exemplu index.html. De exemplu pagina

autorului poate sa fie referita ca:
http://www.cs.vu.nl/~ast/
chiar daca de fapt numele fisierului este diferit. Pe multe servere
un nume de fisier indica implicit pagina organizatiei careia ii
apartine serverul.
6
Acum ar trebui sa fie clar cum functioneaza hipertextul.

Pentru a face o portiune de text selectabila, cel care scrie pagina
trebuie sa furnizeze doua elemente: textul prin care se face
selectia si URL-ul paginii care trebuie adusa dac textul este
selectat. Cand se face selectia, programul de navigare cauta
numele serverului utilizand DNS-ul. Pe baza adresei IP a
serverului, programul de navigare stabileste o conexiune TCP spre
server. Utilizand aceast conexiune, se transmite numele fisierului
utilizand protocolul specificat. Bingo. Acum soseste pagina.
Protocolul http este protocolul nativ pentru Web; el este
utilizat de catre serverele de HTTP.
Protocolul ftp este utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP
(File Transfer Protocol -protocol pentru transferul de fisiere),
protocolul Internet de transfer de fisiere. FTP este utilizat de peste
douazeci de ani si este foarte raspandit. Numeroase servere de
FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o
conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. Webul nu aduce schimbari aici, face doar ca obtinerea fisierelor sa se
faca mai usor, pentru ca FT'P are o interfata mai putin
prietenoasa. In viitor probabil ca FTP-ul va dispare, deoarece nu
exista nici un avantaj pentru o organizatie sa aiba un server de
FTP in loc de un server de HTTP, care poate sa faca tot ce face un
server de FTP, si chiar mai mult (desigur mai exista niste
argumente legate de eficienta).
Este posibil sa se faca acces la un fisier local ca la o pagina
de Web, fie utilizand protocolul file (fisier), sau pur si simplu
utilizand numele fisierului. Aceast abordare este similara utilizarii
protocolului FTP, dar nu implica existenta unui server. Desigur
functioneaza numai pentru fisiere locale.
Protocolul news permite unui utilizator de Web sa citeasca un
articol din stiri ca si cum ar fi o pagina de Web. Aceasta
inseamna de fapt ca un program de navigare este in acelasi
7
timp si un cititor de stiri. De fapt multe programe de navigare

au butoane sau elemente de meniu care permit citirea stirilor
USENET mai usor decat daca se utilizeaza cititoare de stiri
obisnuite.
Protocolul news admite dou formate. Primul format
specifica un grup de stiri si poate sa fie utilizat pentru a obtine o
lista de articole de la un server de stiri preconfigurat. Al doilea
format
cere
identificatorul
unui
articol,
de
exemplu
AA0134223112@csutah.edu. Programul de navigare aduce
articolul de la serverul corespunzator utilizand protocolul NNTP.
Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a

fost proiectat la universitatea Minnesota. Numele este cel al
echipei atletice a universitatii, the Golden Gopher, de asemenea
acest nume este utilizat in argou pentru go for; adica o
comanda de aducere Gopher-ul a precedat Web-ul cu cativa ani.
Este o metod de regsire a informatiei, similar conceptual cu cea
utilizat de Web, dar acceptand numai text si imagini. Cand un
utilizator se conecteaza la un server de Gopher, va avea la
dispozitie un meniu de fisiere si directoare, fiecare intrare putand
s fie conectata la orice meniu de Gopher oriunde in lume.
Marele avantaj al Gopher-ului in raport cu Web-ul este ca
functioneaz foarte bine cu terminale ASCII care afiseaz 25 x 80
caractere si din care exista nca foarte multe in lume. Pentru ca
este bazat pe text, Gopher este foarte rapid. De aceea n lume
exist multe servere de Gopher. Utilizatorii de Web pot sa
acceseze un server de Gopher si sa vada fiecare meniu Gopher ca
o pagin Web cu intrari selectabile. Daca nu ati lucrat cu Gopherul utilizati masina favorita de cautare in Web pentru a cauta
cuvantul gopher.
Protocolul telnet este utilizat pentru stabilirea unei
conexiuni pe o masin aflata la distanta. Se utilizeaza n acelasi
8
fel ca si programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriza,

deoarece majoritatea programelor de navigare utilizeaza
programul Telnet.
Pe scurt URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite
utilizatorilor sa navigheze prin Web, dar si pentru a utiliza FTP,
news, Gopher, email si telnet, ceea ce face inutile interfetele
specializate pentru aceste protocoale integrand astfel intr-un
singur program, navigatorul n Web, aproape toate tipurile de
acces in Internet. Daca metoda nu ar fi fost proiectata de un
fizician ar fi putut sa para produsul departamentului de publicitate
al unei companii de software.
CSS - Notiuni de baza

CSS, prescurtarea de la Cascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru
formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare in
pagina, etc.).
Beneficiile sintaxei CSS sunt:
formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul

editarea rapida a etichetelor
datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a

codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia
Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:

nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline
nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded
nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip externe
Cea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai
mica importanta o are cea de nivelul 3.
Folosirea unui fisier extern sau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte practic deoarece
poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere HTML pot folosi acelasi fisier extern
CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in fiecare pagina si totodata
editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere.
Extensia acestor fisiere este .css.
Legatura paginilor HTML cu fisierele extene CSS se face prin introducerea urmatoarei linii:
9
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="fisier_css.css">
Atributele indica urmatoarele: rel - fisierul este tip styleshhet

type - tip text ce contine comenzi CSS
href - fisierul sau adresa fisierului CSS.
Comenzile de nivel 2 sau embedded sunt cele gazduite oriunde intre perechea de etichete
<head> si </head> conform sintaxei:
<style type="text/css">
<!-... comenzi CSS ...
-->
</style>
Unde style -specifica unde incepe si unde se termina blocul CSS iar type este folosit pentru a
ascunde de browserele vechi, care nu cunosc sintaxa CSS, continutul blocului style.
Comenzile CSS de nivel 1 sau inline sunt cele mai folosite, ele suprascriind orice alte comenzi
CSS. Sunt amplasate in interiorul etichetelor HTML aflate in zona BODY si au sintaxa:
<eticheta style="codul CSS dorit">
...textul sau obiectul asupra caruia este aplicat codul CSS...
</eticheta>
Este permisa folosirea comentariilor in CSS astfel:

/* Acesta este un comentariu in CSS */
Capitolul 3
Specificarea mediului de programare utilizat
Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver) este
o aplicaie de dezvoltare web a companiei americane Adobe Systems, disponibil att pentru
MS Windows, ct i pentru Apple Mac OS. Versiunile recente includ suport pentru
tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript, PHP, Cold Fusion, ct i cadre ASP.
Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor 1990 i momentan deine
aproximativ 80 % din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme
software: Mac OS, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor
emulatoare software cum ar fi Wine.
10
Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a

paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a acestora i de ctre utilizatorii
neexperimentai.
Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni
mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant
a browserelorweb. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse
folosesc designul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru
producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult
mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, compania Macromedia a mbuntit suportul
pentru tehnologiaCSS precum i alte modaliti de design, fr a fi necesar folosirea designului
pe baz de tabel.
Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului,
pentru a previzualiza situl web creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru
administrarea siturilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n
ntregul sit, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de
stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare.
Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a
coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi cele de
tip MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind scripturi de genul
PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil
experien n programare.
Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil.
Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n
HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descrca i instala, acestea aducnd
un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o
comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial
ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn
la soluii complete de vnzare online, n Internet.
Capitolul 4
Prezentarea site-ului
11
In prima pagina a site-ului este prezentat noul model

CLS,impreuna cu pachetele cu care acesta poate fi comandat.
Pasiune si senzualitate
Noul CLS
Liniile sale elegante converg intr-un singur punct:Inima

dumneavoastra.
Pachete de echipamente pentru varianta CLS Coup Pentru
varianta CLS Coup este disponibil o gam larg de pachete de
dotri. Aceste dotri reliefeaz caracterul sportiv al acestui coup
cu patru ui i concur la sporirea siguranei i confortului.
12
Pachet scaune active multicontur(dotare optionala)

Pachet protectie anti-furt(dotare optionala)
Pachet exclusiv(dotare optionala)
Pachet Driving Assistance Plus(dotare optionala)
Pachet oglinzi(dotare optionala)
Pachet sport exterior(dotare optionala)
Pachet memorie(dotare optionala)
Interiorul-calitati intrinsece uimitoare

Acordnd o atenie deosebit detaliilor i elementelor de
rafinament, inginerii notri de design au creat un interior care
completeaz aspectul exterior deosebit de atrgtor al modelului
CLS. Prin detaliile sale inovatoare i materialele de nalt calitate
utilizate, interiorul reflect angajamentul Mercedes-Benz de a
oferi exclusiv calitate premium.
Caracterul clasic sportiv al autovehiculului i miestria cu care au
fost executate detaliile interioare sunt accentuate de suprafeele
exclusiviste argintiu-cromate, ornamentele din lemn sau n
culoarea negru piano, ecranul color TFT de mari dimensiuni i
ceasul analogic. Iar scaunele individuale din spate ofer cel mai
nalt nivel de confort pasagerilor de pe locurile din spate.
Toate comenzile i afiajele din postul de conducere sunt
amplasate ergonomic i creeaz acea atmosfer de ntmpinare
specific autovehiculelor Mercedes-Benz. Toate informaiile afiate
pe ecranele de pe panoul de instrumente sunt uor lizibile, iar
setrile pot fi efectuate intuitiv prin intermediul ecranului TFT
multifuncional. Acest lucru permite oferului s se concentreze
asupra celui mai important lucru: drumul.
13
Modelul poate fi individualizat suplimentar prin utilizarea

pachetului Exclusive, disponibil opional, care include cele mai
fine materiale interioare executate cu un nivel remarcabil de
miestrie
A 2-a pagina contine un scurt istoric al firmei.

Gottlieb Daimler i Karl Benz
n anii 1880, cnd Gottlieb Daimler i Karl Benz au inventat,
independent unul fa de cellalt, motorul de vitez mare i
automobilul, acetia au pus bazele transportului motorizat privat.
Cu ajutorul partenerilor i al susintorilor financiari, cei doi
ingineri i-au continuat n particular munca de dezvoltare n
cadrul propriilor companii. n octombrie 1883, Benz a nfiinat
14
Benz & Co. n oraul Mannheim; Daimler-Motoren-Gesellschaft

(DMG) a fost nfiinat n noiembrie 1890 n oraul Cannstatt.
Ambele companii i propuseser s creeze o marc memorabil,
care s confere produselor aferente att distincie ct i
familiaritate. Iniial, au ales ca propriile nume Benz i Daimler
s reprezinte originea i calitatea motoarelor i autovehiculelor pe
care le fabricau. Mai trziu, n timp ce marca Benz & Cie. nu s-a
modificat (dei roata dinat ce nconjura numele Benz n 1903 a
fost nlocuit cu o coroan de lauri), la nceputul noului veac
produsele DMG apreau sub denumirea comercial de Mercedes.
In a 3-a pagina se afla o galerie creata cu ajutorul programului

SerifPlus X4.
15
A 4-a pagina prezinta serviciile si atelierele service.
Ultima pagina contine datele de contact ale firmei,precum si numerele de

telefon.
Tel Dealer Mercedes Bucuresti: +40 317 110701
Fax Dealer Mercedes Bucuresti: +40 372 715963
BIBLIOGRAFIE:
16
1) Claudia Nicoleta Stefan:Initiere in Web Design

2) Informatii de pe internet
3) Liliana Ursache:Pagini web pentru incepatori
4) Marcel Andrei Homorodean: INTERNET SI PAGINI WEB
5)
Catalin Gabriel Drogoreanu CSS-Notiuni de baza
17

Model Atestat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Atestat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEORETIC VIDELE

Capitolul 1: Limbajul Html si

Redus la esen, Limbajul de Marcare HiperText (HiperText

Noiuni de baz HTML

Prin convenie, toate informaiile HTML ncep cu o parantez

marcajele pereche <head></head> i <body></body> pentru a

Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma

paralela intre oameni si pagini. In SUA aproape fiecare persoana

anumit fisier, de exemplu index.html. De exemplu pagina

Acum ar trebui sa fie clar cum functioneaza hipertextul.

timp si un cititor de stiri. De fapt multe programe de navigare

Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a

fel ca si programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriza,

CSS - Notiuni de baza

Beneficiile sintaxei CSS sunt:

formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul

datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a

Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:

<link rel="stylesheet" type="text/css" href="fisier_css.css">

Atributele indica urmatoarele: rel - fisierul este tip styleshhet

Este permisa folosirea comentariilor in CSS astfel:

Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a

In prima pagina a site-ului este prezentat noul model

Liniile sale elegante converg intr-un singur punct:Inima

Pachet scaune active multicontur(dotare optionala)

Interiorul-calitati intrinsece uimitoare

Modelul poate fi individualizat suplimentar prin utilizarea

A 2-a pagina contine un scurt istoric al firmei.

Benz & Co. n oraul Mannheim; Daimler-Motoren-Gesellschaft

In a 3-a pagina se afla o galerie creata cu ajutorul programului

A 4-a pagina prezinta serviciile si atelierele service.

Ultima pagina contine datele de contact ale firmei,precum si numerele de

1) Claudia Nicoleta Stefan:Initiere in Web Design

Catalin Gabriel Drogoreanu CSS-Notiuni de baza

S-ar putea să vă placă și