VOINTA DE A CONDUCE $I GUSTUL PENTRU AFACERI intr-un articol clasic publicat in Harvard Business Review cu peste trei decenii in rma, articol intitulat ,Mitul managerului instruit*, Sterling Livingston (1971) seria c& multor persoane care ,aspira la pozitii manageriale de inalt nivel... le lipseste «vointa dea conducen‘, Nu necesitatea dea conduce, ci voinja de a conduce. Ele ,nu sunt motivate si conducd, Sunt motivate si cAstige salarii mari si s& ating un statut inalt*. Dupi opinia lui Livingston, a conduce cu sueces nu inseamni a avea tu insufi succes, ci a-i ajuta pe alfii si aiba succes. ,Universititile si organizatile de afaceri care selecteazX candidati pentru posturile de conducere in baza rezultatelor individuale ale acestora aleg adeseori persoane inadecvate pe care vor si le formeze ca manageti... “Tot mai putini absolventi de management sunt dispusi si faci sacrificiile cerute pentru ainviita management pornind de jos; tot mnai mull, ei sperd sé ajungi direct in varf, in pozitii din care si observe, sé analizeze si si sfatuiasca. Interesante aceste afirmatit din 1971! Unii dintre acesti candidat mai au o trisituri important, pe care Alfred North Whitehead a numit-o, intr-un alt articol important despre scolile de afaceri, publicat in 1932, ,gust pentru afaceri“ (care nu este acelasi lucru cu gustul pentru bogiti). Scolile de afaceri au reusit si-i stimuleze pe oamenii care aveau acel gust si uncori sii incurajeze pe altii si-l prind; poate c& acesta este cel mai important rol al lor in economic. in acceasi misuri insa, ele au permis acestui gust pentru afaceri si fie confundat cu acea vointi de a conduce. intr-un anumit sens, cel dintai este legat de exploatarea cu eficienta maxima a resurselor, iar cel din urmi, de valorificarea energici oamenilor, (Faptul ci oamenii au devenit ,resurse umane' in scolile de afaceri si in mare misuri in practica de afaceri este o alt dovada a existentei acestei probleme.) ‘Asa cum se aratitin figura 1.1, exist persoane care au atat vointa de a conduce, At si gustul pentru afaceri, asa cum exist persoane care nu Je au niei pe unul, nici pe celilalt, Cele dintai ar prea mai pottivite pentru pozitii de conducere in companiile mari, tot asa cum cele din urma nu sunt potrivite pentru nicio funetie de conducere. Cele care au vointa, dar nu si gustul pot fi potrivite pentru organizatiile publice si din sectorul social.nM & Gustul pentru afaceri (dupa Whitehead) e NU DA é 5 aa Ocupati-vi de cereetare Faceti afaceri sau og A sau de altceva. punefi pe picioare o firma mica. = z = me fuera iy eo Puteti lucra intr-o firma mare; in ee CUE arene cApitati experienti ca manager, 3 cApatati experien{i ca manager, apoi studisti managementul 3 apoi studiati managementul. i Ce ee é s Fig. 1.1, Afaceri sau management ? Problema este in cAsuta rimasiy in care intr’ cei care au gust pentru afaceri, dar nu gi vointa de a conduce. Asemenea persoane se intalnese adeseori in programele de MBA. Ele pot ajunge niste bancheri, analisti financiari sau consultanti buni, ceea ce multe dintre ele chiar devin (despre unul dintre ei, foarte cunoscut, este vorba in caseta urmitoare), insti adesea cu speranta de a conduce mari corporatii. in capitolul 4 citez.un exemplu care arat c& un numir surprinzator de mare dintre cei care-si vad sperantele implinite dau gres in pozitiile respective, Hi ar fi trebuit s& riman& acolo unde se giiseau ori sa aibai o mica afacere propric (desi alte dovezi mentionate in acel capitol arati ci rezultatele obfinute de intreprinzitori cu MBA nu sunt grozave). NU PREA MULTA VOINTA DE A CONDUCE, DAR MULT GUST PENTRU AFACERI ! Nu stiam ce si fac dup Marina, N-am avut alta idee mai bun’ decat sii fac un MBA“, spunea un posesor al acestui titlu, dela Stanford (citat in Crainer si Dearlove 1999). Nu prea multi voinfii de a conduce, se pare, Cu siguranta ins c& persoana respectiva avea gust pentru afaceri. N-a ajuns manager. S-a descurcat ins& foarte bine in domeniul ales, dobandind faima si cfistigdnd multi bani, Numele su este Tom Peters. «Titlul de MBA nu este o baghetii magic! prin care studenti neexperimentati si jimaturi se transforma in manageri cu licenti." Asa a spus Arnoud de Meyer (1992), seful programului de MBA de la Insead, Omologii sii au avut in general o parere contrari, ,,Acest program este menit si formeze manageri cu un potential ridicat* sustin cei de la Darden School din cadrul Universit&tii Virginia pe site-ul lor de WebOAMENI INADECVATI 25 (2003), Cei de la Baruch School din New York consideriiscoli'e deafaceri ,incubatoare pentru liderii deafaceri ai zilei de maine", Tar un membra a) acelei noi facultiti indiene a spus: ,Vom discuta cu candidatii pornind de la ideea c& noi Zi pregitim si devin manageri* (Gupta 2000). Scolile de afaceriiau aceste afirmatit in serios. Eleti primese ct bratcle deschise pecei care au gust pentru afaceri— sau pentru putere, ori pentr bogiitii — presupun ci neestia au voina de a conduce, le bagi pe gat cursuri de finante, marketing si aga mai dleparte, presrate cu cAte cova despre management (nu din management), si apoi le spun cl sunt pregitifi si conduc. Daci scolile iau acest Jucru in serios, de ce n-ar troe-o absolventit? Faptu! cel mai diundtor dintre toate este c& multe dintre ‘companiile care angajeazi personal sau cel putin persoanele din departamentele de ,,tesurse timane* ale acestora, domice si dispund de o sursii convenabild de talente manageriale, jliau si ele in serios. Este, repet, 0 inselitorie. Pentru a incheia, voi spune ci avem nevoie de lideri eu aptitudini umanc, nt de profesionisti cu recomandari ‘academice. in organizafiile mai mari in special, succesul depinde nu atat de ceea ce fac managerii insisi, ca distribuitori de resurse si factori de decizie, cat de ajutorul dat celorlalti. Prin urmare ce sii spun despre MBA lui Robert, un tnt venit in vizita pe la mine ? Cu accasti intrebare, despre care este vorba in caseta urmitoare, voi incheia acest prim capitol. CE SA+I SPUN LUI ROBERT ? i ee eS Robert, ful unui vechi prieten, a venit pe la mine. Voia sf faci un MBA. Unde si meargi ? Tete o intrebare care se pune tot timpul. Tineri inteligenti, plictisii dupiiun an sau doi de munei si ckutand 0 pozitie mai bunk {n alta parte, “ia in MBA o ramp de lansare, [ar rispunsul meu este intotdeauna acelasi: cAstigati-va functia de conducere. Gisiti-va un domeniu care si vi plac, familiarizati-va ou el, dovediti ce puteti si practicati managementul, Apoi dobanditi o pregatire in management. Programele deMBA convenfionale, le spun eu acestor tineri, sunt o pierdere de timp pentru un manager; de fap, ele pot altera potentialul managerial real fn acest moment ochii se maresc intotdeauna. Niciunul nu spune “am venit s& aflu Ia ce scoala sit mii due, iar dumneavoastri imi spuneti acm Asta", inst aceasta pare si fie in mintea lor. fn schimb, ei spun in anii buni): Dar uitati-va ce mi asteapti daci obtin un MBA de lao scoali buna: un salariu mare, o functie important, oferte de angajare de peste tot, poate chiar o primi la semnarea contractului, ea acces Pe care 6 primese vedetele din lumea fotbalului ~ 0 ascensiune rapid’, o viata frumoasi.** Cum as putea si-i spun Ini Robert si nu facd un MBA?26 Nu MBA NBA Nu vé faceti griji. N-am flicut nimiinui niciun ru, pentru ci ma indoiesc c& cineva mi-aurmat vreodati sfatul. Tot erau dornici si objind ace ttlu (aga cum ram si cu in acea etapa a vietii). Asta pani cind a apirut Joe. Acccasi intrebare, Acelasi rispuns. Ochii lui Joe nu s-au mai ficut ins mari. Cel putin el nu s-a mai mirat, ‘Tin legitura cu Joe de ctiva ani. Dup& cateva luni a fost primit la 0 scoala de afaceri bund. A hotirat si nu se duc, A schimbat ins mai multe locuri de ‘muned. Mi-a spus c’-i place noua lui munca si c& inva{4 mult. Acum are indoiel in privinta programelor de MBA $i se gindeste Ja alte variante pentru a-si completa pregittirea. Sperante poate c& sunt,