Test 1

Subiectul I Izvoarele interne de DIP

1.1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP
Izvoarele specifice conin, n marea majoritate, norme conflictuale sau materiale, destinate
reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat.
Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care conine norme conflictuale n diferite
sisteme de drept, l constituie legile cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional
privat14.
1.2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat
Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de drept, dar
care conin i norme (conflictuale sau materiale) de drept internaional privat.
n dreptul internaional privat al Republicii Moldova predomin izvoarele nespecifice, avnd n vedere
c deocamdat nu exist o lege de drept internaional privat, care ar cuprinde o reglementare de
ansamblu a raporturilor de drept privat cu element de extraneiate.
n continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se ncadreaz n categoria
izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat, distingndu-le (n mod relativ) dup cum
conin norme conflictuale sau materiale de drept internaional privat.
Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt:
Codul civil - Cartea a Cincea (Drept International Privat 15) - adoptat prin legea nr.1107-XV din
6.06.200216.

Codul familiei - Titlul VI (Reglementarea relaiilor familiale cu elemente de

extraneitate) - adoptat prin legea nr.1316-XIV din 26.10.200017.
Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept internaional privat este
Codul de procedur civil - Titlul IV (Procedura n procesele cu element de
extraneitate) - adoptat prin legea nr.225-XV din 30.05.200318.
Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme conflictuale sau
materiale, ntr-un numr mai redus dect cele principale, menionm urmtoarele:

Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.199419.

Legea nr.100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civil20.

Legea nr.275-XIII din 10.11.1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor
strini i apatrizilor21.

Legea nr.1286-XV din 25.07.2002 cu privire la statutul refugiailor22.

Legea nr.269-XIII cu privire la ieirea i intrarea n Republica Moldova23

Legea ceteniei nr.1024-XIV din 2.06.200024.

Legea vnzrii de mrfuri nr.134-XIII din 3.06.199425.

Legea nr.998-XII din 1.04.1992 privind investiiile strine.

1.3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne
n practic pot aprea situaii, cnd un tratat sau o convenie internaional la care particip Republica
Moldova s cuprind o reglementare diferit de cea prevzut n legea intern, adic un conflict ntre
legea intern i tratatul sau convenia internaional. Un atare conflict va fi soluionat, n lipsa unor
dispoziii exprese, potrivit principiilor privind conflictul ntre legile interne, inndu-se cont, totodat,
de interesele colaborrii internaionale. Aceast soluie se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului
internaioanl asupra legii interne, ci pe principiul strictei respectri de ctre Republica Moldova a
acordurilor internaionale ncheiate.
Potrivit art.8 alin.(1) din Constituie Republica Moldova se oblig s respecte Carta ONU i tratatele
la care este parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute de
dreptul internaional".
n conformitate cu art.27 din Convenia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor 29, statele nu
pot invoca legislaia intern spre a justifica neexecutarea unui tratat.
In aceast ordine de idei, prezint importan precizarea c practica statelor este diferit n ceea ce privete
1

soluionarea conflictului ntre tratat i legea intern. Astfel, n sistemul englez se acord prioritate legilor i
precedentelor judiciare interne, indiferent de succesiunea n timp a tratatelor i legilor interne, n sistemul
german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile interne, acordndu-se prioritate celui mai recent, pe
cnd n sistemul francez i olandez se acord prioritate tratatului30.
n dreptul Republicii Moldova, n caz de concurs n aplicare ntre izvoarele interne i cele internaionale, se
va acorda prioritate tratatelor internaionale. Aceast idee rezult n mod explicit din prevederile art.1586
din Codul civil, potrivit crora dispoziiile Crii a Cincea sunt aplicabile n cazul n care tratatele
internaionale nu reglementeaz altfel31.
Subiectul II Conflictul mobil de legi
2.1. Definiti conflictul mobil de legi
Conflictul mobil de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supus
n mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a schimbri
punctului de legtur al normei conflictuale.
Particularitati:
1.acest conflict afecteaza legea aplicabila si nu norma conflictuala avuta in vedere;
2.conflictul apare datorita schimbarii punctului de legatura al normei conflictuale.
2.2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu.
Asemnrile. Conflictul mobil de legi se aseamn cu conflictul de legi ' timp i spaiu, avnd n
vedere c ambele presupun coexistena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena succesiv, n
timp, a acestora privi la acelai raport juridic.
Deosebirea esenial const n urmtoarele:
. .
- conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o schimbare a punctului _ legtur i deci a legii
aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr-o , drepturile dobndite n strintate;
.
- conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extranei a , care constituie punctul de
legtur al normei conflictuale aplicabile, ' implic o schimbare a nsi legii aplicabile raportului juridic
respectiv.
2.3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi.
Problema principal ridicat de conflictul mobil de legi const n modul de determinare a domeniului
de aplicare a legilor aflate n conflict.
n legtur cu aceast problem n doctrin au fost formulate cteva teorii:
Potrivi unei opinii, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legi
este determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu-se
n vedere c conflictul mobil de legi constituie un conflict de legi n timp, cu
deosebirile artate mai sus, care nu ar fi de natur s determine soluii diferite.
Astfel, asemnrile dintre aceste dou conflicte privitor la finalitatea lor, justific
aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu intern (conflictul de legi n timp i spaiu) i
conflictului mobil de legi. n acest caz, urmeaz s fie aplicat legea statului
competent asupra efectelor viitoare ale unei situaii ce a luat natere sub
autoritatea legii unui alt stat. Aadar, condiiile de validitate ale situaiei juridice i
efectele produse pn la schimbarea punctului de legtur rmn supuse legii
anterioare, iar efectele viitoare sunt supuse legii noi, devenit aplicabil prin
schimbarea punctului de legtur194.
Cu privire la conflictul mobil de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun urmtoarele
adaptri:
- n general, legea nou nu poate retroactiva;
- uneori, se aplic legea mai favorabil prilor195.

 ntr-o alt opinie se afirm c problema avut n vedere urmeaz s fie

soluionat
n
exclusivitate
prin
dreptul
internaional
privat,
abandonnd
soluiile
dreptului tranzitoriu. Potrivit acestei opinii se impune tendina de a supune
raportul juridic legii anterioare i nu legii ulterioare care ar rezulta din schimbarea
punctului de legtur, p unndu-se accentul pe necesitatea meninerii stabilitii
instituiilor i situaiilor juridice existente la un moment dat
Dintr-un alt punct de vedere sunt propuse criterii fixe n dependen de formarea sau efectele raportului
juridic. Astfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de legtur al normei conflictuale este localizat
la data constituirii dreptului, cum ar fi dobndirea bunurilor mobile, care este supus legii locului siturii
acestora la data dobndirii. n ceea ce privete efectele raportului juridic, acestea se disting, n primul rnd,
prin epuizarea dintr-o dat (uno icto), cum ar fi plata preului, legea aplicabil fiind determinat dup
punctul de legtur de la data naterii raportului juridic i n al doilea rnd, prin caracterul permanent, cum
ar fi raporturile dintre prini i copii, legea aplicabil determinndu-se dup punctul de legtur din
momentul realizrii efectelor juridice.
ntr-o alt formulare se menioneaz c soluia pentru determinarea domeniului legilor aflate n conflict
nu poate fi formulat, aceasta depinznd de la caz la caz, preconizndu-se pronunarea unor soluii n urma
interpretrii fiecrei norme conflictuale n funcie de caracterele sale.
Potrivit Conveniei de la Haga (1958) privind legea aplicabil transferului proprietii n caz de
vnzare cu caracter internaional de obiecte mobile corporale, prin dispoziia art.3 se face urmtoarea
distincie:
- n raporturile dintre pri, cumprtorul dobndete proprietatea lucrului n conformitate cu dreptul rii
n care se afl lucrul n momentul vnzrii;
- n raporturile fa de teri, transferul proprietii asupra obiectelor mobiliare corporale este supus legii
rii n care sunt situate lucrurile la momentul cnd s-a fcut reclamaia.
Avnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor aflate n
conflict, considerm c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a rii cu care raportul
juridic are legtur, n urma schimbrii punctului de legtur. n acest caz determinarea poate fi expres ori
implicit, iar aplicarea acestei norme conflictuale, totodat, nu exclude luarea n considerare a normei
conflictuale a rii cu care raportul juridic avea legtur anterior schimbrii punctului de legtur, aceasta
putndu-se face n limitele prevzute de norma conflictual ulterioar schimbrii punctului de legtur.
Astfel, soluia poate fi diferit de la o materie la alta, cum ar fi vorba de statutul personal sau statutul real
mobiliar.
Soluia implicit a normei conflictuale urmeaz s fie dedus i din alte aspecte privind conflictul
mobil de legi respectiv, cum ar fi principiul neretro-activitii legilor, dar care nu se poate aplica n mod
automat i n toate cazurile.
Aadar, conflictul mobil de legi trebuie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi creat n
mod fraudulos, ceea ce nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii.
Subiectul III Competenta in dreptul international privat
3.1. Definiti conflictul international de jurisdictii
n ceea ce privete litigiile privind un raport juridic cu element de extraneitate, prima problem
const n a cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora - instana din R.Moldova sau
instana altei ri. Astfel, nainte de a cunoate care lege va fi aplicabil raportului juridic, instana
urmeaz s se pronune cu privire la propria competen. Aceast situaie, n care instana a dou sau a mai
multor ri par a fi chemate la soluionarea unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de
jurisdicii sau conflict de competene judectoreti.
3.2. Explicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern
n ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n dreptul
internaional privat i competena n dreptul intern.
Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea
3

instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt chemate s soluioneze litigiul aprut.
De exemplu, n situaia cnd un litigiu este de competena instanelor din R.Moldova, aceasta nseamn
c s-a determinat competena jurisdicional n dreptul internaional privat.
Potrivit art.459 a/in.(1) din Codul de procedur civil, instanele judectoreti din R.Moldova au
competena de a soluiona litigiile n care o parte este din R.Moldova, iar cealalt este strin sau dac
ambele pri sunt strine.
Instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s soluioneze litigii de drept internaional
privat ncazul cnd prtul (persoan fizic sau juridic) are domiciliul i respectiv sediul n R.Moldova,
n sensul alin.(3) al aceluiai articol.
n conformitate cu art.459 alin.(4), competena de a soluiona litigiile de drept internaional privat se
verific din oficiu de ctre instana sesizat, iar n situaia cnd se stabilete c nu este competent nici
instana sesizat i nici o alt instan din R.Moldova, cererea va fi respins.
Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane judectoreti
aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv, fiind vorba de competena material
i cea teritorial din procesul civil intern. Aceast competen se determin ulterior stabilirii competenei n
dreptul internaional privat i este denumit competen intern sau special, pentru a o deosebi de
competena n dreptul internaional privat. Referitor la sistemul de drept al R.Moldova, aceast competen
este reglementat n capitolul IV (art.32-45) din Codul de procedur civil. n acest sens, art.459 alin.(2) din
Codul de procedur civil prevede c competena instanelor judectoreti din R.Moldova n judecarea
pricinilor civile cu element de extraneitate se determin conform dispoziiilor capitolului IV, dac nu se
prevede altfel n capitolul XLI privind competena n procesele cu element de extraneitate. Cu alte cuvinte,
dup ce s-a stabilit c instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigiul, se pune
problema de a determina crei anume instane (competena material i teritorial) i va fi atribuit
competena soluionrii litigiului.
3.3. Argumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip
n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept
internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte:

Determinarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unui

anumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele conflictuale ale rii
creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri. Aceasta nseamn, n mod indirect,
determinarea legii materiale competente a crmui raportul juridic, avndu-se n vedere c aceast legea
depinde de norma conflictual a judectorului. Astfel, soluia litigiului este n funcie de instana crei
ri va fi competent a judeca.
Soluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, chiar i n situaia cnd normele
conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deosebete. Astfel, de exemplu,
normele conflictuale a dou ri fac trimitere ntr-o anumit materie (statut personal) la legile forului,
care prin ipotez difer ntre ele (n R.Moldova sau Frana statutul personal este crmuit de legea
naional, iar n Norvegia sau Danemarca - de legea domiciliului persoanei fizice). Prin urmare,
normele conflictuale identice nu duc n toate cazurile la soluii identice.
n unele cazuri, prile litigiului pot renuna expres sau tacit la aplicarea dreptului strin competent,
solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n cazul n care norma
conflictual respectiv nu are caracter imperativ. De exemplu, litigiul aprut n faa instanelor din
R.Moldova are ca obiect nevaliditatea actului juridic ncheiat n strintate, deoarece nu s-a ncheiat
potrivit regulii locus regit actum. S presupunem c, potrivit legii R.Moldova, actul juridic este valabil.
innd seama de caracterul facultativ al regulii menionate, prile solicit aplicarea legii R.Moldova,
ceea ce instana desigur va face. Referitor la aceast situaie, este necesar s se in seama de caracterul
normelor conflictuale privind forma actului juridic. Dac aceste norme au un caracter facultativ
(alternativ), cum ar fi, de exemplu, cel prevzut de art.1609 alin.(1) din Codul civil, instana va aplica
legea R.Moldova. ns, dac aceast norm va avea un caracter imperativ, adic n situaia cnd prile
nu pot alege o alt lege aplicabil, acestea nu vor putea solicita aplicarea legii forului. Un exemplu
elocvent n acest sens este art.1622 alin.(2) din Codul civil, care prevede c succesiunea asupra
4

bunurilor imobile este guvernat de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste bunuri.
n cazul n care nu se poate stabili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit sistemului nostru
conflictual, legea proprie, adic legea R.Moldova. n acest sens este art.1578 alin.(4) din Codul civil.
Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. Prin urmare, determinarea
jurisdiciei competente nseamn i determinarea normelor de procedur aplicabile, care pot fi diferite
de la o ar la alta, influennd soluia litigiului. Determinarea competenei jurisdictionaie se face
ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.
***
Test 2
Subiectul I Retrimiterea in DIP
1.1. Definiti procedeul juridic al retrimiterii
Procedeul retrimiterii este un procedeu juridic provocat de conflictul negativ de legi prin care legea
straina desemnata ca aplicabila de norma conflictuala a forului, nu accepta competenta acordata de a fi
aplicata si prin intermediul normelor conflictuale proprii in materie, atribuie aceasta competenta legii
unui alt stat.
1.2. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii.
In cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atribuie competena
unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care aceast din urm lege nu
accept competena care i se atribuie i declar cu privire la acel raport juridic competena altei legi
(cea a forului sau a unui stat ter), se poate afirma c aceasta retrimite la acea lege. Aceasta este prima
condiie a retrimiterii, condiie necesar, dar nu i suficient.
Pentru a exista retrimitere, trebuie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul
trimiterii. Astfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate face n dou
sensuri:
a) numai la normele materiale ale sistemului de drept strin, fr a se ine seama de normele
conflictuale, care eventual ar putea dispune retrimiterea; n aceast situaie vor fi aplicate noirmele
materiale ale sistemului de drept strin i nu va exista retrimitere;
b) la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale; n aceast situaie poate exista
retrimitere.
Prin urmare, retrimiterea exist n funcie de felul cum se consider sensul trimiterii, pe care legea
forului o face la legea strin, adic o trimitere la ntregul sistem de drept strin poate provoca
retrimitere, pe cnd o trimitere la dreptul material strin exclude retrimitirea. Cu alte cuvinte, sensul
trimiterii l stabilete lex fori, aceasta fiind o problem de calificare.
Astfel, pentru a exista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative:

Existena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen cu
privire la un raport juridic, n sensul c fiecare dintre acestea i declin competena n favoarea
celeilalte.

Admiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul sistem de

drept strin.
Pot exista dou forme de retrimitere:
Retrimiterea de aradul I - retrimiterea simpl (sau trimiterea napoi), care exist atunci cnd norma
conflictual strin retrimite la dreptul forului. n cazul cnd retrimiterea se accept, instana sesizat
n soluionarea litigiului aplic propria sa lege materiala.
Retrimiterea de gradul II - retrimitere complex (sau trimitere mai departe), care apare n situaia cnd
norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului. Astfel, de exemplu, dac un
cetean danez (a crui lege personal este legea domiciliului) ar avea domiciliul n Anglia, unde ar
deceda i s-ar ridica n faa instanelor din Germania un litigiu privitor la succesiune, n acest caz legea
german va trimite la legea naional a defunctului (legea danez), iar legea danez retrimite la legea
5

domiciliului (legea englez), retrimitere care este acceptat. ntr-o atare situaie, succesiunea va fi crmuit
de dreptul succesoral englez, ca lege a domiciliului persoanei decedate.
1.3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP (art. 1583)
Dreptul R.Moldova nu admite retrimiterea, avnd n vedere c art.1583 din Codul civil stabilete c
orice trimitere la legea strin n conformitate cu dispoziiile Crii a V-a trebuie privit ca trimitere la
dreptul material i nu la dreptul conflictual al statului respectiv.
Argumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele:

Norma conflictual aplicabil soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de drept a
forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul consacrat deja n materia dreptului
internaional privat, potrivit cruia se aplic norma conflictual a forului i nu norma conflictual
strin.

Argumentul cercului vicios. Dac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se refer la
ntregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie fcut, de asemenea, la ntrgul sistem de drept al
forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr-o atare situaie, normele conflictuale ale forului ar
dispune o nou retrimitere la legea strin, privit din nou ca un sistem integral de norme juridice, iar
normele conflictuale ale acestuia din nou ar dispune o trimitere la sistemul de drept al forului, aflnduse astfel ntr-un cerc vicios, ntr-un sofism fr echivoc, un dute-vino fr nici un punct de oprire.

Admiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de legi.

Din acest motiv unele convenii internaionale nu admit retrimiterea. De exemplu, Convenia de la
Roma din 1980 privind legea aplicabil obligaiilor contractuale, prin dispoziia art.15 stabilete c
aplicarea legii oricrei ri indicate n convenie, nseamn aplicarea legii n vigoare n ara respectiv
cu excepia regulilor de drept internaional privat
Totodat, chiar i argumentele utilizate pentru admiterea retrimiterii pot fi invocate mpotriva ei:

n situaia cnd o lege strin nu este aplicabil ntr-o materie n care ea nsi se declar
necompetent, atunci nici legea forului nu trebuie aplicat ntr-o materie n care ea nsi se declar
necompetent, pe motiv c aa a dispus retrimiterea. Astfel, ceea ce este valabil pentru legea strin trebuie s
fie valabil i pentru legea forului, iar admiterea retrimiterii ar nsemna c legea forului cedeaz n faa
celei strine.

Este inadmisibil c instana trebuie s judece ca i cum s-ar judeca n ara unde se cere executarea
hotrrii, avndu-se n vedere c acest lucru nu este posibil n toate cazurile. De exemplu, n unele cazuri
nu se cunoate dinainte care este aceast ar, iar n unele situaii pot exista mai multe ri n care se poate
executa hotrrea. Astfel, a ine seama de locul executrii unei hotrri n determinarea competenei
legislative ar nsemna adoptarea unei soluii nelogice, deoarece acest loc este ntmpltor i nesigur.
Totodat, se arat c a lega competena legislativ de competena judectoreasc, ar nsemna adoptarea
unui procedeu invers celui normal144.

Teoria instanei sesizate (foreign court theory) nu soluioneaz aceast problem n favoarea
retrimiterii, deoarece ea numai schimb datele acesteia, adic punctul de plecare este legea strin n loc de
legea forului.

Prin trimiterea dispus de norma conflictual a forului s-a neles aplicarea legii strine, fapt
irealizabil n cazul acceptrii retrimiterii.

Aa cum s-a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri, dar n
altele are ca rezultat schimbarea reciproc a soluiilor. De exemplu, n materia succesiunii mobiliare a unui
cetean francez domiciliat i decedat n Belgia, dac am presupune c cele dou sisteme de drept nltur
retrimiterea sau o accept, rezultatele s-ar prezenta n felul urmtor: 1) n situaia cnd sistemele de
drept francez i belgian nltur retrimiterea, judectorul francez aplic legea material belgian,
deoarece succesiunea mobiliar este supus legii domiciliului defunctului, iar judectorul belgian va
aplica legea material francez, deoarece succesiunea mobiliar este supus legii naionale a defunctului;
2) n situaia cnd sistemele de drept francez i belgian accept retrimiterea, judectorul francez, innd
seama de norma conflictual belgian, va aplica legea material francez, iar judectorul belgian, innd
seama de norma conflictual francez, va aplica legea material belgian. Astfel, dup cum se observ,
rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluii reciproc inverse dect n cazul cnd nu se admite retrimiterea.
6


n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar
necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s-ar putea face
nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter poate trimite la
legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr-o atare situaie legea aplicabil nu poate fi
determinat.
Subiectul II Legea aplicabila faptelor juridice licite
2.1. Caracterizati faptele juridice licite.
Din categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului R.Moldova, menionm urmtoarele:
a) gestiunea de afaceri;
b) mbogirea fr just cauz.
Raporturile de obligaii iau natere pe temeiul acestor fapte juridice, adic ele sunt izvoare de
obligaii.
Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr-un sens larg, legea
locului delictului (lex loci delicti commissi) presupune c faptele juridice, att cele licite ct i cele
ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc.
2.2. Determinati legea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al RM (art.1624)
Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, gestiunea de afaceri este reglementat de
art.1614 alin.(1) din Codul civil, care stabilete c gestiunea de afaceri este supus legii locului unde
gerantul ndeplinete actele de gestiune.
Astfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului unde
persoana care ndeplinete actele curente de gestiune exercit aceast activitate (tex loci).
In practic pot aprea dificulti n determinarea acestui loc n situaia cnd faptele care formeaz
obiectul gestiunii intervin n mai multe ri sau n cazul n care faptele sunt svrite ntr-o a, iar
rezultatul gestiunii se produce n alt ar. n aceste situaii, soluia potrivit este aplicarea legii locului
unde se localizezaz interesele gerate, adic legea locului gestiunii, deoarece sunt mai caraecteristice
obligaiile geratului, dect cele ale gerantului. Avnd n vedere aspectele menionate, considerm c n
cazul cnd actele de gestiune se exercit n R.Moldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui impozit al
geratului din strintate, se va aplica legea R.Moldova (n acest caz, locul efecturii gestiunii coincide cu
localizarea gerantului), iar dac gerantul din R.Moldova pltete, n Italia, impozitul datorat de un gerat
din Spania, se va aplica legea italian (care nu coincide cu localizarea nici uneia dintre pri).
Imbogatirea fara justa cauza este reglementata de art. 1641 (2) C.C. potrivit careia, obligatiile din
imbogatirea fara justa cauza sunt supuse legii locului unde s-au produs.
Cind aceasta ridica problem conflictuale(imbogatirea si saracia se afla in tari diferite), legea
aplicabila este acea a locului imbogatirii, adica legea locului unde s-a realizat marimea patrimoniului,
indifferent de locul unde s-a produs diminuarea acestuia.
2.3. Formulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii.
In ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal,
urmtoarele aspecte:
- condiiile de existen ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de obligaii;
- efectele gestiunii, adic obligaiile gerantului i geratului;
- regimul juridic al obligaiilor nscute din gestiunea de afaceri, adic executarea, transmiterea i
stingerea acestora;
- prescripia extinctiv a dreptului la aciune;
- proba
faptelor
gestiunii
(art.458
alin.(4)
din
Codul
de
procedur
civil).
Referitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci legii personale a fiecrei pri
In cazul n care obiectul gestiunii de afaceri este un act juridic, acesta este reglementat de legea care
crmuiete actul juridic respectiv (de exemplu, angajarea de ctre gerant a unui avocat n vederea
promovrii unei aciuni prin care geratul a evitat un prejudiciu), adic va fi supus legii contractului, avnd
7

n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu trebuie confundat cu actul juridic efectuat n realizarea
gestiunii. (exceptii)
Subiectul III Determinarea competentei jurisdictionale in DIP
3.1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in diferite sisteme de
drept
n materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la
determinarea acesteia:
n situaia cnd nu exist reglementri speciale privind competena n dreptul internaional privat,
aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece numai n aa mod se poate stabili
legtura dintre litigiul cu element de extraneitate i instana competent n soluionarea acestuia. Astfel,
n acest caz determinarea jurisdiciei competente n dreptul internaional privat se face potrivit
normelor de procedur civil intern privind competena teritorial, dar care sunt adaptate condiiilor
speciale n care se desfoar raporturile juridice cu element strin183.
n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Belgiei, privitor la determinarea
competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la raportul juridic cu
element de extraneitate. Astfel, pentru a se declara competente n soluionarea litigiului n fond,
instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie cetean al acestei ri, fr a se ine
seama de domiciliul prtului sau de locul ncheierii actului juridic184.
n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se efectueaz
potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei naionale. Astfel, instana englez se
declar competent n soluionarea unui litigiu cu element de extraneitate n cazul n care reclamantul
probeaz citarea prtului n instan, aceasta fcndu-se potrivit legii engleze, care stabilete c
persoanele aflate n exteriorul teritoriului jurisdicional englez nu pot fi citate.
3.2. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din RM in solutionarea litigiilor de DIP
potrivit reglementarilor art 459-462 din CPC
Instanele judectoreti din R.Moldova au competena de a judeca procesele civile dintre o parte a
R.Moldova i o parte strin sau dintre persoanele strine n condiiile prevzute de art.459 din Codul
de procedur civil.
n legislaia R.Moldova competena de drept internaional privat a instanelor judectoreti este
reglementat n cuprinsul capitolului XLI din Codul de procedur civil. n conformitate cu
dispoziiile art.460 alin.(1), instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigii cu
element de extraneitate dac:
a) organul de administrare sau filiala, agenia, sucursala, reprezentana persoanei juridice strine are
sediul n R.Moldova;
b) prtul are bunuri pe teritoriul R.Moldova;
c) reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea paternitii are
domiciliul n R.Moldova;
d) prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin
deces a avut loc pe teritoriul R.Moldova, sau dac reclamantul are domiciliul n R.Moldova;
e) fapta sau o alt circumstan ce servete drept temei pentru intentarea aciunii n reparaie a daunei
cauzate unui bun s-a produs pe teritoriul R.Moldova;
f)aciunea decurge dintr-un contract a crui executare (deplin sau parial trebuie s aib loc ori a avut
loc n R.Moldova;
g) aciunea ce rezult din mbogirea fr just cauz a avut loc n R.Moldova;
h) reclamantul n procesul de desfacere a cstoriei are domiciliul n R.Moldova sau dac unul dintre
soi este cetean al R.Moldova;
i) reclamantul n procesul privind aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale are domiciliul
n R.Moldova;
j) n procesul privind protecia n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu domiciliul n
8

R.Moldova, persoana este cetean al R.Moldova sau apatrid, iar prin convenia prilor nu s-a stabilit o
alt competen;
k) n procesul dintre persoane strine, acestea au convenit astfel, iar raporturile juridice vizeaz drepturi
de care ele pot dispune n legtur cu bunuri sau interese ale persoanelor din R.Moldova;
I) prin lege sunt prevzute i alte cazuri.
Dac o instan judectoreasc strin se declar necompetent n soluionarea cererii naintate de un
cetean al R.Moldova, acesta o poate depune ia o instan judectoreasc competent din R.Moldova,
aa cum prevede art.460 alin.(2) din Codul de procedur civil. Competenta determinata conform art.
460 (1) CPC este una alternativa, deoarece legea nu face precizare ca inst.din RM ar fi exclusiv
competenta
COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN R.MOLDOVA
In ceea ce privete situaiile la care vom face referire, numai instanele R.Moldova au competena de a
le judeca. Astfel, potrivit art.461 alin.(1) din Codul de procedur civil, instanele R.Moldova sunt exclusiv
competente s judece procesele cu element de extraneitate n care:
a) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul
R.Moldova;
b)bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n R.Moldova;
c) preteniile decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau sosire se afl
n R.Moldova;
d) procesul se refer la abordajul unor nave sau aeronave, precum i la asistena ori salvarea unor
persoane sau a unor bunuri n largul mrii, dac nava sau aeronava este sub pavilionul R.Moldova, ori dac
locul de destinaie sau primul port sau aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se afl pe teritoriul
R.Moldova;
b) nava sau aeronava a fost sechestrat n R.Moldova;
f) procesul are ca scop declararea insolvabilitii sau orice alt procedur judiciar privind ncetarea
plilor n cazul unei societi comerciale strine cu sediul n R.Moldova;
g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulitii cstoriei, precum i n alte
litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobile din strintate, ambii soi avnd domiciliul n
R.Moldova, iar unul dintre ei este cetean al R.Moldova sau apatrid;
h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se afl pe teritoriul R.Moldova.
Potrivit alin.(2) al aceluiai articol, instanele judectoreti din R.Moldova examineaz litigiile de
drept internaional privat n procedur special n urmtoarele cazuri:
a)solicitantul constatrii unui fapt care are valoare juridic are domiciliul n R.Moldova sau fapta a
avut loc pe teritoriul ei;
b)persoana n a crei privin se solicit ncuviinarea adopiei, declararea capacitii depline de
exerciiu, declararea incapacitii totale sau pariale, ncuviinarea spitalizrii forate i tratamantul
forat, efecturii examenului psihiatric, spitalizrii n staionarul de psihiatrie sau prelungirii
termenului de spitalizare fr liberul consimmnt, este cetean al R.Moldova sau are domiciliul n
R.Moldova;
c)persoana n a crei privin se solicit declararea dispariiei sau decesului este cetean al
R.Moldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu cunoscut i de soluionarea acestei probleme
depinde apariia de drepturi i obligaii pentru persoanele fizice sau juridice cu domiciliul i, respectiv,
sediul n R.Moldova;
d)s-a depus o cerere de declarare a nulitii unui titlu de valoare la purttor pierdut sau a unui titlu de
valoare la ordin eliberat de o persoan fizic sau unei persoane fizice cu domiciliul n R.Moldova ori
eliberat de o persoan juridic sau unei persoane juridice cu sediul n R.Moldova, ori o cerere de
restabilire n dreptul asupra lor;
e)s-a depus o cerere cu privire la declararea fr stpn a unui bun mobil care se afl pe teritoriul
R.Moldova sau o cerere cu privire la declararea dreptului de proprietate municipal asupra unui bun
imobil fr stpn amplasat pe teritoriul R.Moldova;
f) cererea de constatare a inexactitii nscrierii n registrul de stare civil ndeplinite de organul
9

R.Moldova privind un cetean al R.Moldova sau un apatrid;

g)cererea urmrete constatarea unui act notarial sau a unui act emis de un alt organ al R.Moldova
ori se refer la refuzul de a ndeplini un act.
PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTAR
Prorogarea de competen constituie o extindere a competenei unei instane judectoreti - n
temeiul legii, al unei hotrri judectoreti pronunate de o instan superioar sau al conveniei prilor de a soluiona cereri care, n mod obinuit, nu intr n competena sa.
Prorogarea are un caracter internaional n situaia cnd o instan judectoreasc din ara forului i
extinde competena n detrimentul alteia din strintate, sau viceversa. Astfel, prorogarea de competen
poate fi legal, judiciar i convenional.
n sistemul de drept al R.Moldova prorogarea de competen este reglementat de art.462 din Codul
de procedur civil, care stabilete n alin.(1) c, ntr-un litigiu civil cu element de extraneitate, prile
anterior pornirii procesului, pot schimba competena litigiului i pot investi o anumit instan cu
competen jurisdictional (prorogare convenional).
n continuare, alin.(2) al aceluiai articol prevede c competena jurisdictional n litigiile de drept
internaional privat stabilit de art.33 (competena curilor de apel), art.34 (competena Curii Supreme de
Justiie), art.36 (comepetena Curii de Apel Economice), art.40 (competena excepional) nu poate fi
schimbat la nelegerea prilor185.
Prorogarea de competen nu este posibil n cazul competenei exclusive a unei instane din
R.Moldova sau a unei instane strine.
3.3. Argumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma prevederilor
art 457 CPC
Imunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin nu poate fi chemat, mpotriva
voinei sale, ntr-un proces civil, n calitate de prt. Fundamentul acestui principiu se justific pe ideea
de independen, suveranitate i egalitate a statelor.
Tot, astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor n funcie, se bucur de imunitate de
jurisdicie. Sub acest aspect, situaia este aceeai la funcionarii internaionali, reprezentanii
comerciali ai statelor, efii de stat i trimiii speciali aflai n vizit de curtoazie sau alte misiuni187.
In dreptul R.Moldova imunitatea de jurisdicie este reglementat de art.457 din CPC, care prevede
c introducerea n instana judectoreasc din R.Moldova a unei aciuni ctre un alt stat, antrenarea
acestuia n proces n calitate de prt, punerea sub sechestru a bunurilor acestuia situate pe teritoriul
R.Moldova, luarea altor msuri de asigurare a aciunii mpotriva bunurilor respective, precum i
punerea sub sechestru n procedura de executare a hotrrii judectoreti se pot face cu consimmntul organelor competente ale statului respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional
la care R.Moldova este parte nu prevede altfel.
Tot n acest sens, n cadul litigiilor civile, organizaiile internaionale, reprezentanii diplomatici ai
altor state acreditai n R.Moldova, precum i alte persoane menionate n tratatele internaionale sau n
legile R.Moldova, sunt supuse jurisdiciei instanelor judectoreti din R.Moldova n limitele stabilite
de normele dreptului internaional sau de tratatele internaionale la care R.Moldova este parte.

10

Test 3
Subiectul I Ordinea publica in DIP
1.1. Caracterizati ordinea publica de DIP
ordinea public n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii fundamentale ale
sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, care refuz
aplicarea legilor strine, chiar dac acestea au competena potrivit normelor conflictuale ale forului.
Particularitati:
*Ordinea publica este o exceptie de la aplicarea legii straine normal competente.
*O.P. este o exceptie de fond,care poate fi invocate de orice parte interesata sau de instanta de judecata
din oficiu.
*In cazul in care O.P este admisa, se inlatura producerea efectelor legii straine normal competente in
tara forului.
Caractere esentiale:
a)caracter national este interpretata prin prisma dr.RM
b)caracterul actual inst de jud a forului trebuie sa ia ca punct de referinta continutul ord publice
din momentul pronuntarii hotaririi,iar nu cel din momentul incheierii actului jur.
c)caracter de exceptie-de la regula potrivit careia legea straina normal competenta trebuie sa se
aplice r.j. cu element de extrainatate.
1.2. Comparati exceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.
Ordinea public de drept internaional privat si normele de aplicare imediat.
Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c ambele se justific prin ocrotirea unui
principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii forului, n
locul celei strine.
Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume:
- norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n cazul
ei, nu se pune problema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat coninnd soluia
juridic n chiar cuprinsul ei;
- ordinea public de drept internaional privat apare numai dup ce norma conflictual a forului a fost
aplicat, pentru a nltura efectele legii strine normal competente care contravin principiilor
fundamentale ale dreptuluiforului.
1.3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor stabilite
in art.1581 CC si art.164 /4 CF
Potrivit art.1581 din Codul civil norma de drept strin aplicacabil n conformitate cu art.1576 alin.
(1), nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova; n
cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a R.Moldova. Tot n acest sens, este i art.164
alin.(4) din Codul familiei.
Din aceste dispoziii legale rezult c n dreptul internaional privat al R.Moldova ordinea public
are dou efecte:
Efectul negativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care consecinele ei
ar contraveni ordinii publice a R.Moldova.
Efectul pozitiv, care const n faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea R.Moldova,
adic n numele ordinii publice se nltur legea strin (efect negativ) i n locul ei se aplic legea forului
(efect pozitiv).
Se consider c acest efect negativ este urmat ntotdeauna de efectul pozitiv, avndu-se n vedere c
soluia litigiului este dat de legea forului.
Avnd n vedere c nsi invocarea ordinii publice are un caracter de excepie, trebuie s rezulte c i
11

nlocuirea legii forului celei strine ar trebui s fie limitat, adic numai pentru acele dispoziii ale legii
strine care contravin ordinii publice, aplicndu-se ns restul dispoziiilor legale strine care
intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii publice.
Astfel, determinarea msurii substituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de ctre
instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan determinant, deoarece
acestea hotrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau nu ordinii publice a forului, ci i care
sunt efectele invocrii ordinii publice.
****
Subiectul II Legea aplicabila faptelor juridice ilicite
2.1. Caracterizati faptele juridice ilicite.
Faptele juridice sint evenimentele si faptele voluntare ale Pfsi PJ care produc efecte juridice, adica
creeaza, modifica sau sting raporturi juridice.
Prin act juridic intelegem o manifestare de vointa intreprinsa cu intentia de a produc efecte
juridice, respectiv de a crea, modifica saus tinge un r.j. concret.
Aspectele principale privind faptele juridice ilicite sunt reglementate de art.1615 din Codul civil.
Potrivit alin.(1), actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudiciu conform legii statului unde s-a
produs.
Astfel, remarcm c reglementrile de drept internaional privat n aceast materie, nu se bucur de o
unitate terminologic. De exemplu, art.1615 este ntitulat Actul ilicit", ns se refer la faptul ilicit, fiind
vorba, desigur, de legea aplicabil faptelor juridice ilicite, adic delictelor civile.
Legea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de condiiile
concrete n care acesta se produce.
2.2. Stabiliti legea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.1615 CC
Potrivit art.1615 alin.(1) din Codul civil, rspunderea civil delictual este supus legii locului unde s-a
produs faptul cauzator de prejudiciul.
Totodat, alin.(3) al aceluiai articol stabilete c, n cazul n care toate sau o parte din consecinele
cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat dect cel n care a avut loc delictul,
reparaiei corelative se aplic legea acestuia stat.
Astfel, prin coroborarea dispoziiilor alin.(1) i alin.(2) rezult, c n cazul n care fapta ilicit i
prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat -delictul civil este supus legii statului respectiv ca
lege a locului svririi delictuale (/ex loci delicti commissi).
n aceast situaie elementul de extraneitate al raportului juridic de drept internaional privat
privind delictul civil, trebuie s fie altul dect locul svririi delictului sau locul producerii
prejudiciului, ca de exemplu, cetenia, domiciliul sau reedina strin a fptuitorului sau a victimei.
Aplicarea legii locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente:
- aceast lege reprezint o aplicare a principiului teritorialitii (suveranitii),
constnd n interesul statului de a reglementa prin norme proprii regimul
delictelor svrite pe teritoriul su;
- aceast lege reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele ilicite
produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic;
- aplicarea acestei legi presupune o simplificare a soluiei bazat pe localizarea obiectiv a raportului
juridic;
- aplicarea legii locului delictului civil corespunde noiunii de fapt juridic n sens restrns, obligaia
de dezdunare lund natere direct din lege, prin svrirea delictului civil;
- fapta este calificat ca fiind delict dup legea locului unde a fost svrit, iar autorul su nu poate
fi tras la rspundere dup alt lege;
- incidena legii locului svririi delictului asigur concordana cu reglementarea unor aspecte
juridice conexe, precum regimul probelor, n sensul c probele sunt legate, de regul, de locul
producerii delictului (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil) i competena jurisdicional n
materie, care aparine instanelor din R.Moldova dac aici este locul unde faptul juridic a intervenit
12

(art.460 alin.(1) lit.e) din Codul de procedur civil).

2.3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictuala- raspunderea
pentru prejudicii cauzate personalitatii (art.1616 CC), raspunderea pentru produse viciate (art.
1617 CC), raspundere pentru concurenta neloiala (art.1618 CC ).
Rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii
Avnd n vedere particularitile pe care le prezint rspunderea pentru prejudicii cauzate
personalitii pe planul dreptului internaional privat, aceast form de rspundere delictual are o
reglementare distinct.
Specificul acesteia se manifest prin obiectul i mijlocele realizrii faptei. Astfel, obiectul
rspunderii pentru prejudicii cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus drepturilor personale
nepatrimoniale, i anume cele privind persoana victimei, iar fapta ilicit se realizezaz prin intermediul
mijloacelor publice de informare. Potrivit art.1616 din Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri
pentru prejudicii cauzate personalitii prin mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea
persoanei prejudiciate, de:
a)legea naional a persoanei prejudiciate;
a)legea statului pe al crui teritoriu persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina;
b)legea statului pe al crui teritoriu s-au produs consecinele cauzatoare de prejudicii;
c) legea statului pe al crui teritoriu autorul prejudiciului i are domiciliul sau reedina.
Din analiza acestui articol, rezult urmtoarele:
- Persoana prejudiciat are posibilitatea de alegere a legii aplicabile.
- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre persoana lezat este limitat la cele patru legi
menionate n text. Precizm, c la trei din aceste legi (lit.a), b) i d) din textul articolului), punctele de
legtur care trimit la ele sunt elemente personale de localizare a persoanei prejudiciate (cetenia,
domiciliul sau reedina) sau a autorului prejudiciului (domiciliul sau reedina). Cea de-a patra lege
asupra creia se poate exercita opiunea este legea locului producerii prejudiciului (tex loci laesionis).
Observm, c dintre legile n opiune lipsete legea locului svririi delictului (tex loci delicti
commissi), avndu-se n vedere c aceasta prezint mai puin importan n cazul denigrrii prin
mijloacele de informare n mas, iar n unele cazuri nici nu exist ca lege a unui stat (de exemplu, n
cazul cnd delictul se svrete ntr-un teritoriu fr suveranitate sau n marea liber).
Rspunderea pentru produse viciate
Rspunderea pentru produse defectuoase reprezint o modalitate specific de protecie a
consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat.
Astfel, potrivit art.1617 alin.(1) din Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri pentru
prejudiciile cauzate de produse viciate sunt guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de:
a)legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat;
b)legea statului pe al crui teritoriu a fost dobndit produsul, cu condiia ca productorul sau
furnizorul s fac dovada faptului c produsul a fost pus pe piaa acelui stat fr acordul su.
Din dispoziiile art.1617 alin.(1), sub aspectul legii aplicabile se desprind urmtoarele concluzii:
- Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alege dreptul aplicabil.
- Alegerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate, adic legea domiciliului sau
reedinei consumatorului sau legea statului de unde a fost dobndit produsul. Totui, legea acestui stat
nu se va aplica n cazul n care productorul face dovada c produsul a fost pus n circulaie pe piaa acelui
stat fr consimmntul su, adic independent de voina sa.
Totodat, art.1617 alin.(2) stabilete c preteniile indicate n alin.(1) pot fi formulate numai dac
produsele fac parte din consumul personal sau familial.
Rspunderea pentru concuren neloial
Regimul conflictual al rspunderii pentru concurena neloial este prevzut de art.1618 din Codul
civil, care stabilete c preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-un act de
concuren neloial sunt guvernate de:
a) legea statului pe al crui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de
13

prejudiciu;
b) legea statului pe al crui teritoriu este nregistrat persoana prejudiciat;
b) legea care guverneaz fondul contractului ncheiat de pri dac actul de concuren neloial a fost
svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele.
Din analiza textului menionat rezult urmtoarele:
- Persoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posibilitatea de a alege legea aplicabil.
- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre victim este limitat la cele trei legi - tex loci
laesionis, tex personalis, tex contractus.
Subiectul III Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.
3.1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.
Sentina arbitral reprezint hotrrea prin care organul arbitrai se pronun asupra litigiului cu a
crui soluionare a fost investit.sentina arbitral pronunat ntr-un stat i invocat n altul, devine n acesta
din urm sentin arbitral strin.
3.2. Explicati procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine in RM
(art.475 CPC---469-472)
n RMoldova procedura ncuviinrii executrii silite a sentinelor arbitrale strine se efectueaz n
aceleai condiii ca i n cazul hotrrilor judectoreti strine, aa cum prevede art.475 din Codul
de procedur civil.
Pentru recunoasterea si executarea sentintei arbitrale straine in RM sint necesare a fi indeplinite
urmatoarele conditii:
1. competenta instantei de arbitraj-competenta este stabilita prin acordul de vointa al partilor
exprimata printr-o clauza compromisorie. Astfel, corelatia dintre conventia de arbitraj si
competenta arbitrala se refera la doua asoecte :
a) valabila investire a organului de arbitraj ce consta in faptul ca instanta de arbitraj este investita in
mod valabil daca intre parti a intervenit o conventie de arbitraj neviciata de vreo cauza de nulitate;
b) instanta de arbitraj nu-si poate depasi competenta pe care partile au convenit sa i-o acorde.
2. caracterul obligatoriu- pentru a fi recunoscuta sentinta arbitrala mai intii trebuie sa devina
obligatorie pu parti. Totodata nu trebuie sa fie anulata sau suspendata de o autoritate competennta
a tarii in care sa pronuntat sentinta;
3. respectarea dr la aparare- se considera ca dr la aparare nu a fost respectat,daca :
a) partea impotriva careia este invocata sentinta nu a fost informata in mod cuvenit despre
desemnarea arbitrilor sau despre procedura de arbitraj;
b) aceleaiasi parti i-a fost imposibil sa-si puna in valoare mijl sale de aparare.
4. constituirea organului de arbitraj;
5. ordinea publica- art.476 (2) CPC prevede ca Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s
recunoasc hotrrea arbitral strin i s o execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n
dezbatere arbitral conform legii Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea
executrii ei este n contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.
Art. 475. Recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale strine
(1) Dispoziiile art.469, cu excepia alin.(3), ale art.470, 471, cu excepia alin.(1) lit.a), b), c),
d) i f), i ale art.472, se aplic n modul corespunztor i referitor la recunoaterea i executarea
hotrrilor arbitrale strine.
(2) Partea care solicit recunoaterea sau executarea hotrrii arbitrale strine este obligat s prezinte
n judecat hotrrea arbitral n original sau n copie legalizat, precum i convenia arbitral n
original sau n copie legalizat n modul respectiv. Dac hotrrea arbitral sau convenia arbitral este
expus ntr-o limb strin, partea este obligat s le prezinte n traducere n limba moldoveneasc,
legalizat n modul stabilit de lege.
Art. 469. Cuprinsul cererii
14

(1) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:

a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta,
domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii.
(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul, pota
electronic, alte date.
(4) Actele enumerate la alin.(3) lit.a), b) i d) se nsoesc de traduceri n limba moldoveneasc
autorizate i supralegalizate, cu respectarea prevederilor art.466. Supralegalizarea nu se cere n cazul n
care prile snt de acord cu depunerea actelor n copii certificate.
Articolul 470. Procedura de examinare a cererii
(1) Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu
ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive
nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.
(2) Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea examinrii
cererii, ntiinndu-l.
(3) Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate,
pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al
autorizrii executrii.
(4) n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii
disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat.
(5) La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup
caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea
depus ori s cear explicaii instanei strine emitente.
(6) Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii
judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la reexaminarea
fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei.
(7) n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare
a hotrrii judectoreti strine.
3.3 Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale straine in
RM (art.476 CPC)
Cazurile de refuz.
(1) Cererea privind recunoaterea hotrrii arbitrale strine i executarea ei poate fi respins, la
solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va prezenta instanei competente, creia i se
cere recunoaterea hotrrii sau executarea ei, probe doveditoare c:
a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil sau c aceast convenie
este ilegal potrivit legii guvernante, iar n lipsa unei astfel de probe, c este ilegal n conformitate
cu legea rii n care a fost emis hotrrea;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea arbitrului
sau despre dezbaterea arbitral ori nu a putut din alte motive s prezinte probe sau s dea explicaii n
faa arbitrajului;
c) hotrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se nscrie n
condiiile conveniei;
d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral; totui, dac dispoziiile
n problemele cuprinse n convenia arbitral pot fi separate de cele care nu se nscriu n ea, partea
hotrrii arbitrale care conine dispoziii referitoare la problemele ce decurg din convenia arbitral
poate fi recunoscut i pus n executare;
e) componena arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde conveniei prilor ori, n
lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara n care a avut loc arbitrajul;
f) hotrrea nu a devenit obligatorie pentru pri sau a fost anulat ori executarea ei a fost suspendat
15

de instana judectoreasc a rii n care a fost pronunat hotrrea sau n conformitate

cu legea creia a fost pronunat.
(2) Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin i s o
execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform legii Republicii
Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea executrii ei este n contradicie cu ordinea
public din Republica Moldova.
(3) Dac n judecat s-a depus o cerere privind desfiinarea sau suspendarea executrii hotrrii
arbitrale strine, instana creia i se solicit recunoaterea hotrrii arbitrale i executarea ei poate
amna emiterea unei decizii asupra cererii dac va considera c amnarea este raional.
*****
Testul 4
Subiectul I Domeniul DIP
1.1.Caracterizati domeniul DIP
Domeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz ramura
dreptului internaional privat
Ex:Un cetean al Republicii Moldova aflat n interes de serviciu n Ungaria, deplasndu-se cu
autoturismul proprietate personal a fost lovit de un camion al unei companii de transport din Austria.
n rezultatul accidentului autoturismul ceteanului Republicii Moldova a fost deteriorat, fr a-i cauza
leziuni corporale, ulterior, ceteanul din RMiniiaz o aciune cu privire la repararea prejudiciului
cauzat n faa unei instane judectoreti austriece. n legtur cu aceast situaie apar cteva probleme
care in de domeniul dreptului internaional privat.
Prima problem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului. La prima vedere par a fi
competente trei legi: legea Republicii Moldova, legea austriac, deoarece persoana juridic care a
cauzat prejudiciul are naionalitate austriac i instana sesizat este din Austria; legea maghiar,
deoarece prejudiciul a avut loc pe teritoriul Ungariei.
Aceast problem de alegere a unei legi aplicabile din mai multe posibile, constituie esena
dreptului internaional privat i poart denumirea de conflict de legi.
A doua problem care poate aprea comport dou aspecte: Primul aspect const n a cunoate
dac instana austriac este competent s soluioneze litigiul sau acest litigiu ine de competena
instanelor Ungariei sau al celor din Republica Moldova. Un alt aspect care trebuie avut n vedere este
de a stabili dac o hotrre pronunat n strintate, n acest caz n Ausrtria, va produce efecte n alt
ar, n spe n RM.
Astfel, aceste dou aspecte legate de cea de-a doua problem reprezint caracteristicile unui
conflict de jurisdicii.
A treia problem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a ceteanului
din Republica Moldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele dezavantaje juridice i
vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de condiia juridic a strinului
(regimul juridic al strinului).
1.2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP
Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate, exist
posibilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept diferite, Acest
conflict apare n situaia cnd ntre legea rii sesizat n a soluiona litigiul, adic legea forului i legea
strin, cu care raportul are legtur prin elementul strin, astfel oricare din aceste dou legi este
susceptibil de a crmui raportul juridic respectiv. n acest caz, instana sesizat este pus n situaia de
a desemna legea aplicabil.
Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de exemplu
penal sau financiar, in care legea straina nu poate fi aplicata.
In realitate nu este vorb de un conflict propriu-zis. Notiunea de conflict trebuie inteleasa in sensul
ca conflictul are loc exclusiv in mintea judecatorului pina cind acesta va stabili care dintre cele doua
16

sau mai multe legi va fi competenta de a cirmui rj, determinarea legii aplicabile facindu-se de norma
conflictuala a fosrului Din momentul in care judecatorul va determina legea aplicabila,conflictul va
disparea
1.3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de jurisdictii.
Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de
extraneitate, avndu-se n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot aprea litigii
care ajung n faa instanelor judectoreti sau arbitrale pentru a fi soluionate.
Astfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt
competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de extraneitate.
Referitor la normele de procedur n litigiile privind raporturile de drept internaional privat, se
apreciaz c acestea pot fi clasificate n trei categorii principale59:
a)norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat; aceste norme reglementeaz
conflictele de jurisdicii, care alturi de conflictul de legi, formeaz principalele domenii de sediu ale
tiinei dreptului internaional privat.
b)norme privind procedura propriu-zis (procesele de drept internaional privat).
c)norme privind efectele hotrrilor judectoreti si arbitrale strine.
Normele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere c
acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo-sebindu-se de normele conflictuale care
indic numai legea aplicabil. Astfel, instana i determin competena n soluionarea unui litigiu de
drept internaional privat potrivit normei juridice proprii; la fel, procedura i efectele hotrrilor
judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii forului.
Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IJ sunt competente in solutionarea litigiilor
nu este posibil de stabilit legea competenta, astfel existenta uneia fara alta nu este posibila.
Subiectul II Conflictul de legi in timp si spatiu
2.1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiu
Conflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic, nscut
(modificat sau stins) sub incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior recunoaterea ntrun alt stat.
Privit prin prisma dreptului naional, conflictul de legi n timp i spaiu pune problema respectrii
n R.Moldova a drepturilor dobndite ntr-o ar strin.
Suntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune problema de a cunoate care este
legea competent a se aplica. De exemplu, n cazul cnd doi ceteni italieni care se afl n R.Moldova
intenioneaz s se cstoreasc, este necesar s cunoatem potrivit crei 'legi va fi ncheiat cstoria.
ntr-o atare situaie apare, aadar, un conflict de legi n spaiu.
Conflictul de legi n timp i spaiu", apare n cazul cnd se pune problema determinrii efectelor
pe care dreptul le poate produce n alte ri. De exemplu, doi soi obin divorul ntr-o ar strin i
apoi fiecare intenioneaz s,se recstoreasc n alt ar, unde acestea nu vor mai obine nc o dat
divorul, ci se vor folosi de situaia lor juridic de divorai, pentru a putea ncheia o nou cstorie.
ntr-o asemenea situaie ne aflm n prezenta unui conflict de legi n timpii spaiu.
2.2.FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI N TIMP l SPAIU
Conflictul de legi n timp i spaiu se prezint sub dou forme:
Raportul juridic se nate, modific sau stinge n dreptul intern al unui stat
strin si ulterior se invoc n R.Moldova.
n acest caz, la momentul naterii lui n strintate, dreptul nu avea nici o legtur cu ara forului
(adic n cazul nostru cu R.Moldova). De exemplu, doi ceteni greci se cstotesc n Grecia, iar apoi
vin n R.Moldova i solicit recunoaterea cstoriei.
Raportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stinge n dreptul internaional
privat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n R.Moldova. Aceast form a
17

conflictului de legi n timp i spaiu prezint la rndul ei, dou subsituaii:

a) n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o legtur cu ara
forului (R.Moldova). De exemplu, un cetean turc i unul german se cstotesc n Turcia, iar apoi vin
n R.Moldova i solicit recunoaterea efectelor acestei cstorii.
b) Din momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin faptul c cel
puin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul R.Moldova, adic dreptul forului.
De exemplu, se pronun o hotrre judectoreasc n strintate, privind divorul dintre un cetean
al R.Moldova i unul strin, iar apoi se cere executarea acestei hotrri n R.Moldova.
2.3.Conditiile si EFECTELE UNUI DREPT DOBNDIT in strainatate.
Dreptul dobindit intr-o tara poate fi ulterior recunoscut in alta tara numai daca sunt intrunite
urmatorele conditii:
Dreptul invocat sa fie creat potrivit legii competente
Privitor la legea competenta se disting doua situatii:
a)dr se dobindeste in cadrul intern al unei tari;
b)dr se dobindeste in cadrul international
Dreptul trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de legea straina competenta
Dreptul trebuie sa fie cel care s-a dobindit si nu altul care se substituie acestuia.
Dreptul dobindit intr-o anumita tara va produce efecte in alta tara daca intre timp nu s-a creat in
tara care se invoca un drept nou care il include pe cel invocat.
Dr dobindit in strainatate sa nu fie contrar ordinii publice de dr international privat al tarii in care
se invoca.
Un drept dobndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli:

Dreptul dobndit produce toate efectele atribuite de legea strin.

De exemplu, dac un cetean al R.Moldova care a atins majoratul, avnd deci capacitate deplin
de exerciiu, se deplaseaz ntr-o ar n care capcitatea de exerciiu este stabilit pentru o vrst mai
mare, n acest caz, ceteanul R.Moldova va avea capacitate deplin de exerciiu, deoarece aceasta a
fost dobndit potrivit legii competente .
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce n alt tar mai multe efecte, dect ar
produce n conformitate cu legea potrivit creia a fost creat.
Aceast regul este aplicabil n cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate produce
potrivit legii locale mai multe efecte dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a luat
natere.
De exemplu, reprezentana sau filiala unei firme strine n R.Moldova nu poate desfura activiti
care nu intr n obiectul de activitate al firmei n ara, n care aceasta a fost constituit.
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce efecte n alt tar, dac contravine ordinii
publice ale acestei ri, sau nu-i poate produce toate efectele, dac unele din acestea contravin ordinii
publice.
Potrivit art.471 alin.1, lit.(e) din Codul de procedur civil o hotrre judectoreasc strin nu
poate fi executat n R.Moldova, dac executarea acesteia contravine ordinii publice. Astfel, o hotrre
judectoreasc prin care s-a anulat o cstorie pentru un motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi
cstoria ntre persoane de acelai sex, nu poate fi recunoscut n R.Moldova, deoarece aceasta
contravine moravurilor i ordinii publice.
Subiectul III Legea aplicabila succesiunii
3.1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de extraneitate.
In DIP a RM raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil art 1621-1623
3.2.Analizai legea aplicabil succesiunii i domeniul de aplicare a legii succesorale (art.16211622 din Codul civil).
Legea aplicabil succesiunii se refer la:
18

a)momentul deschiderii succesiunii- Deschiderea succesiunii se determin prin dat i loc. Legea
succesoral se aplic numai n ceea ce privete data deschiderii succesiunii, nu i n ceea ce privete
locul.
b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral- stabilete categoriile de persoane cu vocaie
succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni.
c)condiiile legale le dreptului de mostenire - Capacitatea succesoral ca i nedemnitatea succesoral
este supus legii succesorale, deoarece nu este o problem de capacitate de exerciiu.
d)exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct- exercitarea dreptului de
posesiune asupra averii rmase de la defunct este supus legii succesorale. Dar regimul juridic al
posesiei este supus legii situaiei bunului att mobil, ct i imobil.
e)condiiile i efectele opiunii succesorale-conmdiiile de form ale opiunii succesorale vor fi
guvernate de legea aplicabil formei actului.
f)ntinderea obligaiei motenitorilor de a suporta pasivul- nelegem, succesorii obligaiei la pasiv
succesoral, coninutul pasivului succesoral etc., aspecte reglementate de legea succesoral.
g)drepturile statului asupra succesiunii vacante.- Statul culege succesiunea mobiliar vacant n baza
unui drept de motenire ( de jure hereditas) pentru ale crui cetean a fost defunctul la data decesului ,
iar bunurile imobile se cuvin statului pe teritoriul cria se gsesc, n temeiul suveranitii sale (de jure
imperii). Dreptul statului de a culege bunurile vacante poate fi calificat diferit fie ca drept de
motenire, fie ca drept originar de a culege bunurile fr stpn aflate pe terotoriul su
Articolul 1622. Legea aplicabil bunurilor succesorale
(1) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile snt guvernate de legea naional n
vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea.
Calificarea bunurilor n mobile i imobile se face potrivit legii statului pe teritoriul cruia se
gsesc bunurile respective.
Referitor la bunurile mobile, oriunde s-ar afla acestea, motenirea este supus legii naionale
( lex patriae) pe care persoana decedat o avea la data morii.
(2) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile snt guvernate de legea statului pe al
crui teritoriu se afl aceste bunuri.
Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de legea statului pe al crei
teritoriu se afl bunurile, opereaz regula tradiional lex rei sitae, norma conflictual are un caracter
unilateral.
Deschiderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile succesorale privind bunurile
imobile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora se afl bunurile.

3.3. Argumentai legea aplicabil succesiunii testamentare (art.1623 din Codul civil).
Articolul 1623 al. 1, permite testatorului de a supune transmitarea prin motenire a bunurilor sale altei
legi dect, dup caz, legii naionale a testatorului sau legii situaiei fiecrui bun imobil, fr a avea
dreptul s nlture dispziiile ei imperative. Prin dispoziii imperative ale legii aplicabile putem
nelege ordinea public i frauda la lege n dreptul internaonal privat.
n ce privete condiiile de form ale testamentului, se aplic art. 1623 al. 2, potrivit acestui text,
ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt socotite valabile dac actul respect condiiile
de form aplicabile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului
testatorului conform legilor indicate la al. 2:
- legea naonal a testatorului ( lex patriae);
-legea domiciliului acestuia ( lex domicilii);
-legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat ( locus regit actum);
-legea locului unde se afl imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare ( lex rei sitae);
19

-legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a averii
succesorale ( auctor regit actum).
Reglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.
***
Testul 5
Subiectul I Particularitatile raportului juridic de DIP
1.1.Caracterizai raportul juridic de drept internaional privat.
Raporturile de DIP sunt raporturi comerciale, civile, de munca, de familie, de procedura civila si alte
raporturi de drept privat care au element de extranietate. Astel, DIP are ca obiect raporturile civile, in
sensul larg al cuvintului.
Caracterele:
-rap jur cu elem de extranietate se stabileste intre persoane fizice si sau juridice.In calitatea sa de
subiect de drept civil statul poate fi parte intr-un raport jur cu elem de extranietate dar aceasta pozitie
nu treb confundata cu situatia in care statul participa la un raport jur de drept international public.
-raportul jur contine un element de extranietate datorita caruia acesta are legatura cu mai multe
sisteme de drept
-raportul jur cu elem de extranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de drept civil care
contine un element strain.
1.2.Explicai deosebirile dintre raportul juridic de drept privat i cel de drept public cu element
de extraneitate.
*In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se afla pe pozitie de
egalitate pe cind in d.public pe pozitie de subordonare.
*Raport jur de drept public comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compatibile cu conflictele de
legi deorece raporturile de drept public nu dau nastere la conflictele de legi.
*In categoria raporturilor de drept public intra in principal cele de D.penal,administrativ, financiar,
proces penal international public. Totodata ar fi de mentionat ca raport de drept public pot contine
elemente de extranietate de ex in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si obiectul lezat care
se afla in strainatate.
1.3. Formulai principalele elemente de extraneitate care pot aprea n legtur cu cele trei
elemente de structur a raportului juridic subiect, obiect i coninut.
a)In legatura cu subiectul:elementele de extranietate se deosebesc de felul acestor subiecte.
De ex:in cazul pers fizice pot fi elemente de extranietate:cetatenia, domiciliul, sau resedinta iar in
cazul pers juridice-sediul sau nationalitatea
b)In legatura cu obiectul raportului jur (bunul mobil sau imobil)exista element de extranietate in cazul
cind acesta este situat in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun incidenta unei legi straine
ex:bunurile unei ambasade in RM
c)In legatura cu continutil raportului jur-care consta din drepturile si obligatiile partilor si fiind
imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul plasarii acestora in strainatate sau
incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de extranietate.Acestea sunt de fapt:
-la actele jur:elem obiective(locul incheierii sau executarii) sau elem subiective(vointa partilor de a
plasa sub incidenta legii straine)
-la faptele jur-elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauy producerii prejudiciului
Referitor la aspectele de procedura elem de extranietate constitue faptul ca instanta competenta este
straina sau hotarirea judecat este pronuntata in strainatate
Subiectul II Aplicarea dreptului strain in calitate de LEX CAUSAE
2.1. Caracterizai noiunea i temeiul aplicrii legii strine.
20

Prin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia. Notiunea de dr
strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept cunoscute de sistemul de
drept caruia ii apartine legea straina aplicabila. Exista situatii in care notiune de lege straina poate avea
sensuri specifice. Poate avea sensul de sist de dr a unui stat care este subiect de DIPublic, sau unui stat
federal/confederal, sau sist jur ce reglementeaza materia respectiva. In cazul in care norma conflictuala
a forului trimite la legea straina, aceasta din urma devine lex competenta sau aplicabila in speta, prin
care dr str se aplica in calit de lex causae.
Temeiul aplic lex straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din legile
aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de extranietate. In cazul cind norma conflictual a
RM va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si in aceleasi conditii
ca si legea proprie.
2.2. Analizai teoriile existente privind titlul cu care se aplic legea strin n diferite sisteme de
drept.
Problema esentiala e de a cunoaste ce titlu este luat in considerare dreptul strain pt a deveni
aplicabil pe terit tarii forului. Exista mai multe teorii:
1)Teoria drepturilor dobindite (vested rights). Aplicarea legii str in tara forului e determinata de
necesitatea respectarii dr dobindite in strainatate potrivit legilor competente. Potrivit acestor teorii
efectul extrateritorial nu-l are legea str, ci dr dobindite prin aplicarea acesteia, dar lex straina nu se
aplica numai in ceea ce priv respect dr dobindite, ci si in domen conflictului de legi in spatiu, pt care
aceasta teorie nu ofera explicatii. Teoria nu e utila.
2)Teoria receptionarii dr strain. Astfel, dr str e incorporat in sist de dr a forului. 2 modalitati:
-Receptionarea materiala norma straina face obiectul unei nationalizari si pierde caracter str si e
incorporat IN LEX FORI. Receptionarea formala a legii str legea str e incorporata in ordinea jur a
forului. Teoria are caracter fictiv ignora functia normei conflictuale, si legii straine.
3) Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina se aplica in calitate de element de fapt (questio
facti) aici legea straina e considerata element de fapt, spre deosebire de lex fori care e privita ca
singurul element de dr in cauza dedusa judecatii. 2 opinii: -dr str e considerat ca un simplu fact; -legea
str ca un element de fapt. Adica dr str nu are caracter imperativ. E contestata de multi autori.
4)Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina este element de drept (questio juris). Legea str
constit un element de dr cu toate consecintele, cum ar fi oblig de determ a legii aplic din oficiu
stabilirea continutului legii straine prin alte mijloace, solicitindu-se concursul partilor si expertilor.
Temeiul jur al aplic legii str il constit normele conflictuale ale forului, care justifica aplic acesteia.
Dar recunoasterea competentei legii str nu tr sa fie pur teoretica. Sist de dr tr sa intreprinda masuri
corespunzatoare de garantie si control in condit echivalente ca si aplic corecta a legii interne.
2.3. Argumentai modalitile de stabilire a coninutului legii strine n dreptul internaional
privat al R.Moldova prin analiza prevederilor art.1578 din Codul civil i art.13 din Codul de
procedur civil..
1578 Stabilirea continutului normelor de dr strain.
La aplic legii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute de la organele
statului str care au editat-o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic ei in statul str
respectiv.
In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de catre organele
competente din RM sau cele din str ori poate cere avizul unor experti din domeniul. Partea care invoca
olege str poate fi obligata de catre inst sa faca dovada continutului ei. In cazul imposibilit de a stabili
continutul legii str, se va aplica legea RM.
CPC art.13 Aplicarea legislatiei altor state. La judecarea pricinilor civile, instanta jud aplica legisl
unui alt st in conf cu lex sut tratatele I la care RM e parte.
In scopul constat existentei si continutului legii sau a unui alt act normativ str, inst solicita in modul
stabilit, asist organelor competenteale RM.
In cazul imposibilit de a obtine inform necesara despre o lege sau un alt act jur str, desi a intreprins
21

masurile de rigoare, inst aplica legea natioanla.

Subiectul III Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale
contractelor.
3.1. Caracterizai temeiul juridic al principiului lex voluntatis.
Potrivit art. 1609 aln 2 C.C, conditiile de fond ale actului juridic sint guvernate de legea aleasa de
autorul lui. Astfel, lex voluntatis este expresia principiului autonomiei de voin a prilor, care
guverneaz condiiile de fond ale actului juridic. Potrivit acestui principiu, partile au libertatea de a preciza
continutul actului juridic, precum si determinarea sistemului de dr aplicabil actului lor.
Norma conflictuala care trimite la lex volunatits are ca punct de leg vointa partilor.
Exprimarea voinei prilor cu privire la alegerea legii aplicabile are, totodat, ca scop evitarea unui
eventual conflict de legi, soluionndu-1 anticipat.
3.2. Analizai modalitile i momentul exprimrii voinei prilor contractante n determinarea
legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) i (4) din Codul civil.
Modalitile de exprimare a voinei prilor
Art.1610 alin.(3) din Codul civil prevede c determinarea legii aplicabile trebuie s fie expres sau
sa rezulte din coninutul contractului ori din alte mprejurri.
Alegerea expres presupune c prile fie desemneaz legea aplicabil printr-o clauz contractual
inclus n contractul principal, fie prin ncheierea unui contract separat, avnd ca obiect determinarea
acestei legi.
Clauza contractual cuprins in contractul principal sau contractul separai prin care prile aleg legea
aplicabil contractului poart denumirea de pactum de lege utenda sau electiojuris (clauz de alegere).
Alegerea tacit presupune ca desemnarea legii aplicabile rezult fie din cuprinsul
contractului, fie din alte circumstane.
Din textul art.1610 alin.(3), deducem ca instana de judecat sau arbitrala poate aprecia voina tacit
a prilor dup elemente subiective, ce in de atitudinea partilor, sau obiective ce tin de natura
contractului cu o singura condiie: ca din acestea s rezulte n mod sigur voina partilor de a desemna
un anumit sistem de drept aplicabil contractului lor, cu titlu de lex causae.
Momentul exprimrii voinei partilor
Potrivit art.1610 alin.(4) din Codul civil, legea aplicabil poate fi determinat de prile
contractului n orice moment, att la incheierea lui, ct i n orice moment ulterior. Totodat, alin.
(5) stabilete c determinarea, dup ncheierea contractului, a legii aplicabile are efect retroactiv i
se consider valabil din momentul ncheierii controlului, fr a aduce atingere validitii formei
contractului sau drepturilor dobndite de ctre teri in legtur cu acest contract,
In ceea ce privete momentul determinrii legii aplicabile, se impune precizarea ca, de regula,
prile aleg sistemul de drepl aplicabil anterior apariiei unui litigiu in legtur cu contractul n
cauz. Bineneles, c alegerea legii aplicabile poate f fcut i ulterior apariiei litigiului,
inclusiv n faa instanei de judecat sau de arbitraj, dar numai pan la nceperea dezbaiorilo' pe
fond.
3.3. Argumentai posibilitatea modificrii legii aplicabile condiiilor de fond ale contractelor de
ctre pri
In sensul ari.1610 alin.(4) din Codul civil, prile contractului sunt n drept sa convin oricnd
asupra modificrii legii aplicabile. Cu alte cuvinte prile au posibilitatea de a modifica legea aleas de
ctre ele pentru a guverna contrcatul dintre acestea.
Totodat, considerm, c modificarea legii aplicabile, convenit ulterior " ncheierii contractului,
are efect retroactiv, in sensul alin.(5), adic opereaz de la data ncheierii contractului, ns efectul
retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c modificarea nu poate sn infirme validitatea
22

formei contractului i nu poate s aduc atingere drepturilor dobndite de ctre teri n legtur cu
contractul respectiv. In cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea expres
fcut de prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dezbaterilor, nu mai poate fi
modificat, deoarece aceasta ar echivala cu schimbarea temeiului juridic al aciunii.
****
Testul 6
Subiectul I Calificarea si conflictul de calificari
1.1. Caracterizati notiunile de calificare si conflict de calificare in DIP
Calificarea poate fi definita in 2 moduri:
-calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact si complet a notiunilor
juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la obiectul reglementarii sale (continutul), cit si in
aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic (legatura).
-calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si legatara
carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea similara interpretarii normei juridice.
Conflictul de calificari reprezinta situatia ce apare in momentul cind notiunile din continutul si/sau
legatura unei norme conflictuale au semnificatii diferite in sistemele de drept susceptibile a se aplica
unui raport juridic. Adica, in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele
de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari.
1.2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.
In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare:
1)Calificarea primara-este aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si
legatura normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplicabile raportului juridic. In
dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina legea competenta a guverna
raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea aplicarii normei conflictuale si influenteaza in
mod direct alegerea dreptlui aplicabil. Calificarea primara e o problema de DIPrivat, acesta avind ca
scop solutionarea conflictului de calificari. Exemplu determinarea legi aplicabile contractului.
2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui raportul juridic.
Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu-se astfel legea competenta a cirmui
raportul juridic. Calificarea secundara este o problema a legii interne competente a cirmui raportul
juridic, dupa ce s-a facut calificarea primara. Fiind o problema de drept intern, se admite ca legea
interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara. Exemplu calificarea bunurilor
ca mobile sau imobile pt a determina aplicarea legii situatiei bunurilor, e o calific secundara. In unele
cazuri calif secundara poatre fi considerata ca problema DIPrivat.
Factorii ce determina calificarea:
1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de drept. Exemplu
domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de drept. In Dr Englez e o notiune complexa si mult mai
stabila decit in sist continental. E tot atit de stabil ca si cetatenia. Astfel, domiciliu la engleji e loc unde
locuieste pers cu intentia de stabilire permanenta.
2)Sistemele de dr au notiuni sau institutii juridice necunoscute altora.Exemplu institutia jur
trustengl. Si aufhebunggerm. In RM aceasta institutie intervenita in strainatate, ar putea fi
recunoscuta cu conditia sa nu contravina ordini publice in DIPrivat.
3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite. Exemplu
ruperea logodnei in unele sist de drept e calificata ca ce tine de raspunderea dilectuala, in alte sist ca
raspunderea contractuala, in RM nu reprezinta nici o importanta juridica.
4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat. Exemplu donatia e supuisa
unor cerinte legale diferite de la un sist de dr la altul.
5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual, fie ca de
dr material. Exemplu prescriptia extinctiva in dr romin e o problema de fond, in dr englez
problema de procedura.

23

1.3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIP

Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in dependenta
directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o problema de interpretre a unor notiuni
juridice, prezinta importanta pe care o implica orice problema de interpretare a unor notiuni juridice. In
DIPr calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de legi, deoarece legatura unei norme
conflictuale si in consecinta indicarea unei legi competente depinde de continutul unei norme
conflictuale. Calificarea e in strinsa legatura cu acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va
diferi si legatura, in sensul ca legatura va indica ca fiind competenta a reglemanta raportul de dr
respectiv o lege sau alta, adica legea unei tari sau alteia.
Astfel, intr-o problema conflictuala, inaintea de a determina legea materiala care va cirmui rap jur
respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca: capacitate, forma actelor jur, dr succesoral etc.,
deoarece de ac calificare depinde indicarea legii materiale competente in solutionarea litigiului. Calif
notiunilor din legatura normei conflictuale nu schimba continutul ac norme si nici legea aplicabila,
insa influenteaza solutia conflictului de legi. Daca legile aflate in conflict cu aceeasi calificare privitor
la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele 2 legi va fi efectuata calificarea, deoarece
solutia conflictului de legi va fi aceeasi.
Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul calificarii, care este diferit in
funct de efectul normei conflictuale care se califica. Astfel, in cazul cind obiectul calificarii e
continutul normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma
conflictuala aplicabila, adica influenteaza conflict de legi, si schimba sistemul de dr aplicabil si solutia
cazului. Insa, in cazul cind se califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului
de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplicabil, si deci
solutia cazului
Subiectul II Regimul juridic al strainilor in DIP
2.1. Definiti regimul juridic al strainilor in DIP.
Regimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur prin care se determina drepturile si oblig
strainului intr-o anumita tara. Aceasta conditie intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit
jur a str e determinata de legea statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi.
Regimul jur al strainului are un caracter unilateral, e stabilit de statul de resedinta a strainului, dar nu
exclude incheierea de conventii internationale priv regimul jur a str prin care i se confera un caracter
bilateral.
2.2. Analizati formele regimului juridic al strainilor in DIP
1)Regimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si fundamentale de
care se bucura cetatenii st respectiv. Acest regim este unul m mult sau mai putin apropiat de cel al
cetatenilor, dar niciodata identic. Regim national presupune un tratament egal aplicat tuturor strainilor.
In cazul cind unor straini dintr-un anumit stat li se refuza in mod discriminatoriu dr cuprinse in regimul
national, statul lezat poate recurge la masuri de retorsiune.
2)Regimul reciprocitatii. Reprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr-o tara cu condit ca
aceleasi dr vor fi acordate cetatenilor tarii respective.
-Reciprocitatea legislativa se refera la identitatea dintre normele jur care reglem regimul jur al
strainilor in sistemele de dr respective.
-Reciprocitatea diplomatica implica existenta unui tratat, acord sau conventie prin care se acorda acest
regim.
-Reciprocitatea de fapte acea care exista in practica priv dreptirile de care se bucura strainii.
3) Regimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care partile isi acorda
aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau ar putea sa le acorde in viitor unui st tert. Ac
clauza nu se refera la continutul efectiv al drepturilor, ci vizeaza o egalit abstracta, unde elementul de
comparatie este strainul dintr-un stat tert care se bucura de tratamentul cel mai favorizat din ac punct
de ved. Ac regim se practica in 2 moduri:
24

- In mod neconditionat (fara compensare) obligind fiecare parte sa extinda asupra celeilate parti toate
avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert.
-In mod conditionat (cu compensare), in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui st tert se va
extinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare.
4) Regim special. Pressupune ca prin lege sau acorduri, strainilor li se pot recunoaste orice alte dr decit
cele civile si fundamentale.
2.3. Argumentati delimitarea regimului juridic de conflictul de legi.
In timp ce regim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate
supune rap jur cu element de extranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. Deosebirea dintre
reg jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si obiectul reglementarilor acestor materii ale DIPr.
-Din p de ved al naturii reglementarilor are un accent substrat politic, pe cind in dr conflictual mai
import e tehnica jur. Spre deosebire de regimul str, conflictul de legi pune o problema de selectie intre
m multe legisl virtual aplicabile unei sit concrete in care exista un raport de DIPr.
-Din p de ved al metodei de reglementare: Reg jur a str reprez un ansamblu de norme materiale, pe
cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale.
-Din p de ved al obiectlui reglementarilor: conflictul de legi se limiteaza la rap jur de DrPrivat cu elem
de extraniet, pe cind reg jur a str cuprinde o sfera mai larga, obiectul caruia include in plus rap de dr
adminisrativ si constitutional (intrarea, sederea, iesirea din tara a strainilor).
In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de exercitiu a
acestora. Pt evitarea unor confuzii, e indicat sa se foloseasca notiunea de capacit de folosinta priv pers
fiz numai cind ac e considerata in rap cu legea tarii carei ii apartine prin cet sau domiciliu, iar pt
capacit de folos consid din p de ved a legii unde pers se afla in calit de strain, sa se folosesca
formularea dr si oblig acordate strainilor.
Subiectul III Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor in
lipsa consensului asupra determinarii ei
3.1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile conditiilor
de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor cind partile (partea ) nu au exprimat
vointa.
In sit cind partile nu au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de jurisdictie (inst de
judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective, situindu-l in cadrul unui sist
de dr. (are un caracter subsidiar, fata de aplicarea legii vointei partilor)
Art.1609 (2) C.C. Conditiile d efond ale act jur sunt guvernate de legea aleasa de autorul lui sau de
legea statului cu care actul juridic unilateral are cele mai strinse legaturi,(criteriul principal) sau de
legea loculi unde act jur unilateral este intocmit.(criteriul subsidiar). Aplicarea acestor legi in lipsa lui
lex voluntatis, nu este alternativa, dar subsecventa.
Aceeasi situatie este si in cazul contractelor. Conform art. 1611 (1) CC precevede in lipsa unui
consens intre parti asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea statului cu care contractul
prezinta cele mai strinse legaturi. Astfel drept criteriu de localizare a contratelor apare existenta
legaturilor celor mai strinse intre contract si sistem de drept.(exista astfel de legaturi cu legea st in
care debitorul prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliu,resedinta sau e
inregistrat in calitate de PJ.) exceptii la alin. (2) art. 1611 C.C.
3.2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale
contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)
1609(2) Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorul lui sau de legea
statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde actul jur material este
intocmit. Daca legea aplicabila fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi
inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul DIPr, lex voluntatis e expresia
25

principiului autonomiei de vointa a partilor care reglementeaza in general materia conditiilor de fond
ale actului jur. Partile au libertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist
de drept aplicabil actului lor ca lex causae.
1611 In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care contractul
prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista asem legaturi cu legea st in care debitorul
prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inregistrat in calit de
pers jur.
In lipsa unui consens intre parti asupra legii aplicabila contractului prin derogare de la cele spuse mai
sus:
-contractului ai carui obiect e un bun imobil, precum si contr de administrare fiduciara a bunului, se
aplica legea st pe al carui terit se afla bunul;
-contractului de antrepriza in constructie si contr de antrepriza de efectuare a lucrarilor de proiectare si
cercetare se aplica legea st in care se creeaza rezultatele prevazute in contract;
-contr de societate civila se aplica legea st pe al carui teritoriu se desfasoara ac acrivit;
-contr incheiat la licitatie sau pe baza de concurs se aplica legea st pe al carui terit se desfasoara
licitatia sau concursul.
3.3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din Codul civil).
Art. 1612 actiunea legii aplicabile cuprinde:
1)interpretarea contractului
2)dr si oblig partilor
3)executarea contractului
4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului
5)incetarea contractului
6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul.
Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera contr capacitatea,
consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e guvernata de legea natioanla apersoanei fiz/jur.
Consimtamintul, obiectul si cauza sunt supuse legii contractului (lex contractus)
Interpretarea contractului se face conform lex contractus. Partile pot defini in cuprinsu contractului
termenii conventiei si interpretarea acestora, astfel interpretarea se va face dupa uzante.
Efectele contractului sint reglementate de lex contractus, adica dr si oblig partilor
Sub incidenta legii contractelor intra si efectele specifice:
- consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului;
- rezolutiunea si rezilierea contractului;
- nulitatea contractului;
- stingerea obligatiilor contractuale;
- raspunderea contractuala.
Executarea contractului se guverneaza dupa lex contractus: - modalitatile de executare, regim jur al
platii,clauzele de impreviziune (hardship).
Moneda de plata- legea st care a emis-o, dar datorie legea aplicabila datoriei. Aici poate fi
aplicata: Lex monetae, lex contractus, lex delicti, lex loci solutionis (legea st locului de plata).
Transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor contractuale:
-Cesiunea de creanta lex voluntatis si legea creantei cedate.
-Subrogarea lex voluntatis.
-Delegatia si novatia lex voluntatis si lex contractus.
-Compensarea legea aplicabola creantei.
-Prescriptia extinctiva lex voluntatis si lex aplicabila fondului contractului.
***

26

Testul 7
Subiectul I Particularitatile normelor conflictuale
1.1. Caracterizai noiunea i scopul normei conflictuale.
Norma conflictuala este acea norma care determin legea aplicabil unui raport cu element de
extraneitate. Norma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi
indicnd care este legea competent. Aciunea normei conflictuale nceteaz din momentul n care s-a
stabilit legea aplicabil n cauz.
Norma conflictual are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm de trimitere.
Scopul-principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un anumit raport juridic
cu element de extranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie in momentul cind partile vor
incheia un atare raport juridic si deci sa cirmuiasca incheierea raportului juridic fie la momentul cind
instanta de judecata va fi chemata sa solutioneze un litigiu privitor la un asemenea raport juridic fie in
orice moment al existentei acestui raport.
1.2. Stabilii structura normei conflictuale.
Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt:
Continutul este ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se refera
norma respectiva.
Legatura cu un sistem de drept-este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei care
indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.Asadar legatura trimite la sistemul de drept
care va reglementa raportul juridic care formeaza continutul normei conflictuale
Legatura normei conflictuale se poate exprima in unul din urmatoarele moduri:
a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui raportul
juridic respectiv
b)Indicarea generala-se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate determina
legea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica direct legea unui stat .Legea competenta va
fi stabilita de Instanta de judecata.Aceasta legatura a normei conflictuale sub forma indicarii generale
se numeste formula de fixare.
1.3. Formulai punctele de legtur n dreptul internaional privat al R.Moldova
cele mai importante puncte de legatura:
~cetatenia-ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridici:
statul persoanei fizice(art.1587(2) (starea civila,capacitatea si rel de familie)
succesiunea privind bunurile mobile(art 1622(1)
jurisdictia competenta
Cetatenia ca punct de legatura trimite la sistemul de drept denumit lex patriae.
~Domiciliul sau resedinta-prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi jur:
starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice
conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii legii aplicabile
jurisdictia competenta
Referitor la aceste puncte de legatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind acesta e greu de
determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta .
Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de legatura este denumit lex domicillii
~Locul incheierii actului juridic constituie un punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului
juridic.Regula pentru aplicarea acestui punct este locus regit actum
~Locul executarii contractului constituie punct de legatura in jurisdictia competenta .Sistemul de drept
aplicabil ca urmare a actiunii acestui punct de legatura e lex locci executionis sau lez locci solutionis
daca se face vre-o plata.
~locul constituirii si inregistrarii unei persoane juridice-aceasta are punct de legatura pentru:
-statutul organic al persoanei juridice
27

-conditiile de fond ale contractelor in cazul in care debitorul prestatiei e persoana juridica
~sediul social- (.) de legatura in jurisdictia de competenta.
sistemul de drept aplicabil acestor puncte de legatura lex societatis
~lolocul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru
regimul jur a bunurilor immobile si mobile
mostenire imobiliara
jurisdictia in anumite cazuri
in cazul trimiterii facute de catre acest punct de legatura raportul juridic respectiv va fi reglementat de
lex rei sitae
~Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii-constituie punct de legatura pentru regimul jur al
delictului lex locci delicte commisse
~locul unde se judeca litigiul reprez punct de legatura pentru determinarea legii procesuale care se
aplica litigiul poarta denumirea de lex fori
~vointa partilor-punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in general si ale contractelor
in special lex voluntatis
In functie de natura lor, punctele de legatura se clasifica:
1)puncte fixe-acestea prin natura lor nu pot sa accepte careva schimbari adica nu pot fi deplasate de
sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept.Din acesta fac parte:lex rei sitae,
locus reggit actum, lex loci laesionis
2)puncte mobile-acestea in decursul timpului pot suferi careva schimbari adica care pot fi deplasate de
la un sistem de drept la altul.Din acesta fac parte:lex patriae,lex domicillii, lex voluntatis
Importanta acestei clasificari rezida in consecintele ce le produc aceste puncte de legatura
Subiectul II Normele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei
2.1. Caracterizai noiunile de nume i domiciliu.
Numele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in familie si
societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie.
In cadrul rap jur la care participa pers fizice, numele tr privit ca un tot intreg, ca o unitate, adica in
totlitate elementelor sale, pt ca numai astfel numele poate servi la identificarea pers fizice. Numele nu
e element a starii civile si nu poate fi cuprins in acesata. Dreptul la nume e un drept personal
nepatrimonial. Orice pers are dr la nume stabilit ori dobindit potrivit legii.
Domiciliu este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice. Identificarea pers fizice intr-un
loc, anume determinat,prezinta interes in nasterea, modificarea, transmiterea sau stingerea de raporturi
jur, precum si in executarea dr si oblig ce alcatuiesc continutul acestor raporturi. CC domiciliul pers
fizice este locul unde ac isi are locuinta statornica sau principala.Este un drept subiectiv nepatrimonial.
2.2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglementrilor cuprinse n art.1589
din Codul civil.
Articolul 1589. Numele cetenilor strini i al apatrizilor
Drepturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional. Protecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la nume
svrite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia.
Numele este un mijloc de identificare a persoanei fizice. Dreptul la nume este un drept
personal nepatrimonial. Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legii.
Acest drept corespunde unei obligaii legale n conformitate cu care fiecare persoan trebuie s
poarte un nume.
Drepturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are persoana, legea
statului n care are domiciliul sau reedina, legea statului cu care persoana are cele mai starnse
legturi. (de vzut comentariul la art. 1587)
n privina numelui deosebim :
28

1) Dobndirea numelui prin filiaie

Dispoziia art. 55 din Codul familiei prevd dreptul copilului la nume de familie i prenume.
n legislaia Republicii Moldova termenul nume este folosit n dou sensuri:
- pentru a desemna numele de familie i prenumele
-pentru a desemna numele de familie i prenumele i patronimicul (art. 28 alin. (2) Cod civil)
Legea naional care crmuiete stabilirea filiaiei se aplic i n ce privete dobndirea numelui
prin filiaie.
2) Stabilirea numelui copilului gsit sau abandonat.
Atit in cazul copilului abandonat cit si in cazul copilului gasit, i se atribuie cetenia Republicii
Moldova, iar determinarea numelui revine Of starii civile, care nregistreaza nasterea in conditiile
stabilite de C.F.
3) Schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui.
Numele se modific prin efectul schimbrii strii civile n condiiile prevzute de lege,
respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca efect al
morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie, ca efect al adopiei,
ca efect al aciunii n tgduirea paternitii.
In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv.
n cazul apatridului domiciliat n Republica Moldoba schimbarea numelui pe cale
administrativ fr modificarea strii civile este de competena lex domicilii, deci legea
Republicii Moldova va fi competent.
n conformitate cu art.10 din Legea nr.100-XV Cetenii strini care locuiesc sau se afl temporar
n Republica Moldova i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova pot cere nregistrarea actelor
de stare civil n aceleai condiii ca i cetenii Republicii Moldova.
n baza art.19 al.1 din Constituia RM protecia mpotriva actelor de nclcare a dreptului la
nume, stabilit n art.29 Cod civil, svrite pe teritoriul Republicii Moldova este supus legii
Republicii Moldova, deoarece cetenii strini i apatrizii au aceleai drepturi i obligaii la
nregistrarea actelor de stare civil ca i cetenii Republicii Moldova
2.3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat.
In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala,
domiciliul are o functie interna si difera de la o legislatie la alta. Notiunea de domiciliul a avut o
importanta de-a lungul secolelor. Sec.XIII Corpus juris Civilis conditia jur a Italiei. Fiecare suveran
dispunea de legea sa. Postglosatorii au inventat legea personala legea domiciliului. Trecind din Italy
in France au aprut neintelegeri in teritorialitatea cutumelor. Legea personala putea fi admisa numai ca
exceptie. Apar statute reale sau si personale. Charles Dumoulin inclina maI MULT SPRE LEGEA
PERSONALA. Criteriul determinarii statutelor personale era domiciliul. Cu adoptarea CCFrancez
1804, lex personalis nu mai e determinata de domiciliul pers, ci de cetatenia sa, iar in caz de aparitie a
conflictului de legi, lex domicili indeplineste numai o functie supleanta si numai in cazuri exceptionale
o funct principala. In prezant not de ramine legata de DIPr. Domiciliul constit o notiune complexa
care intervine in toate compartimentele a DIPr, fie ca e vorba de condit jur a str, fie ca e vorba de
conflictele de legi.
Dr RM nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al RM domiciliul reprez
punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e consid ca punct de legat in urm rap jur:
starea civila, capacitate si relatiile de familie; -conditia de fond ale contractelor in lipsa de consens
asupra determinarii legii aplicabile acestora; - jurisdictia competenta in unele situatii.
Subiectul III Procedura in procesele cu element de extrainetate
3.1.Caracterizai noiunea de lege procesual a forului ( lex processualis fori) pornind de la
prevederile art.458 alin.(1) din Codul de procedur civil .
29

Continut: In procesele civile cu element de extranietate, instantele judecatoresti ale RM

aplica legislatia procedural a tarii daca nu s-a dispus altfel in mod expres.
Astfel, procesul de DIP este guvernat de legea forului (lex processualis fori). Normele de drept
procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiu, chiar daca una din parti
este straina. Daca instantele judecatoresti din RM aplica legea procedural proprie, acest lucru
nu inseamna ca legea forului reglementeaza si fondul raportului juridic cu element de
extranietate. Cind instanta din RM constata ca este competent in solutionarea litigiului de DIP,
aceasta va aplica legea RM doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii
fondului litigiului, cum ar fi : *citarea partilor, *termenele de procedura, *aspectele procedurale
privind probele, *mod de pregatire a litigiului, * dezbaterea , *pronuntarea hotaririi, * caile de
atac.
3.2. Analizai modalitile privind citarea persoanelor aflate n strintate n litigiile soluionate
de instanele din R.Moldova (art.104 alin.(2) din Codul de procedur civil).
In cazul in care prin tratarele internationale la care RM este parte sau prin lege speciala, nu se
prevede o alta procedura de citare sau instiintare persoanelor aflate in strainatate, cu domiciliu
sau resedinta cunoscuta, citatia sau instiintarea li se expediaza ca scrisoare recomandata cu
aviz de primire.
Daca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscuta, citarea se face
conform art 108 CPC, care reglemenreaza citarea publica a piritului.
Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot
posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea acestuia
prin publicitate. Publicare in presa se considera citare legala.
Citarea se publica intr-un ziar republican sau local mai raspindit in cazul in care instanta
considera ca o astfel de masura este necesara. Publicarea citatiei in ziar se face cul putin 15 zile
inainte de data sedintai de judecata. In cazuri de urgenta, presedintele instantei poate reduce
acest termen la 5 zile.
In cazul in care piritul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin publicitate s-a facut
cu rea-vointa, reclamantul suporta cheltuielele de citare prin publicitate chiar daca este in cistig
de cauza, iar toate actele de procedura posterioare incuviintarii acestei citari se anuleaza.
Daca locul de aflare a piritlui nu este cunoscut, instanta va examina pricina dupa expirarea
termenului de publicitate.
Aceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
3.3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept internaional
privat potrivt art.465 din Codul de procedur civil, precum i a Conveniei cu privire la
procedura civil (Haga, 1954).
In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in strainatate,
cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau extrase de pe documente, expertize, etc.
Efectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii.
De la cuvinte latine: committere a da o insarcinare, si rogare a ruga.
Astfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de a
solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata din alta
localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte de procedura. Se are in
vedere delegatiile judecatoresti instantele judecatoresti ale RM pot da delegatii instantelor judiciare
straine in vederea efectuarii diferitor acte de procedura in conformitate cu legislatia RM si cu tratatele
internationale la care ac are parte.
In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este
30

internationala.
Potrivit art. 465 CPC, instantele judecatoresti din RM executa delegatiile care le-au fost date de
catree instantele judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura (inminarea de
citatii si de alte acte,obtinerea de explicatii ale partilor, de depozitii ale martorilor, raporturi de
expertiza, cercetarea la fata locului, luarea de masura de asigurare a actiunii etc.).
Delegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu va putea fi
executata in cazurile cind:
- Atinge suveranitatea sau ameninta securitatea RM,
- Nu este de competenta instantei judecatoresti.
Delegatiainstantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legisl RM, daca tratatul
international la care este parte nu prevede altfel.
Totodata, instantele judecatoresti din RM pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in
vederea efectuarii unor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantelle
judecatoresti din RM si cele din strainatate se determina de legislatia RM sau de tratatu
international la care aceasta este parte.
***
Testul 8
Subiectul I Normele de aplicare imediata
1.1. Definii normele de aplicare imediat.
Normele de aplicare imediata apartin sistemului de dr intern al forului, tinind cont de gr lor inalt de
imperativitate, care se aplica imediar r.j cu element de extraneitate, in situatia cind acel rj are un (.) de
legatura cu tara forului, excluzindu-se conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale.
1.2. Stabilii criteriile normelor de aplicare imediat.
Pentru calificarea normelor de aplicare imediata sint utilizate citeva criterii:
-criteriile formaliste potrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate acelea care datorita
caracterului lor de imperativitate si-au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod unilatyeral
astfel inlaturindu-se aplicarea normei conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori se pune problema
determinarii de aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune problema aplicarii legii straine ne aflam
in prezenta normelor de applicare imediata
-criteriile tehnice-in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la aceasta parere sunt
prezente si obiectii:normele teritoriale nu sunt toate de aplicare imdiatare, iar uneori normele de
aplicare imediata nu pot sa fie teritoriale.
Potrivit altei opinii:normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica .Impotriva acesteia se
invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune desenmnarea prealabila a legii straine pe cind
normele de apolicare imediata presupun ca exprima interese atit de importante incit domeniul lor de
actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina.
-criteriile finaliste-in aceasta opinie se considera norme de aplicare imediata cele care exprima un
interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului respectiv persoanelor jur, raporturilor jur
care se au in vedere inlaturind conflictele de legi .
1.3. Argumentai justificarea utilizrii normelor de aplicare imediat n dreptul internaional
privat al R.Moldova cu referire la art.1582 din Codul civil.
Astfel prin ART 1582 din codul civil stabileste ca dispozitiile din cartea 5 nu afecteaza actiunea
normelor imperative de drept a RM care in virtutea indicarii in norma sau in virtutea importantei lor
deosebite pentru asigurarea drepturilor si intereselor subiectelor de drept civil reglementeaza
raporturile respective indeferent de dreptul aplicabil .
Totodata se precizeaza ca refuzul aplicarii normei de drept strain nu pote fi intemeiat exclusiv pe
deosebirile dintre sistemul de drept politic economic al statului strain si respectiv al RM
Norma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa nu fie
31

confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele conflictuale sunt norme de trimitere
care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme materiale care contin solutia
pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in cauza excluzindu-se
astfel posibilitatea aplicarii unei legi straine.
Subiectul II Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP
2.1. Distingei legile potirivt crora se face calificarea n diferite sisteme de drept.
Calificarea dupa lex fori-calificarea se face potrivit legii instantei care este sesizata in solutionarea
litigiului. (Regula) Adica se aplica legea tarii instantei de judecata insa sunt si exceptii de la legea data
asa ca:
*Autonomia de vointa
*Calificarea secundara
*Calificarea legala
*Calificarea cetateniei
*Tratatele internationle
*Calificarea imobilelor
Calificarea dupa lex causae-se recurge la legea straina avindu-se in vederea ca aceasta este
competenta asupra unui raport juridic
Calificarea dupa proper-law-legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz in raport
de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.Aceasta implica in solutionarea litigiului atit
lex fori cit si aplicarea legii strine
Calificarea autonoma-instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod autonom fara
a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna
2.2. Analizai legea potrivit creia se efectueaz calificarea n dreptul internaional privat al
R.Moldova prin prisma reglementrilor prevzute n art.1577 din Codul civil.
In dreptul conflictual al RM calificarea se face potrivit regulii lex fori adica legea instantei sesizate in
solutionarea litigiului. Aceasta se desprinde din prevederele art 1577 al1 conform carora la
determinarea legii aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea conceptelor juridice
efectuate potrivit dreptului RM daca legea si tratatele internationale la care RM nu prevad
altfel .Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie exceptii de la regula lex
fori
Art 1577 al 2 CC prevede ca in cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu sunt
cunoscute dreptului RM ori sunt cunoscute sub o alta denumire sau un alt continut si nu pot fi
determinate prin interpretare conform dreptului RM, la calificarea lor jur
2.3. Argumentai excepiile de la calificarea potrivit legii forului ( lex fori) n dreptul internaional
privat al R.Moldova.
1. autonomia de vointa -partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor incheia sa fie supus
legii stabilite de ele, adica sa determine de sinestatator legea competenta raportului juridic
2. calificarea secundara- aceasta este o problema de drept intern si nbu se face dupa lex fori ci dupa
lex causae
3. calificarea legala-notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr-o lege interna sau conv
internationala sunt interpretate chiar de acestea.In cazul unor conflicte instantele sunt obligate sa
utilizeze intelesul acestor notiuni chiar di cuprinsul actelor date
4. calificarea cetataniei-determinarea cetateniei se face conf legii statului a carui cetatenie se invocaaceasta se foloseste doar in cazul in care persoana are o singura cetatenie in cazul in care mai
multe cetatenii si una este a RM atunci se va aplica legea RM adica legea forului

32

5. calificarea imobilurilor-se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla bunul
calificarea data se face dupa lex rei sitae
6. trataele internationale-urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat
7. calificarea notiunilor de norma conflictuala in caz de retrimitere
8. calificarea efectuata de arbitri in arbitrajul international ad-hoc-avind in vedere ca arbitra
international ad-hoc nu exista o lege a forului instan arbitrala nu este obligata sa efectueze
calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde se statueaza.In acest caz calificarea se va face dupa
legea care arbitrii o vor considera potrivita
Subiectul III Recunoasterea hotaririlor judecatoresti
3.1. Definii noiunea de recunoatere a hotrrilor judectoreti strine pornind de la
reglementarea art.467 din Codul de procedur civil.
prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre pronunat n pricin civil de o judecat de
drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat.
Recunoasterea hot se intelege faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de lucru judecat in tara unde
sunt invocate, la fel ca si hot judecat proprie. Recunoasterea poate fi de drept si judiciara.
3.2. Analizai procedura recunoaterii judectoreti a hotrrilor judectoreti strine n
R.Moldova (art.468-472 din Codul de procedur civil).
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe
teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de
drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n care debitorul nu
are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune
n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:
a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta,
domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii.
Procedura de examinare a cererii .
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu
ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Instana judectoreasc, dup ce
ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a
executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii executrii.
La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup
caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea
depus ori s cear explicaii instanei strine emitente, dar nu poate sa examineze in fond.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare
a hotrrii judectoreti strine.
Hotrrea judectoreasc strin care nu este susceptibil de executare silit se recunoate fr
procedur ulterioar dac persoana interesat nu a naintat obiecii referitor la recunoatere.
Obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se examineaz
n edin public, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora examinrii. Instana
judectoreasc, dup ce examineaz obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine,
pronun o ncheiere.
3.3. Argumentai cazurile n care hotrrile judectoreti strine sunt recunoscute de plin drept
n R.Moldova (art.467 alin.(1), art.474 din Codul de procedur civil i reglementrile tratatelor
internaionale la care R.Moldova este parte).
33

Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin drept n
Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica Moldova este
parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor judectoreti strine.
n Republica Moldova se recunosc urmtoarele hotrri ale instanelor judectoreti strine care, n
virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar:
a) hotrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat hotrrea sau
dac, fiind pronunat ntr-un stat ter, a fost recunoscut mai nti n statul de cetenie al fiecrei
pri;
b) hotrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la alte litigii
dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobilele din strintate, ntre un cetean al Republicii
Moldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel puin unul dintre soi era domiciliat
n strintate;
c) hotrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei ntre ceteni ai Republicii
Moldova dac la data desfacerii cstoriei ambii soi erau domiciliai n strintate; s.a.
***
Testul 9
Subiectul I Izvoarele internationale de DIP
1.1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional privat.
1 conventii internat ce contin norme materiale uniforme (reglem institutii jur ce formeaza domen
specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii Conv Haga priv proced jur,
Conv NY prin drept copil, conv privind statutul refugiatilor)
2 Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme (contin norme general acceptate in
DIPublic Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri, Conv NU asupra contr
de vinz internat de marf)
3 uzantele comerciale completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi interne, internationale,
generale, speciale, normative, conventionale. Se aplica de multe ori in lex voluntatis.
4 cutuma internat conduita stabilita in practica si respectata indelungat. Pot fi la fel interne si
internat.
1.2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura
normelor instituite.
1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza domen
specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii:
- Conv Haga priv proced jur
- Conv NY prin drept copil
- Conv NY priv statutul refugiatilor
- Conv Geneva priv arbitraj comerc internat etc
2) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme - s-a pus problema unificarii dreptului
material si conflictual in relatii private, insa nu exista un drept internat unanim recunoscu de toate
tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in DIPublic care instituie norme conflictuale:
- Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri
- Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf
- tratat intre RM Rom priv asistenta jur in materie civila si penala etc.
1.3. Argumentai particularitile uzanelor comerciale i a cutumei n calitate de izvoare
internaionale de drept internaional privat.
Uzantele practici sau reguli observate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita
conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul unei
atitudini exprimate expres sau tacit, si ca ceva obisnuit o anumita per de timp.
Particularitati:
1 uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, ele reprezinta manifestarea
34

vointei unor PF sau PJ in rel comerciale.

2 uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in dependenta
de clasificarea lor in normative si conventionale
3 uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit teritoriu.
Cutuma conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea
deprinderii, ca o norma considerata obligatorie.
Particularitati:
1 are elemente obiectiv (conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere) si subiectiv
(convingerea ca o anumita conduita e obligatorie). Uzanta doar obiectiv
2 este chiar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplicabila a partilor.
Subiectul II Legea aplicabila casatoriei
2.1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru incheerea valabila a casatoriei.
in RM sunt stabilite urmatoarele conditii de fond pentru incheierea casatoriei :
- diferenta de sex(nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi sex)
- virsta matrimoniala(art 14 CF virsta de 18-barbati si 16 fete iar pentru motive intemeiate este
posibila incheierea casatoriei cu reducerea virstei matrimoniale pentru barbati-2 ani cu
incuviintarea autoritatii publice locale unde isi au domiciliul persoanele ce urmeaza sa se
casatoreasca si cu acordul parintilor minorului)
- consimtamintul(exprimat reciproc neviciat personal si neconditionat)
- comunicarea starii sanatatii(pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui examen
medical obligatoriu, rezultatul fiind comunicat apoi acestora in urma caruia se elibereaza un
certificat ce se prezinta la org de stare civila)
conditiile de forma:
- declaratia de casatorie( se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de stare civila in
raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora)
- inregistrarea casatoriei(se efect de org de stare civila )
2.2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al RM
(art.155, 156 CF)
in ceea ce priveste legea aplicabila condit de fond ale casatoriei exista mai multe sisteme:
-aplicarea legii nationale a viitorilor soti
-aplic legii domiciliului viitorilor soti
-aplic legii locului incheierii casatoriei
-aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea
dsomiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva
in rm avem urmatoarele situatii:
1.casatoria incheiata in rm:
- intre 2 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm
- intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia
- intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se va aplica
legea in care isi are domiciliul sau resedinta
- intre 2 cetateni straini se va aplica legea nationala viitorilor soti
- intre 2 aptrizi fiecare este supus legii unde isi au domiciliul sau resedinta
2.casatoria incheiata in strainatate
- intre 2 cetateni ai rm se va aplica legea rm
- intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul legii
domiciliului sau
- intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national
in ceea ce priveste legea aplicabila conditiilor de forma dr rm distinge 2 situatii:
1. incheierea casatoriei in rm:
35

casatoriile incheiate lka oficiile consulare straine sunt recunoscute in rm in baza principiului
reciprocitatii
incheierea casatoriei in rm este supusa legii acestiea in caliate de legea locului incheierii
actului j.
2. incheierea casatoriei in strainatate
cetatenii rm pot incheia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la org
competete a statului respectiv, totodata trebuie de tinut seama ca actul j incheiat in afara rm se
considera valabil din punct al formei daca indeplineste una din urmat condit: -este respect
legea locului unde a fost intocmit,-sunt respectate exigentele legislatiei rm ,-este respect legea
nationala sau legea domiciulului persoanei care la intocmit, -este valabil conform legii
aplicabile autoritatii ce examineaza validitatea act

2.3. Formulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al
RM (art.158 CF)
desfacerea casatoriei cu elemnte de extraineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea
acesteia
cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale
rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. Desfacerea casatoriei in afara rm este
recunoscuta valabila daca la solutionarea acestei probleme au fost respectate cerintele legislatiei
statului corespunzator privind competenta org care au adoptat hotarirea si privind desfacerea
casatoriei. Avind in vedere aspectelke mentionate propun urmatoarea reglementare privind legea
aplicab divortului-divortul este reglementat de legea nationala comuna a sotilor iar in subsidiar de
legea domiciliului comun in cazul in care sotii nu au cetatanie sau domiciliul comun divort este
supus legii resedintei comune iar in lipsa acesteia legii statului cu care sotii intretin in comun cele
mai strinse legaturi. In situatia in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii
restrictiva legea aplicabila este legea rm daca la data depunerii cererii de divort unul din soti este
cetatean rm de altfel in unele conventii internationale prin care sunt instituite norme comune in
aceasta materie divortul este cirmuit de legea national.
Subiectul III Domeniul de aplicare a legii forului si legea aplicabila regimului probelor in
procese de DIP
3.1. Distingei aciunea n justiie n sens material i procesual.
Dr la actiunea in justitie in sens material = posibilitatea pe care o are reclamantul de a obtine
recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului.
Dr la act in just in sens procesual = doar posibilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui drept
incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept, deci posibilitatea
titularului dreptului subiectiv incalcact de a sesiza inst de judec pt a hotari asupra cererii sale,
indiferent daca cererea e sau nu e justificata.
3.2. Analizai legea aplicabil capacitii i calitii procesuale a prilor (art.455-456 din Codul
de procedur civil).
Capacitatea procesuala de folosinta = aptitudinea de a fi parte in proces, de a dobindi drepturi si de a-si
asuma oblig pe plan procesual. Capacit procesuala de exercitiu e aptitudinea unei pers de a valorifica
personal sau prin reprezentant dreptul subiectiv in justitie(dr procesuale). Tine de statutul personal al
subiectuluide drept, si se supune lex personalis, adica legii nationale.
Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a cetenilor strini i
apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora.
Se consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. Daca
ceteanul, concomitent cu cetenia RM, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider legea
RM. Se consider lege naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul.
Se consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este fondat. n baza
36

legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de folosin.

Organizaia strin care, potrivit legii naionale, nu beneficiaz de capacitate procedural de folosin
poate fi declarat pe teritoriul RM, n conformitate cu legislaia ei, ca avnd o astfel de
capacitate.Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n baza
contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire sau a acordului
cu autoritile competente ale RM.
Calitatea procesuala = conditie de baza ce treb indeplinita pt ca o pers sa poata fi parte in process.
Deoseb intre capacitate si calitate capacity se determina in general sau pt o categorie anumita de
pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posibilit unei pers de a fi parte in process.
Conf. art. 458 (2) CPC obiectul si temeiul actiunii civile in procesele cu elem de extreinatate sint
guvernate de legea care reglem fondul raport juridic litigios si tot potrivit aceleasi legi se determina
si calitatea procesuala a partilor.
3.3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil mijloacelor de prob, calificrii, sarcinii,
aprecierii i administrrii probelor (art.458 din Codul de procedur civil).
Prin proba se intelege mijl legal folosit pu dovedirea unui fapt. Prob prezinta o import majora,ele
permit stabilirea dr subiectiv aflat in disputa si formarea convingerii judecatorului asupra
circumstantelor litigiului ce urmeaza a fi solutionat.
Regimul prob este supus unor legi diferite.
Mijloacele de proba distingem proba unui act juridic si proba unui fapt juridic. Astfel:
-mijloacele de proba pu dovedirea unui act juridic sint cele prevaz de legea locului unde s-a
incheiat act jur sau de legea aleasa de parti (daca au dr sa o aleaga)
-proba faptelor juridice se face potrivit legii locului unde s-au produs. Este posibila aplicarea si
legii RM.
Calificarea probelor distingem doua calificari:
-calif este legata de dr subiectiv litigious tine de probarea existentei sau a lipsei dr subiectiv lezat.
Probele conf acestei calificari sint supuse legii fondului (folosit si in RM)
-calificarea e legata de convingerea intima a judecatorului si e supusa legii forului.
Sarcina probei presupune repartizarea acesteia intre reclamant si pirit. Se face potrivit legii
fondului
Aprecierea si administrarea probelor - reglem de legea forului
***
Testul 10
Subiectul I Natura juridica, obiectul si importanta DIP
1.1. Definii obiectul dreptului internaional privat.
Obiect rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur.
La analiza obiectului se iau in consideratie rap jur private ca parte integranta, insa cele publice nu-s
obiect. OBIECT = a DIPr ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept civil in sens larg, adica de
drept privat cu elem de extraneitate.
1.2. Analizai natura juridic a dreptului internaional privat.
Referitor la natura jur a DIPr, in literatura de specialit sunt mai multe opinii referitoare la: DIP e de
drept public sau privat, de drept intern sau internat, si daca poate fi o ramura distincta de drept.
Drept public sau privat. Sunt 2 opinii. 1) DIPr e drept public Conflict de jurisdictii si condit jur a
strainului sunt de drept public, si sistem de solution a conflict conflict de legi e mai aproape de dr
public; 2) DIPr e dr privat obiectul de reglementare sunt rap de drept privat, conditia jur a strain se
refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e apropiata de cea a dr privat etc.
Dr intern sau international. Sunt 3 opinii: 1) DIPr e un dr intern izv interne sunt preponderente
comparativ cu cele internat, metoda de solution a conflict de legi, de jurisdictii si a condit jur a strain
are uncaracter nation.; 2) DIPr e de dr internat aplicarea legii nu numaidecit e legea forului, uneori
37

se aplica reglemet internat, caracter national al sistem de solutionare a conflict de legi nu exclude
respectul vointei altor state. 3) DIPr e intern prin izvoare si internat prin obiect (rap jur).
DIP e sau nu ramura distincta sunt 2 opinii. 1) E parte din dr civil are ca obiect rap jur civ +
element extraneit. 2) e parte din dr International pot participa diferite state, pe cale diplomatica, care
se poate transforma in conflicte intre state (dar practic nu e posibil politic nici juridic); izvor principal
e conventia internat (nu este determinant ca obiect, ci se determina dupa raporturi); unele norme de
DIPr constituie aplicatii a DIPublic (este doar o corelatie intre aceste obiecte)
Conclusie este ramura aparte (are obiect propriu, metoda, principii etc.)
1.3. Argumentai importana dreptului internaional privat.
In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti subiecti. Ele pot fi in
cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre subiecte din diferite state, etc. Prin intermed
acestor raporturi, fiecare stat participa la schimbul international de valori spirituale si materiale. DIPr
contribuie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de drept, prin trimiterile facute de normele
conflictuale. DIPr e in legatura directa si permanenta cu intensificarea relat internat a RM cu alte tari,
de asemenea prin intermed colaborarii jurid.
RM a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de DIPr (Cod famil, civil, proced civ), cu ajutorul
carora a devenit posibila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig de DIPr si se poate
cunoaste daca intr-un conflict de legi inst sesizata va judeca cf legii proprii (lex fori) sau cf legii altei
tari (lex causae).
De asemenea e important de a vedea daca o hotarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel de efecte
si in care conditii. Cu evolutia DIPr vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau neaplic legii proprii
sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat internat.
Subiectul II Conflictele de legi in situatii speciale
2.1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme
legislative(art.1579CC)
in situatia cind in cadrul aceluiasi stat exista in acelasi timp o legislatie diferita de la o regiune la alta,
instanta va trebui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale in materie si in
functie de elemente de legatura dintre raportul juridic si legile respective o considera competenta de a
da solutie litigiului.
Astfel trebuie deosebite : a) conflictul de legi propriuzis si conflictul legilor interprovinciale sau
aceste din urma conflicte se numesc uneori conflicte interne de legi ,
b) conflictul legilor interprovinciale si conflictul intre statele federate. De ex in SUA fiecare stat are o
legislatie proprie dind nastere la diverse conflicte de legi.o atare situatie poarta denumirea de conflict
de legi interprovinciale sau interregionale ori intre statele federate .
In aceasta ordine de idei prof ion filipescu deosebeste 2 situatii:
a)daca exista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne ca ex Anglia se va
aplica lex forum, insa daca ar fi vorba de capacitatea de a contracta in materie comerciala se va aplica
lex loci contractus care poate diferi de legea domiciliului persoanei.
b)daca in acel stat nu exista o norma legala care sa indice legea aplicabila cum este SUA apar
dificultati in determinarea legii aplicabile, in acest caz instanta forului trebuie sa tina seama de
ansmblul legilsatiei din acel stat pentru stabilirea legii aplicabile.
2.2. Analizati conflictul interpersonal de legi
uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi diferite,
eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita religie aparind astfel
careva conflicte(hindusa,musulman) aceste conflicte poarta denumirea de conflicte de legi
interpersonale.
Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru DIP in urmatoarele situatii:

38

in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat pentru a
reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat carei religii
apartine persoana in cauza in scopul stabilirii legii de fond aplicabile.
- In cazul in care se pune problema executarii unei hotariri pronuntate de o instanta confesionala
din strainatate . astfel instanta de exequator trebuie sa recurga la verificarea si competenta
instantei confesionale straine potrivit legii statului unde hotarirea a fost pronuntata
De ex referitor la o decizie privind solutionarea unei cereri privind incuviintarea exequatorului
pentru o hotarire de divort pronuntata in Beirut, in acest caz cererea a fost respinsa deoarece
dintrun certificat eliberat de Ministerul justitiei din Liban sa retinut ca acel tribunal nu avea
competenta sa pronunte divortul dintre un mahomed si o femeie de religie crestina ambii
domiciliati in Beirut asemenea cauze fiin de competenta instantelor de drept comun din Beirut.
2.3. Argumentati justificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut.
astfel aici avem citeva situatii:
b) astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna inexistenta acestuia si a
sistemului sau de drept care exista independent de orice atitudine din afara.pe de alta parte
potrivit normelor dr international public recunoastertea unui stat are un caracter declarativ nu
constitutiv, astfel statul exista indepedent de recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui
stat sun singurile care trebuiesc luate in consideratie cind se intilnesc cu legile altor state.
c) Cind se pune problema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui raport j sau
de a recunoaste efectele j dobindite in temeiul unei legi straine este necesa de a se tine seama
de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva astfel ar insemna ca partile din
raporturile j respective sa fie lipsite de posibilitatea de asi pune in valoare drepturile lor numai
pentru considerentul ca apartin unui stat nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele
respective sunt casatorite sau nu sunt rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu
dispozitiile legilor tarii careia ii apartin indiferent de atitudinea politica a altor state.
d) Neaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este ca si cum
sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru considerentul ca rinduielile
sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o imixtiune in treburile interne ale altui
stat , inadmisibila normelor DIP
e) Nici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia .
Solutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat
nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca si legile
oricarui alt stat
Subiectul III Legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale
3.1. Caracterizai regula lex rei sitae pornind de la reglementrile art.1601-1602 din Codul civil.
Articolul 1601. Dispoziii generale cu privire la drepturile reale
(1) Coninutul posesiunii, dreptului de proprietate i al altor drepturi reale asupra bunurilor mobile i
imobile, realizarea i ocrotirea lor se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl
bunurile dac nu se prevede altfel.
(2) Apartenena bunului la categoria de bunuri mobile sau imobile, precum i orice alt calificare
juridic a bunurilor, se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl bunurile.
Articolul 1602. Dobndirea i stingerea drepturilor reale
(1) Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului se determin
conform legii statului pe al crui teritoriu se afla sau era situat bunul la momentul cnd a avut loc
aciunea ori o alt mprejurare ce a servit drept temei pentru apariia sau stingerea dreptului de
proprietate sau altor drepturi reale dac legislaia RM nu prevede altfel.
(3) Dobndirea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului prin uzucapiune se
determin conform legii statului n care se afla acest bun la momentul expirrii termenului
uzucapiunii.
39

3.2. Analizai domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae.

Legea statului pe teritoriul caruia se afla bunurile reglem urmatoarele aspecte:
*Bunurile asupra carora pot exista dr reale
Apartenenta bunurilor la mobile si imobile si orice alta calificare a bunurilor se determina cf legii
statului pe al carui teritoriu se afla bunurile daca nu se prevede altfel. Dle reale art 1601 CC legea
statului pe al carui terit seafla bunurile cirmuiesc drept de propriet s.a. drepturi reale asupra
bunurilor.Cf lex rei sitae se face si clasificarea bunurilor.
*Drepturile reale
*Modurile specifice de dobndire sau transmitere a drepturilor reale (de ex ocupaiunea, accesiunea,
uzucapiunea) precum i modurile de atingere a acestor drepturi (de ex rechiziia, confiscarea) sunt
supuse legii locului siturii bunului.
*Modurile nespecifice de dobndire i transmitere a drepturilor reale (contractul, testamentul, etc.) pot
fi supuse fie legii locului siturii bunului, fie altor legi, n funcie de aspectele de natur real sau de
alt natur dect cea real.
*Orice form de publicitate referitoare la bunuri este guvernat de legea aplicabil la data i n locul
unde se realizeaz, ceea ce au ca efect constituirea drepturilor referitoare la bunuri imobile, snt
guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl bunurile, chiar dac temeiul juridic al dobndirii,
transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garaniei reale s-a constituit prin aplicarea unei alte legi.
Msura de publicitate imobiliar este supusa legii locului siturii imobilului, chiar dac actul juridic
generator, transla tiv, modificator sau extinctiv al dreptului real sau al garaniei reale imobiliare este
supus unei alte legi.
*Prin continutul drepturior reale nelegem prerogativele pe care titularul unui asemenea drept le are.
precum i modalitile de exercitare a acestora.
Astfel, rezult c lex rei sitae guverneaz modul de exercitare al posesiei, folosinei i dispoziiei
privind bunurile, precum i dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct: dreptul de
uz; dreptul de abitaie; drep de servitute; dreptul de superficie.
3.3. Argumentai excepiile de la aplicarea regulii lex rei sitae (art.1603-1607 din Codul civil).
1 - Mijloacele de transport
bunurile aflate la bord care formeaz dotarea tehnic;
creanele care au ca obiect cheltuielile de asisten tehnic a mijloacelor de transport.
2 - Bunurile aflate n curs de transport
apariia i stingerea dreptului de proprietate i a altor drepturi reale n baza actului juridic cu privire la
bunurile mobile aflate n curs de transport se determin conform legii statului de undo aceste bunuri au
fost expediate.
De la regula aplicrii legii locului de expediie a bunului, art.1605 din Codul civil instituie dou
excepii, i anume:cnd prin acordul prilor s-a stabilit altfel;cnd bunurile fac parte din categoria
celor personale ale pasagerului se aplic legea naional a posesorului
3 - Bunurile supuse nregistrrii de stat
n conformitate cu prevedereile art.1604 din Codul civil, dreptul de proprietate i alte drepturi reale
asupra bunurilor supuse nregistrrii de stat se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu
drepturile asupra acestor bunuri sunt nscrise n registrul de stat.
4 - Titlurile de valoare
Emiterea titlurilor de valoare este supusa legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice
emitente. Legea naional a persoanei juridice strine se consider legea statului pe al crui teritoriu
persoana este constituit. Aadar, emiterea titlurilor de valoare este supus legii naionale a societii
emitente.
Condiiile i efectele transmiterii titlurilor de valoare suni supuse unor legi diferite, n funcie de felul
titlului, i anume:
titlurile la ordin sunt crmuite de legea locului de plat;
titlurile la purttor sunt supuse legii locului unde acestea se afl (lex rei sitae),
40

titlurile nominative sunt guvernate de legea aplicabil statutului organic al persoanei juridice emitente.
5 - drepturile de proprietate intelectual
Codul civil face distincie ntre dreptul de autor asupra unei opere aduse la cunotina publicului,
dreptul de autor asupra operelor nedivulgate, precum i reparaia material i moral cu privire la
nclcarea dreptului de proprietate intelectuala.
dobndirea, coninutul i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaie sunt guvernate de
legea stalului pe al crui teritoriu aceast oper a fost adus pentru prima data la cunotina publicului
prin expunere, difuzare, publicare, reprezentare sau in orice alt mod.
dreptul de autor asupra unei opere de creaie care nu a fost adus ia cunotina publicului este guvernat
de legea naional a autorului. obinerea despgubirilor materiale sau morale sunt supuse legii statului
pe al crui teritoriu a fost nclcat dreptul de autor sau de proprietate intelectual.
6 - Universalittile de bunuri
Codul civil prevede c universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene
considerate ca un tot ntreg, iar universalitatea da drept este o pluralitate de bunuri corporaie i
incorporale de orice fe care. privite mpreun, sunt considerate ca un tot ntreg.
Universalittile de bunuri cunosc un regim special din perspectiva dreptului internaional privat.
Astfel:
-universalittile de bunuri (mobile sau imobile), aparinnd unei persoane fizice, izvorte din
succesiune, sunt supuse legii aplicabile succesiunii
-transmiterea universalitii de bunuri ntre persoane juridice ca efect a' reorganizrii acestora, este
supus legii naionale a persoanei juridice reorganizate".
***
Testul 11
Subiectul I Frauda legii in DIP
1.1. Caracterizai noiunea de fraudare a legii aplicabile.
Frauda la lege in DIP- e considerata situatia cind partile unui r.j., utilizind in scop frudulos un mijloc
de DIP,isi creaza posibilitatea aplicarii raportului jur respectiv a altui sistem de dr decit cel normal
competent aplicabil.
Frauda la lege in DIPr = partile creaza intentionat conditii prin care r j incheiat sa nu fie reglementat de
legea competenta, dar de alta lege, mai favorabila. Aici acest lucru este facilitat de principiul lex
voluntatis (partile aleg legea care va cirmui r j). Partile aleg lex causae legea pt acel r j.
1.2. Determinai modalitile i condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat.
Modalitatile de intervenire a fraudei la lege in DIPr:
- introducerea intr-un r j de drept intern a unui element de extraneitate, in scopul provocarii artificiale
a unui conflict de legi pt a aplica o lege straina.
- schimbarea frauduloasa a punctului de legatura intr-un r j care are deja un element de extraneitate si
este un rap de DIPr , evitind astfel legea care e competenta prin normele conflictuale si aplicarea altei
legi.
Conditiile fraudei la lege:
- schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Adica partile prin act de vointa sa
schimbe punct de legatura (de ex schimbarea cetaten, domicil). De asemenea frauda la lege poate fi
aplicata doar la r j asupra carora sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legat mobile.
- existenta unui scop ilicit urmarit de parti intentia frauduloasa a partilor, aplicarea unui alt sistem de
legi decit cel normal competent, o incalcare indirecta.
- obtinerea prin intermediul partilor a unui rezultat ilicit adica sistemul pe care partile vor sa-l aplice
trebu sa fie mai favorabil decit cel normal competent (scopul partilor)
- utilizarea de catre parti a mijloacelor licite schimbarea cetateniei, sediului.
1.3. Argumentai soluiile privind sancionarea sau nesancionarea fraudei la lege n dreptul
internaional privat.
41

Sunt 3 opinii: ca frauda la lege trebu sanctionata (majoritatea), si ca nu treb, si ca frauda la lege se
admite doar in materia formei actelor.
Nu trebuie sanctionata pt ca (argumente si contraargum):
1 partile utilizeaza mijloace licite pt aceasta. Insa nu e corect pt ca nu se pedepsesc mijloacele, ci
scopul.
2 la sanctionare se tine cont de prea mlte momente psihologice care au determinat partile sa incheie
actul jur. Dar la fel nu e suficient, pt ca in majoritatea r j se examineaza si elementele subiective.
Treb sanctionata pt ca:
1 e o sanctiune a normelor conflict, care sunt imperative (expresia statului) si care nu pot fi neglijate
de parti
2 un act cu scop ilicit nu poate sa produca efecte, chiar daca mijloacele sunt legale (inopozabilitatea
lui in tara a carei lege sanctioneaza asa acte)
3 ca sanctiune neaplicarea legii care a devenit competenta prin frauda, si aplicarea celei care era
competenta anterior
4 pedepsirea e indreptata impotriva intentiei frauduloase a partilor
5 fraudarea dreptului competent, e o incalcare a normei conflictuale a forului
6 - reptul strain treb sa aiba aceeasi forta jur ca si cel intern, cind e aplicat
subiectul II Determinarea legii aplicabile persoanei juridice
2.1. Caracterizai noiunea de naionalitate a persoanei juridice.
Nationalitate = legatura politica si juridica intre pers jur si stat, se aplica prin analogie cu cetatenia, dar
nu e aceeasi, si nu are aceleasi efecte ca cetatenia pt pers fiz. Unii spun ca nu se poate de folosit termen
de nationalit, din mai multe puncte de vedere, dar exista si contraargumente pt ca nu este aceeasi ca si
cetatenia, si are o reglementare deosebita, asemanatoare, dar e o institutie juridica desinestatatoare.
2.2. Stabilii criteriile de determinare a naionalitii persoanei juridice n diferite sisteme de drept,
inclusiv n cel al R.Moldova (art.1596 din Codul civil).
Criteriile de determinare sunt diferite, in diferite sisteme de drept:
1 - Criteriul voinei fondatorilor. Utilizarea lui pemite fondatorilor sa aleag nationalitatea n
concordan cu propriile interese asa cum aleg denumirea sau sediul. De aceea, acest criteriu a fost
refuzat de literatura de specialitate, pt c natura contractual nu exprim pe deplin esena persoanei
juridice, si pentru c nu asigur ocrotirea interesului public si pe cel al terilor.
2 - Criteriul locului unde se afl centrul activitii economice. Lex societatis ar putea fi, n aceast
conceptie legea statului unde se afl centrul activitii persoanei jur, aa dup cum lex contractus este
legea statului unde se execut contractul (lex loci executionis). Potrivit acestei teorii, stabilirea
naionalitii este total subordonat determinrii legii nationale, Criteriul menionat nu a fost reinut
pentru c ignor natura instituional a persoanei juridice i pentru c uneori este greu de determinat
locul activitii economice, atunci cnd aceasta se desfoar pe teritoriile mai multor state.
3 - Criteriul sediului social (teritorialitii conducerii) Potrivit acestui criteriu, persoana juridic are
naionalitatea rii pe teritoriul crei si-a stabilit sediul social. Sediul social trebuie s fie real i serios,
adic persoana juridic s aib principalele organe de conducere pe teritoriul unui stat i, respectiv, s
fie stabilit ntr-o ar cu care persoana juridic are o legtur semnificativ.
4 - Criteriul ncorporrii (locului nregistrrii statutului). Potrivit acestui criteriu,
persoana juridic are naionalitatea rii unde au fost indeplinite formalitile de
constituire i nregistrare. Avantajul acestui criteriu const n identificarea lesnicioas i stabilitate;
naionalitii, dar, totodat este supus criticii pentru faptul c exist posibilitatea fraudrii legii,
Criteriul menionat se aplic i n sistemul de drept al RM
5 - Criteriul controlului. naionalitatea persoanei juridice determinndu-se fie potrivit apartenenei
conductorilor persoanei juridice, fie potrivit ceteniei asociailor, fie potrivit naionalitii capitalului
social, fie potrivit ceteniei acelora n folosul crora se desfoar activitatea persoanei juridice.
Criteriul controlului este folosit doar n unele tratate internaionale, cnd se urmrete distingerea
42

ntre.persoane juridice naionale'i strine, precum i n cazul aplicrii anumitor msuri discriminatorii
persoanei juridice strine.
6 - Criteriul mixt. n unele situaii, pentru determinarea naionalitii sunt utilizate criterii mixte, adic
concomitent se aplic cteva criterii din cele menionate.
2.3. Argumentai importana naionalitii persoanei juridice n materia dreptului internaional
privat.
Importanta se exprima prin urmatoarele:
- nationalitatea ajuta sa facem deosebire intre pers jur nationale si straine, in DIPr e important, se
pune si problema recunoasterii extrateritoriale si stabilirea regimului juridic intr-o tara gazda
- nationalitatea determina legea aplicabila pt statutul pers jur (de legea nationala a pers jur)
- nationalitatea pers jur e un criteriu de detereminare a domeniuli de aplicare a tratatelor
internationale, adica determinarea pers jur care beneficiaza de prevederile tratatului
- nationalitatea de asemenea determina care stat poate corda protectie diplomatica, in anumite
cazuri
- de semenea serveste la aplicarea masurilor deosebite de protectie impotriva unor pers jur straine
(pescuit, cai aeriane)
subiectul III Legea aplicabila conditiilor de forma ale actelor juridice.
3.1. Caracterizati legea aplicabila formei exterioare a actelor juridice
in DIP forma exterioara a act j este cirmuita de legea locului unde se incheie actul exprimata prin
formularea locus regit actum. Justificarea aplicarii regulii date se intemeiaza pe consideratii de ordin
practic constind in faptul ca atunci este vorba de acte solemne acestea implica interventia unei
autoritati locale care aplica propria lege, iar referuitor la alte act j in prezumtia ca legea locala este cel
mai bine cunoscuta de parti, totodata regula locus regit actum se justifica prin satisfacerea unei cerinte
de generalitate in care statul forului poate fi interesat in sensul aplicarii aceleiasi legi pentru toate act j
intocmite pe teritoriul statului respectiv . locus regit actum isi gaseste aplicarea in toate sist de dr chia
daca de mai multe ori este alternativa sau subsidiara
3.2. Analizati domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice.
Legile aplicabile formei act jur cirmuiesc urmatoarele aspecte:
forma de exteriorizare a act jur
se vor prezica: *daca act jur trebuie sau nu in forma scrisa, * saca se cere o anumita forma a
actului,care este caracterul acesteia(ad validitatem,ad probationem)
forma de redactare a act jur
va preciza *daca inscrisul trebuie sa indeplin anumite conditii de redactare, * daca sint pers
competente sa intrumenteze actul (notarul, judec-ul,preutul)
durataa valabilitatii act jur
mijl de proba privind un act jur si forta probanta
sanctiunile aplicate act jur (nulitatea actului)
3.3. Argumentati caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic sub aspectul
prioritatii de aplicare (art.1609 alin.(1),art.1613 din CC)
aplicarea in principal al legii care cirmuieste fondulin Dip rm cu privire la forma actelor j exista o norma conflictuala principala si mai multe norme
conflictuale subsidiare, mentionam acordarea prioritatii de reglemntare legii care cirmuieste fondul
actului celelalte avind caracter subsidiar fata de aceasta
- aplicarea in subsidiar a legii locului intocmirii actului
in DIP RM regula locus regit actum are un caracter subsidiar fata de legea care cirmuieste
fondul actului j, actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de vedere a formei
43

daca este respectata legea locului unde a fost intocmit

aplicarea in subsidiar a legii nationale sau legii domiciliului persoanei care la intocmit
potrivit art 1609 act j incheiat in strainatate este valabil din punct de vedere al formei in cazul
cind este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit acesta
prevedere este compatibila numai cu actele j unilaterale, astfel contractul este valabil in cazul
in care partile contractante se afla la momentul incheierii contractului in state diferite sunt
respectata conditiile de forma potrivit legislatiei unuia din aceste state , din coraborarea
dispozit art 1609 si ale art 1613 rezulta ca legile la care se refera au o aplicabilitate alternativa
in materia formei actului j
- aplicarea in subsidiar a legii autoritatii care examineaza validitatea actului j
in conform cu art 1609 act j se considera valabi; din punct de vedere al formei si in cazul in
care indeplineste conditiile legii aplicabile potrivit DIP al autoritatii care examineaza
validitatea actului prin aplicarea regulii auctor regit actum. Regula auctor regit actum se aplica
in principiu in cazul in care validtatea act j este examinata de o autoritate a unui stat in
strainatate, in cazul examinarii validitatii actului de o autoritate din tara forului se aplica regula
locus regit actum
***
Testul 12
Subiectul I Istoricul aparitiei si dezvoltarii DIP
-

1.1 Caracterizati conditiile aparitiei problemelor de DIP

aparitia normelor DIP precum si a problemelor care au impus edictarea acestor norme a fost
determinata de anumiti factori sociali economici si anume:
- un schimb intens de marfuri intre locuitorii tarii sau provincii diferite si respectiv deplasarii de
oameni dintro tara in alta,
- un dr civil diferit prin continutul sau de la o provincie sau tara la alta intre care existau relatii
economice , adica un dr civil diferit apartinind unor sisteme juridice de egala valoare
- posibilitatea de a se recunoaste strainului unele dr dobindite potrivit legii sale personale si deci
posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine
1.2 Analizati teoria statutarilor italieni(glosatori, postglosatori)privind solutionarea
conflictelor de legi
Glosatorii-primele solutii ale conflictelor de legi care se puteau ivi leau dat glosatorii. Acesti au
fost juristii timpului m care faceau insemnari pe marginea textelor din corpus iuris civile, care se
numeau glose de unde si denumirea lor de glosatorii adica comentarii al dr roman, solutiile pe care
le dadeau glosatorii erau urmat:
-glosa lui Accursius-aceasta este din anul 1228 si este cea mai cunoscuta si cea mai comentata ,
el sia pus intrebarea daca un locuitor din Bolonia in Modena poate fi judecat dupa statutele
orasului Modena, el raspundea negativ deoarece statutele Modena erau obligatorii numai
locuitorilor ei , pentru a intari solutia el se refera la constitutia imparatilor Gratian Valentinian
si Teodosiudin an 380 numita sfinta trinitatae si credinta catolica, care face urmatoarea
observatie daca un locuitor al Boloniei este chemat in judecata la Modena nu trebuie judecat
dupa statutele Modenei deoarece nui este supus .
-glosa lui Magister Aldricus-fiind una din cele mai vechi glose cu preocupari conflictuale unde
se da raspuns la intrebarea daca intrun proces sunt pers apartinind unor provincii diferite
atunci va fi aplicata acea cutuma care va parea mai utila .
Postglosatorii-sunt juristii care au urmat glosatorii acesti sunt Bartolus, Baldus sa. Cu ei incepe
studiul sistematic al conflictelor de legi, rezultatele kla care au ajuns postglosatorii in
elaborarea si sistematizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor de legi sint cunoscute sub
denumirea de teoria italiana a statutelor sau scoala postglosatorie , denumirea vine de la locul
unde a aparut aceasta teorie, principalele idei ale statutarilor italieni au fost: distinctia in cadrul
unui proces, intre formele de procedura si fond, formularea regulii locus regit actum pentru
44

forma exterioara a actelor j, determinarea legii aplicabile bunurilor, aplicarea unei legi unice
devolutiunii succesorale.
1.3 Argumentati ideile esentiale ale doctrinelor franceze, olandeze si germane de solutionare
a conflictelor de legi
solutionarea de legi in franta avea la baza acestora urmatoarele solutii: unificarea dr cutumiar ,
solutionarea conflictelor care se iveau intre diferitele cutume.potrivit luiCharles Dumoulin
contractul este supus in privinta substantei si efectelor sale legii determinate expres de parti prin
insusi contractul incheiat iar daca aceasta lege nu este expres aratata trebuie dedusa din toate
imprejurarile in care sa incheiat contractul prin urmare legea competenta se determina de parti
expres sau tacit. In privinta acestor probleme a caror rezolvare nu dedpinde de vointa partilor
Doumlin este considerat ca ocupind un loc intermediar intre scoala italiana si a statutelor franceze,
reprezentat de Bertrand DArgentre.ce implica urmatoarele trasaturi ale teoriei vointei: -statutele
sunt reale si personale, cele reale sunt care au ca obiect bunurile, iar personale au ca obiect
persoanele cum ar fi cele care reglementeaza virsta pentru casatorie, - in principiu statutele sunt
teritoriale si numai in mod exceptional extrateritoriale , scopul acestei teorii era de a impiedica
aplicarea legii straine pe un teritoriu unei anumite provincii, -distinge incapacitatile generale care
tin de statutul personal si incapacitatile speciale care privesc un anumit act j si care sunt supuse
legii care reglemnteaza acest act j , nu statutului personal, - aplicarea statutelor personale in afar
unui teritoriu ce face in virtutea unei idei de dr.
Ideile de baza ale teoriei statutarilor olandezi sunt:-legile oricarui stat au putere in limitele
teritoriului sau deci principiul extrateritorialitatii legilor, se admite extrateritorialitatea
statutului personal in cazul deplasarii pers dintro parte in alta, - se poate aplica o lege proprie
in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu dar nu in virtutea unei idei de drept deci ca
o obligatie ci in virtutea unei formule de politete internationala , de curtoazie internationala in
virtutea formulei comitas gentium
- aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingerea ordinii locale , aceasta cu privire
la efectele dr dobindite in strainatate.
Ideile de baza ale doctrineGermane erau:
-toate legile nu se pot clasifica apriori in personale si reale sau teritoriale sau extrateritoriale in
unele cazuri aceste 2 clasificari nu trebuie confundate pentru ca au la baza criterii ce le
deosebesc : in prima clasificare obiectul si in cea de a 2 intinderea aplicarii in spatiu
-pentru a sti ce lege cirmuieste raport j trebuie vazut care este sediul acelui raport j, pentru a
afla acest sediu se utilizeaza 2 prezumtii: -de localizare a raport j si prezumtia de supunere
voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul este localizat prin sediul sau
-in materia contractelor partile pot prin vointa lor sa supuna raportul j legii pe care o doresc
locala sau straina
-in cazul in care sunt competente legile straine se aplica in temeiul unei obligatii j si nu ca
urmare a unei curtoazii internationale
Subiectul II Legea aplicabila statutului personal
2.1. Caracterizai concepia legii personale (lex personalis) n diferite sisteme de drept.
n dreptul internaional privat statutul personal l constituie ansamblu! materiei care aparine strii
civile i capacitii persoanei.
Legea care.crmuieste statutul personal ,este conceput in mod diferit n diferite sisteme de drept.
1.Sistemele de drept n care statutul personal esto supus legii naionale (lex patriae)
> cetenia are caracter de stabilitate mai accentuat dect domiciliul i. deci, permanena statutului
personal poate fi mai uor asigurat prin legea naional dect prin legea domiciliului;
> cetenia intereseaz statul i, ca atare, acesta este ndreptii a organiza condiia juridic a propriilor
ceteni; n situaia cnd statutul personal esle supus legii domiciliului, statul aste lipsit de posibilitatea
de a asigura protecia cetenilor proprii;
> dobndirea unei noi cetenii presupune, n general, acceptarea unui nou regim juridic al statutului
45

personal;
> legea naional ine cont de specificul rii respective, fiind aplicabil cetenilor i inaplicabil
strinilor;
> cetenia prezint un grad de certitudine mai mare dect domiciliul, deoarece este mai uor de
cunoscut dect acesta care. datorit elementului de intenie, poate fi o surs de imprevizibilitatc pentru
teri i dificulti pentru instanele de judecat.
2 Sisteme de drept in care statutul personal este supus legii domiciliului.

domiciliul stabilit ntr-o anumit ar exprim voina persoanei de a se Hupune legii acestei ri;

domiciliul este preferabil ceteniei, deoarece, pe de o pana, n materia raporturilor de familie

este. n general, unic pentru membrii familiei, dei aca-loa pot avea cetenii diferite i, pe de alt
parte, exist principiul unicitii domiciliului, n sensul c persoana nu poate avea dect un domiciliu,
spre deosebire de cetenie, care n condiiile dreptului modern poate s nu fie unic;

domiciliul exclude, din punctul de vedere al legii aplicabile, diferena dintre ceteni i strini;

domiciliul, ca punct de legtur n dreptul internaional privai, favorizeaz Mimilarea strinilor

imigrani;
3. Sistemele de drept in care statutul personal este supus att legii naionale, ct l legii
domiciliului
2.2. Analizai determinarea legii aplicabile statutului personal n dreptul internaional privat al
R.Moldova prin prisma reglementrilor cuprinse n art.1587, 1588, 1590 alin.(1), 1591 din Codul
civil.
LEGEA APLICABIL STATUTULUI PERSONAL N DREPTUL CONFLICTUAL AL
R.MOLDOVA
pentru celeanul R.Moldova legea naional este legea R.Moldova. Astfel, cetenia constituie
punctul de legtur pentru norma conflietual n al crei coninut intr starea civil i capacitatea
persoanei fizice.
Determinarea ceteniei se face conform legii statului a crui cetenie se invoc. explicit din
prevederile aiin.(1) al art.1587 din Codul civil, aplicarea legii naionale, deci luarea ceteniei ca punct
de legtur, consliluie regula n materie, de la care ins exist i unele excepii, n cazurile cnd se
apic legea domiciliului sau reedinei.
Astfel, n ca2ul n care persoana are dou sau mai muite cetenii, legea naional se consider legea
statului cu care persoana are cele mai strnse legturi, in sensul alin.(2), iar cele mai strnse legturi
persoana le poate avea prin intermediul domiciliului sau reedinei.
n continuare, art.1587 alin.(3) prevede c .legea naional a apatridului se consider legea stalului
n care el i are domiciliul sau reedina". n opinia noastr, aceasta formulare este confuz, n sensul
c dac persoana aste apatrid, adic nu are nici o cetenie, atunci legea naional nici nu exist.
Totodat, legea naional nu poate fi legea domiciliului (reedinei), avnd n vedere c ambele
constituie noiuni distincte, reprezentnd dou aspecte ale aplicrii leg personale.
Potrivit art.1590/1 CC capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor este guvernat
de legea lor naional. La fel ca i art.1587 alin.(3), acest text poate provoca confuzii, avnd n
vedere faptul c nu exist legea naional n privina apatrizilor. Astfel, mai potrivit ar fi dac privitor
la apatrizi s-ar prevedea c capacitatea de exerciiu a acestora este crmuit de legea domiciliului,
sau n lipsa domiciliului, de legea reedinei".
in ceea ce privete capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor n materie de acte
juridice ncheiate pe teritoriul R.Moldova i n materie de obligaii din cauzarea de prejudiciu se
stabilete potrivit legii R.Moldova. n r.cnsul art.1590 nlin.<3).
In conformitate cu dispoziia alin.(4) al art. 1590. apartenena unei persoane la o nou lege
naional nu aduce atingere majoratului dobndit i recunoscut potrivit legii aplicabile anterior.

46

2.3. Argumentai teoria interesului naional ca excepie de la aplicarea legii personale (art.1590
alin.(2) din Codul civil).
Privitor la norma conflietual lex patrise s-a elaborat o concepie pentru a o exprim dificultile pe
care le ntmpin coordonarea intereselor n prezen ou cerinele unei securiti juridice pe plan
internaional. Aceast concepie, cunoscut n doctrin sub denumirea de teoria interesului naional"
este o creaie jurisprudenial, reprezentnd o excepie de la competena normal a logii naionale n
privina capacitii persoanelor.
Potrivit legii personale, fie legea naional, fio legea domiciliului, ar trebui sa rezulte urmtoarele
consecine:
1.n cazul cnd o persoan este capabil potrivit legii salo personale. aceasta va fi considerat
capabil n orice alt ara;
2 in cazul cnd o persoan este incapabil dup legea sa personal, aceasta va fi considerat
astfel n orice tar .
Situaia nu este aceeai n ceea ce privete cea de-a doua consecin; ca persoan incapabil potrivit
legii sale personale este posibil s fie considerata capabil n alt tar.
Teoria interesului naional implic ndeplinirea n mod cumulativ a urmatoarelor condiii,
care rezult din prevederile art.1590 alin.(2):
a. persoana n cauz s fie incapabil potrivit legii sale personale
b. aceast persoan s fie capabil potrivit legii locului ncheierii actul juridic
c.anularea actului s fie de natur a produce un prejudiciu neiustificat pentru ceteanul propriu

Subiectul III Executarea hotaririlor judecatoresti straine

3.1.Caracterizai noiunea de exequatur.
Prezinta o procedura judiciara in cadrul careia in urma controlului exercitat asupra hotaririi
judecatoresti straine de instantele statului pe teritoriul caruia se cere executarea hotarirea
judecatoreasca e declarata executorie
Exequatorul este un act de jurisdictie al instantei pt obtinerea caruia sunt necesare 2 et:
1.recunoasterea hotaririi straine
executarea hotaririi straine
3.2. Analizai procedura de executare a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova (art.468470 din Codul de procedur civil).
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe teritoriul
Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept
comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n care debitorul nu are
domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n
executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
Cuprinsul cererii
n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:
a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta,
domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii.
Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul, pota
electronic, alte date.
La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte.
Dac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz:
47

a) copia de pe hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere, legalizat de

emitent n modul stabilit;
b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti strine, conform legii
statului n care s-a emis, dac faptul acesta nu rezult din hotrre;
c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost ntiinat legal, nu a
participat la proces;
d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv.
Procedura de examinare a cererii
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu
ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive
nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.
Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea examinrii
cererii, ntiinndu-l.
Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate,
pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al
autorizrii executrii.
n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii disociabile,
ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat.
La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz,
s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea depus ori
s cear explicaii instanei strine emitente.
Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii
judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la reexaminarea
fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a executrii ei
silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare a hotrrii
judectoreti strine.
3.3.Argumentai temeiurile de refuz a executarii hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova
(art.471 alin.(1) din Codul de procedur civil).
Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din
urmtoarele cazuri:
a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit irevocabil
sau nu este executorie;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la proces,
nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;
c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova;
d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova emis n
litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri sau n procedura
instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n litigiul dintre aceleai pri,
cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii instanei strine;
e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii Moldova
ori poate s contravin ordinii ei publice;
f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i cererea
creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii Moldova;
g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din strintate.

48

49