Sunteți pe pagina 1din 17

Studiu de evaluare a impactului asupra

mediului generat de industria farmaceutica

PROIECT: Fabrica de produse farmaceutice

Cuprins
Date generale ale proiectului...............................................................................................................3

Denumirea obiectului de investitie:................................................................................ 3


Amplasamentul obiectivului si adresa:............................................................................3
Descriere a zonei unde este amplasat proiectul..................................................4
Date specifice proiectului.....................................................................................................................4
Oportunitatea investitiei............................................................................................. 4
Obtinerea de biomasa de penicilium in bioreactoare...........................................................6
Schema bloc a procesului de obinere a penicilinei.............................................................6
Procesul tehnologic................................................................................................... 7
Tehnologia obtinerii Penicilinei.................................................................................... 8
1. Pregatirea si sterilizarea mediilor..........................................................................8
2. Fermentatia biochimica........................................................................................ 9
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu............................................................................11
Poluarea apei......................................................................................................... 11
Poluarea aerului..................................................................................................... 11
Poluarea solului..................................................................................................... 12
Indicele de poluare globala IPG......................................................................................................12
Metoda poligonului................................................................................................. 12
Metoda imbunatatita IPG (Metoda cercului)..................................................................13
Prevederi de monitorizare.................................................................................................................14

Date generale ale proiectului


Denumirea obiectului de investitie:
Productia de substante farmaceutice de baza si parafarmaceutice.
2

Amplasamentul obiectivului si adresa:


Societatea comerciala S.C. FARM S.R.L. isi are sediu
peBulevardul 1 Decembrie 1918 nr 477 Suceava, judetul Suceava,
avand o suprafata totala de 8950 m2.

Google Earth

Vecinatati:
N S.C. PECO S.R.L.
S terenuri private
E terenuri private
V cale de acces Bulevardul 1 Decembrie 1918
Amplasamentul se afla in intravilanul localitatii Suceava avand
urmatoarele coordonate:
870 38 11 latitudine N
260 14 13 longitudine E

Descriere a zonei unde este amplasat proiectul


3

Municipiul Suceava este situate n platform Suceava-Bosanci,


parte component a Podiului Sucevei i care face parte din Podiul
Moldovei.
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui
vast amfiteatru, cu deschidere spre valea rului Suceava, cu nlimea
maxim de 435 metri (dealul arinca) i cea minim de 270 metri (n
zona albiei rului Suceava).
Relieful din zona oraului i din mprejurimi este foarte variat, cu o
fragmentare sub form de platouri, coline i dealuri (Zamca 385
metri; Viei 376 metri; Mnstirii 375 metri; arinca 435 metri)
separate
de
vile
rurilor
i
prurilor
Suceava, cheia, Trgului, Bogdana, Mitocu i Morii.

Proiectantul lucrarii : SC Construct SRL reprezentat de Inginer


constructor Iacobescu Tudor
Evaluatorul de mediu :
- Experti evaluatori de mediu - Raia Iulian Constantin
- Timofte Paul
Beneficiarul lucrarii : S.C. FARM S.R.L. reprezentata de Beraru Dan
in calitate de director al societatii.
Societatea comerciala isi desfasoara activitatea in domeniul de
fabricare de produse farmaceutice, cod CAEN 2110.

Date specifice proiectului

Oportunitatea investitiei
Medicamentele ajuta la stoparea unor simptome, vindecarea sau
eliminarea bolilor.
Industria farmaceutica este o industrie de investitii, care este condusa
de profiturile actionarilor sai. Imbunatatirea sanatatii umane este una
din importantele forte care conduce aceasta industrie.
Medicamentele sunt substane chimice natural sau sintetice, simple
sau amestecuri, de uz uman sau veterinar, intern sau extern, destinate
vindecrii, ameliorrii sau recunoaterii unor boli sau tulburri ale
organismului.
Medicamentul este constituit din una sau mai multe substane
medicamentoase care au proprieti terapeutice- substane ajuttoare
(adjuvani sau excipieni) nu au aciune toxic asupra organismului
n cantitile prescrise.
Denumirea medicamentelor i a unor produse cosmetic este prevzut
in farmacii ,standarde de stat, agende medicale, etc.
Antibioticele
n anul 1929, cercettorul Alexander Fleming a constatat c pe o plac
cu mediu de cultur, nsmnat cu Staphylococus aureus si
contaminat accidental cu un mucegai s-a produs fenomenul de liz a
coloniilor de stafilococi din zona de contact i a considerat c
fenomenul se datoreaz unei substane emise de colonia de mucegai.

Obtinerea de biomasa de penicilium in bioreactoare.


Penicillium chrysogenum

Filtrare

Splare

Acidulare

Extracie

Centrifugare

Precipitare

Filtrare

Splare

Uscare

Cristale de
penicilin V

Schema bloc a procesului de obinere a penicilinei

Procesul tehnologic
mediu de fermentaie

Fermentaie

miceliu

Filtrat

ap
Splar
e
H2SO4
Acidular
e
Acetat de butil
Extracie

Centrifugare

Faza apoas

Faza organic
CH3COOK
Precipitar
e
Filtrare

Splare

Uscare

Cristale de
penicilin

Penicillium chrysogenum este o matri, care este larg distribuit


n natur, i este adesea gsit pe produsele alimentare i n mediile de
interior. A fost anterior cunoscut ca Penicillium notatum.
Aceasta este sursa de mai multe -lactam antibiotice, cea mai
semnificativ este penicilina.
Ca n multe alte specii din genul Penicillium, P. chrysogenum se
reproduce prin formarea lanurilor uscate de spori (sau conidia).
Conidia sunt, de obicei, transportate de curenii de aer de colonizare
n noi site-uri.
Tehnologia obtinerii Penicilinei
comuna in mare parte tuturor antibioticelor de biosinteza,
cuprinde urmatoarele faze:
Pregatire mediilor de cultura si sterilizarea lor
Fermentatia biochimica
Filtrarea solutiilor nutritive
Separarea si purificarea penicilinelor
1.Pregatirea si sterilizarea mediilor
Mediile de cultura utilizate pentru cresterea microorganismelor
producatoare de antibiotic trebuie sa contina hidrati de carbon, saruri
minerale, surse de azot organic si anorganic, precursori si apa, toate
intr-o proportie bine echilibrata, conform reactiei
Deoarece sterilizarea mediului de cultura se face cu abur direct,
cantitatea de apa ce se adauga la prepararea mediului este mai mica cu
o cantitate egala cu cea a aburului ce condenseaza in timpul
sterilizarii.
Pregatirea mediilor de cultura se face in aparate destinate acestui
scop, prevazute cu agitatoare, conducte pentru apa, serpentine de
incalzire respective de racire. In aceste aparate se introduce apa, se
incalzeste la 50-60C, apoi se adauga extractul de porumb principala
sursa de aminoacizi, si se fierbe timp de 30-60 min. Dupa aceasta,
solutia se raceste la 50-60C si se adauga restul componentilor
8

mediului in urmatoarea ordine: CaCO3, NH4NO3, Na2SO4, MgSO4,


MnSO4, KH2PO4, ZnSO4, lactoza si glucoza. Uneori glucoza si lactoza
se dizolva si se sterilizeaza separate, pentru a se evita formarea
bazelor Schiff, prin reactia gruparilor carbonil din zaharuri cu
gruparea aminica din aminoacizi.
Mediul astfel preparat se sterilizeaza direct in fermentator sau in
instalatia de sterilizare formate din coloana de sterilizare, mentinator
si racitor prin incalzire la 124-126C, mentinerea la aceasta
temperatura 10-12 min. si apoi racire la 60-65C, temperatura la care
mediul steril este trimis in fermentatorul intermediar si cel de regim.
Procesul de sterilizare a mediului de cultura are o importanta
deosebita deoarece fermentatia fiind aseptica, se impune distrugerea
totala a oricaror forme vegetative de mocroorganisme, de fapt necesita
temperature mai ridicate deoarece formele vegetative au rezistenta
termica mai mare. Dar cresterea temperaturii declanseaza reactii de
degradare a componentilor mediului de cultura, generand inhibatori ai
procesului de biosinteza.
Cum degradarea mediului este favorizata mai mult de factorul
timp, iar sterilizarea de factorul temperatura, solutia optima se obtine
prin conducerea procesului de sterilizare la temperatura mai ridicate la
un timp mai scurt. Pentru aceasta se recomanda utilizarea unor
instalatii care sa lucreze la temperature de 140-145C si care necesita
un timp de sterilizare de cateva secunde.
Pentru a evita supraincalzirile si degradarea mediului, procesul de
sterilizare este condus cu calculator analogic.
2. Fermentatia biochimica.
Este etapa urmatoare in fluxul tehnologic ce se realizeaza in trei etape:
fermentatia in inoculator
fermentatia in intermediar

fermentatia in regim, care corespund anumitor studii de


dezvoltare a microorganismelor.
Astfel,
in
inoculator
se
realizeaza
aclimatizarea
microorganismelor la noile conditii de dezvoltare, in intermediar are
loc acumularea de masa celulara, iar in regim se desavarseste procesul
9

de crestere a masei celulare si de elaborare a penicilinei. Aceasta etapa


este putin ideala deoarece elaborarea de penicilina incepe din
intermediar, ca rezultat al distributiei varstelor microorganismelor.
Eficacitatea procesului este determinat de urmatorii factori:
~conformatia genetica a tulpinii producatoare de penicilina;
~folosirea unui echilibru rational intre componentii mediului de cultur
~dozarea corecta a raportului dintre glucoza si lactoza;
~dozarea corecta a precursorului;
~asigurarea necesara de substante minerale;
~ asigurarea necesara de oxigen;
~mentinerea temperaturii si a pH-ului la valorile prescrise.
Din datele existente in literatura se poate coincide ca pH-ul
afecteaza vitezele reactiilor enzimatice, permeabilitatea membranelor
celulare si gradul de ionizare a sarurilor; valoarea optima a pH-ului
este cuprinsa intre 6,4-7,0.
Compozitia mediului de cultura are un rol hotarator in procesul de
biosinteza deoarece, in dezvoltarea sa, microorganismele au nevoie de
surse de hidrati de carbon, azot, substante minerale si precursori.
Biosinteza unei molecule asa de complexe, ca penicilina, necesita un
flux de energie din exterior; procesul de biosinteza a penicilinei fiind
endoterm se poate realiza numai daca se desfasoara simultan si
procese de oxidare a hidrantilor de carbon care constituie sursa
principala de energie. Oxidarea hidratilor de carbon elibereaza insa o
cantitate de energie mai mare decat este necesar procesului de
biosinteza propriu-zis, astfel incat pe ansamblul procesului de
fermentatie este exoterm, eliberandu-se din exterior, in perioada de
crestere a masei celulare, 1600 kJ/mol glucoza, iar in perioada de
elaborare a penicilinei 66kJ/litru mediu de cultura. Cum viteaza de
utilizare a hidratilor de carbon se inscrie in ordinea glucoza~acid
lactic~lactoza, rezulta ca in faza de crestere a masei celulare se
consuma glucoza, iar in perioada de formare a penicilinei se consuma
lactoza. Prin urmare, mediul de cultura trebuie sa asigure necesarul de
glucoza si lactoza pentru desfasurarea normala a intregului proces de
biosinteza.
Prezenta substantelor minerale este vitala in procesul de crestere a
masei celulare, deoarece ele efectueaza direct permeabilitatea
membranei celulare si echilibrul ionic si activeaza sisteme enzimatice.
10

Procesul de biosinteza a penicilinei fiind aerob, alimentarea cu


oxigen este unul din factorii decisive, iar dizolvarea acestuia trebuie
realizata cu o astfel de viteza, incat sa asigure necesarul de oxigen
pentru viteza maxima de crestere a masei celulare. Pentru
intensificarea procesului de dizolvare a oxigenului in lichidul de
cultura, se recomanda barbotarea aerului si agitarea mediului cu
agitatoare mecanice care disperseaza bulele de aer si intensifica
transferul de masa. Viteza de dizolvare a oxigenului creste cu turatia
agitatorului, dar acesta nu poate depasi anumite limite deoarece se
ajunge la deteriorarea mecanica a biomasei.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu


Procesele de fermentatie necesita multe materii prime care se
incadreaza in urmatoarele clase de compusi chimici: glucide,
carbonati, compusi cu azot si fosfor, agenti antispumanti si diversi
acizi si baze.
Aceste substante chimice sunt utilizate ca surse de carbon si substante
nutritive, ca aditivi de control al spumei, precum si pentru ajustarea
pH-ului in procesele de fermentatie.

Poluarea apei
Efluentii lichizi rezulta ca urmare a folosirii apei in diverse procese
industriale, direct in procesul tehnologic sau in operatii auxiliare.
Principala sursa de apa uzata este apa de spalare a echipamentelor care
poate contine reziduri organice toxice cu o compozitie variabila in
functie de produsul fabricat si de materiile prime folosite in proces.
Apele de racire sunt in mod natural recirculate. Compozitia chimica a
apelor uzate se caracterizeaza printr-o mare diversitate, putand contine
germeni patogeni, suspensii, substante organice usor biodegradabile,
dar mai ales substante chimice toxice.

11

Poluarea aerului
Principalii poluanti atmosferici sunt compusii organici volatili COV
si pulberile in suspensii. In industria farmaceutica utilizarea
uscatoarelor reprezinta principala sursa de emisii atmosferice, in plus
fata de pierderile de solventi din timpul uscarii, incarcarea si
descarcarea manuala a uscatoarelor poate genera vapori de solventi in
mediul inconjurator. COV sunt de asemenea generati din reactie si din
masurile de separare prin supapele reactorului.

Poluarea solului
Deseurile rezultate din materii prime uzate, solventi uzati, reziduri de
reactie, reactivi chimici utilizati, pulberi de la filtrare sau de la
echipamentele de control, deseuri de laborator, scurgeri, precum si
deseuri generate in timpul ambalarii produsului final pot fi catalogate
ca deseuri periculoase ce pot afecta calitatea solului.

12

Indicele de poluare globala IPG


Metoda poligonului
Apa
10

Sanatatea populatiei

Aer

Sol

Metoda poligonului IPG

Note de bonitate

IPG=

Si
Sr

Si=200
Sr = 1+2
=
Sr=

bh
2

Bonitate
Apa
Aer
Sol
Sanatatea
populatiei

7
8
6
7

157 156
+
=52,5+ 45
2
2

Sr= 97.5
IPG=

200
IPG=2.05
97.5

13

Metoda imbunatatita IPG (Metoda cercului)


In exprimarea grafica, poligonul este inlocuit de un cerc. Starea
ideala va fi un cerc cu raza de 10 intervale. Starea reala va fi
exprimata grafic prin mai multe cercuri concentrice in functie de cati
factori de mediu luam in calcul, iar calculul suprafetei reale va fi
media notelor de bonitate acordate factorilor de mediu luati in calcul.
IPG=

Si
Sr

Si= r 2

Si= 100
Sr=

6+7+7+ 8
28
b Sr =
Sr=
Sr=7 2
4
4

Sr =
IPG=

( )

49
100

49

IPG=2.04

14

15

Metoda cercului

Conform scari de evaluare proiectul se incadreaza in intervalul 2-3.


Mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile,
provocand stare de disconfort formelor de viata

Prevederi de monitorizare
Aer
Se vor lua urmatoarele masuri:
- conducte etane de transport a solvenilor din parcul de rezervoare n
hala de fabricaie ;
- instalaii de stropire cu ap a rezervoarelor cu solveni din staia de
solveni, la temperaturi ale aerului mai mari de 250C;
- izolarea termic a vaselor de depozitare a solvenilor;
-

supravegherea

activitilor

de

transport,

recepie,incrcare

rezervoare cu compui organici volatili


- verificarea periodic a strii instalaiilor de depozitare i transport a
substanelor organice volatile
Sol si apa
- respectarea spaiilor de depozitare a deeurilor, colectarea i
depozitarea pe categorii a deeurilor generate;
- evacuarea ritmic de pe amplasament a deeurilor;
- gestionarea n condiii de siguran a deeurilor de ambalaje
provenite de la substanele i preparatele chimice folosite,
- respectarea normelor specifice de ntreinere i exploatare a
instalaiilor;

16

- respectarea programului de revizii i reparaii a instalaiilor, a


reelelor de canalizare i a staiei de preepurare.
-rezervoare, cisterne, vase de stocare i depozitare, conducte de
transport:
-se asigur integritatea recipientului, vasului, depozitului i a
sistemelor de transport prin conducte, rezistente la aciunea
materialelor i substanelor depozitate, n condiiile specifice,
se vor asigura permanent sisteme de captare a scurgerilor

17